ProZ.com global directory of translation services
 The translation workplace
Ideas

 
Pages in topic:   < [1 2 3] >
User
Thread poster: Cristina Anghel
dezbatere privind verbul "a aplica"
Ecaterina Rusnac
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
+ ...
Eram.... "precisă". Poate încă mai sunt :D Nov 20, 2009

Nu ştiu ce să zic. Verbele a aplica şi a implementa încă mă mai zgârie pe urechi. Adică încă le mai folosesc cu acelaşi sarcasm cu care folosesc şi cuvinte de genul "ghivetă", "genuchi", "tramversez" şi "cealalantă".

Oh, Cristina, ai omis o formă pentru "man"... se mai foloseşte şi "mane".

Offtopic: întotdeauna m-am întrebat cum poate cineva să spună "ghivetă" când intră în contact cu zeci de persoane care spun "chiuvetă". Nu de alta, dar acum 2 zile m-am dus să-mi cumpăr chiuvetă, însă vânzătorul mi-a vândut o ghivetă. La un search pe google, am găsit 5070 de rezultate cu ghivetă, lucru care mi se pare îngrijorător. Totuşi şi oamenii care folosesc acest cuvânt trăiesc printre noi, sunt vii şi fac şi ei parte din "vorbitorii de pe stradă". Şi asta e valabil şi pentru cuvintele pe care le-am menţionat mai sus.


Direct link Reply with quote
 

Tatiana Neamţu
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
+ ...
Sensuri noi vs. cuvinte existente Nov 20, 2009


Cristina Anghel wrote:

Situația lui "job" sau a lui "manager" e diferită. Este vorba de un cuvânt nou adoptat de limba română.
Eu vorbesc de utilizarea GREȘITĂ a cuvântului. "A aplica" avea sensurile lui înainte de a-l folosi greșit. La fel și "suport", "a declina", "performanță" (cu noul său înțeles de punere în scenă), "determinat" și ce-au mai enumerat Cristiana și Tatiana.

M-am surprins pe mine însămi greșind, iar acest lucru mă deranjează. Mai ales că este vorba de comoditate. Dacă toată lumea greșește, eu de ce să nu "mă risc"?


Ştiu ce vrei să spui Cristina. "A aplica" are deja alt înţeles în limba română, de aia vorbeam despre necesitatea unor interpretări noi Nu cred că în toate cazurile sunt justificate importurile de cuvinte, însă limba e vie ...


Direct link Reply with quote
 

Cristiana Coblis  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
suport şi locaţie Nov 20, 2009


Cristina Anghel wrote:
suport = cu înțelesul de sprijin, ajutor - Nu știu dacă ați văzut afișele publicitare de la Western Union. "Le trimit suportul meu!" M-am intrebat pe loc: ce suport? Cel de creioane?


Da, ai dreptate. Şi pe mine m-a distrat afişul respectiv L-am trecut pe lista "lucrurilor de neînţeles". Data viitoare când stau la coadă cu ochii pe afiş o să întreb pe cineva mai la pensie ce înseamnă (dacă nu uit). O să iasă ceva distractiv.

Cu toate acestea mă întreb dacă vreodată se va încetăţeni "locaţie, locaţie, locaţie" ca motto imobiliar sau deja se vehiculează? La o căutare pe google, văd că acest "locaţie" a ajuns să însemne aproape orice, multe dintre sensuri nu se justifică.


Direct link Reply with quote
 

Maria Diaconu  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
Să mai adaug unul? Nov 20, 2009

"Audienţă" cu sensul de "public".

Direct link Reply with quote
 

Anamaria Sturz  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
Member (2006)
English to Romanian
+ ...
Exemplu Nov 20, 2009

Mă bucur că echipa de localizare a ales să traducă secţiunea "Jobs" prin "Lucrări" şi nu "Joburi"

Direct link Reply with quote
 

Andrei Albu  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
Member (2002)
English to Romanian
+ ...
Neologisme contra barbarisme Nov 20, 2009


Lucian Alexandrescu wrote:
Vreau să subliniez două lucruri: o limbă închisă incluziunilor din afară, se expune izolării lingvistice. No further comment.
O limbă prea deschisă achiziţiilor externe, se expune dispariţiei (dizolvării). Ştiţi vreun exemplu concret?


Lucian, e regretabil că într-o comunitate de profesioniști care ar trebui să promoveze folosirea unei limbi române corecte se promovează cu atâta lejeritate tocmai inepțiile catalogate ca neologisme, dar care în realitate nu sunt decât niște barbarisme. Chiar mă uimește această... lejeritate. Vreau să subliniez că, în timp ce neologismele apar de la sine, în mod necesar, evident fără să le creeze cineva în laborator, tocmai fiindcă limba e vie și mai are unele lacune, "romglezismele" pe care le întâlnești la tot pasul, în media, pe stradă, pe forum(uri) etc. nu sunt decât niște barbarisme. Și astea din păcate nu suplinesc lipsa unor echivalențe române pentru niște termeni străini, ci contribuie la destabilizarea rapidă a structurii unei limbi căreia i-au trebuit sute de ani ca să ajungă la un oarecare echilibru. Iar acest lucru se întâmplă nu numai la nivelul unor termeni singuri/izolați, ci și la cel al unor sintagme - vezi celebra deja "face diferența"... Eu la astea mă refeream, nu la neologismele "cinstite" și atât de necesare, în special în domeniul tehnicii, care evoluează cu atâta viteză... Nu mai dau exemple, nu vreau să ofensez, nu sunt nici extremist, nici ultra-naționalist, nici scorțos, și nici rigid. Chiar îmi place să cred că sunt un tip destul de flexibil. Există însă anumite limite. Iată de ce m-am bucurat cu ceva timp în urmă când am aflat că CNA-ul a început să aplice amenzi posturilor de radio/televiziune unde se folosește o limbă română ca vai de mama ei. Se pare însă că n-au mai continuat. Sau că amenzile n-au fost destul de usturătoare... Mă opresc aici, fiindcă oricum nu-mi plac scrisorile lungi, s-a făcut târziu, nu mi-am luat încă "lunch-ul", iar după aceea trebuie să plec să-mi fac "shoppingul" de vinerea, că nu suport aglomerația de sâmbăta... Cu salutări colegiale și cu bucuria de a putea cuvânta împreună câte ceva despre rostirea românească , Andrei.

[Edited at 2009-11-20 12:23 GMT]


Direct link Reply with quote
 

Tatiana Neamţu
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
+ ...
Jobs şi lucrări Nov 20, 2009


Anamaria Sturz wrote:

Mă bucur că echipa de localizare a ales să traducă secţiunea "Jobs" prin "Lucrări" şi nu "Joburi"


Da, aici e perfect. Lucrări sună mult mai bine şi mai integrat în ceea ce reprezintă "jobs" pe proz.com

Andrei, nu cred că vreunul din colegi se referea la adoptarea cu lejeritate a englezismelor. Aşa cum ai exemplificat şi tu, shopping, lunch, meeting şi altele au echivalente perfect valabile şi naturale în limba română. Altele, însă, nu.


Direct link Reply with quote
 
lucca  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
Unde-i fi adevărul? Nov 20, 2009

Salut postarea foarte judicioasă a lui Andrei.
Eu nu pledez pentru un "dezmăţ" al adoptărilor romgleze nejustificate. Dar: în prezent, ne găsim într-o situaţie ligvistică "anormală" a românei aşa cum o ştim: pe de-o parte, cunoaşterea reală a românei corecte e într-o criză gravă. Este suficient să ne uităm la televizor. Atât salariaţii cât şi invitaţii (unii invitaţi) ai posturilor TV fac greşeli de română flagrante, uneori incredibile. Pe de altă parte, încetarea izolării României faţă de progresele (reale sau aparente) din restul lumii, expune româna unui adevărat asalt noţional extern. Suntem într-o situaţie care nu mi se pare foarte diferită de cea de pe vremea "inventării" gâtlegăului ca termen neaoşist pentru "cravată". Mă tem căeste pe cale de a se pierde (dacă nu s-a pierdut deja) ceea ce se numeşte "spiritul limbii".
Francezii se găsesc într-o situaţie relativ similară cu cea de la noi (la ei, izolarea nu a fost impusă, dar, totuşi, o anumită izolare francofonă a existat). Francezii s-au descurcat prin constituirea unor structuri specializate şi prin apelul la bunul simţ al "marelui public" (relativ) cult. Şi la ei învăţarea englezei este aproape generală, filmele de la Hollywood sunt aproape peste tot...
Noi, traducătorii, nu cred că putem, singuri, să facem mare lucru. Ar fi necesară luarea în serios a acestei probleme, crearea măcar a unui "organism" specializat în păstrarea purităţii limbii române (nu mă refer neapărat la "Academie", ci şi la nişte ceva-uri care să ţină de nişte ONG-uri, de Ministerul Învăţământului, de edituri, de organizaţiile ziariştilor, ale producătorilor TV, ale traducătorilor de filme sau - de ce nu? - ale marelui public căruia încă îi mai este dragă limba română vorbită/scrisă corect).
Sigur, multe romglezisme se pot traduce punctual, în funcţie de context, în felurite moduri. Ca traducător medical, mâ întreb, însă, cum aş putea să spun altfel decât:
Studiul s-a desfăşurat în 20 de locaţii. Ar fi, oare, mai bine, să spun: "în 20 de situri"?
Personal, mă îngrozesc limbile care (scuzată fie-mi exprimarea) se înmormântează în insularitat lingvistică. Nu cred că este bine să mă uit la o pagină de text medical (!) într-o limbă oarecare, complet necunoscută mie) şi să nu recunosc nici măcar un singur termen asemănător cu unul românesc sau, măcar, internaţional.
Eu nu vreau ca româna să ajungă un fel de klingonă, chiar dacă aşa ceva implică anumite concesii din partea mea şi a (multor) altor "purişti".


Direct link Reply with quote
 

Maria Diaconu  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
Locations Nov 20, 2009


Lucian Alexandrescu wrote:
Sigur, multe romglezisme se pot traduce punctual, în funcţie de context, în felurite moduri. Ca traducător medical, mâ întreb, însă, cum aş putea să spun altfel decât:
Studiul s-a desfăşurat în 20 de locaţii. Ar fi, oare, mai bine, să spun: "în 20 de situri"?
Personal, mă îngrozesc limbile care (scuzată fie-mi exprimarea) se înmormântează în insularitat lingvistică. Nu cred că este bine să mă uit la o pagină de text medical (!) într-o limbă oarecare, complet necunoscută mie) şi să nu recunosc nici măcar un singur termen asemănător cu unul românesc sau, măcar, internaţional.


Sunt de acord cu tine, Lucian, în majoritatea celor spuse. În ceea ce priveşte studiul clinic, eu aş spune "Studiul s-a desfăşurat în 20 de centre". Doar se numeşte "studiu multicentric".
În general nu folosesc "locaţie" cu sensul de loc, amplasament, sediu. Mă surprinde totuşi că nici DEX-ul, nici MDA-ul nu dau un sens al "locaţiei" pe care eu îl ştiu valabil, şi anume cel de loc (în afara unui studio de filmare) în care se realizează turnarea unui film. Dacă îmi puteţi indica un dicţionar în care găsesc acest sens, mulţumesc.

Un amănunt interesant din MDA (Micul dicţionar academic, vol. III):
sensul 9. al termenului "locaţie" este următorul:
"(Asr) Aşezare într-un anumit loc sau într-o anumită ordine Si: aranjare (1), dispunere, (înv) orânduire (1)".
Unde abrevierile înseamnă:
Asr - astăzi rar
Si: - sinonim
înv - învechit


Direct link Reply with quote
 

Maria Diaconu  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
Localizarea ProZ.com Nov 20, 2009


Anamaria Sturz wrote:

Mă bucur că echipa de localizare a ales să traducă secţiunea "Jobs" prin "Lucrări" şi nu "Joburi"


Mulţumesc în numele echipei
Din câte îmi amintesc, alte propuneri făcute la vremea respectivă erau "job(uri)" şi "proiect(e)".

[Editat la 2009-11-20 16:40 GMT]


Direct link Reply with quote
 

Valentin Alupoaie  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
+ ...
Tocmai am auzit din nou unul ceva mai recent Nov 20, 2009

Anume "lectură" în sensul de interpretare personală.

Direct link Reply with quote
 

Maria Diaconu  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
Lectură? Nov 20, 2009


Valentin Alupoaie wrote:

Anume "lectură" în sensul de interpretare personală.


Nu înţeleg. Poţi fi mai specific? Un exemplu ar fi bun.


Direct link Reply with quote
 

Valentin Alupoaie  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
+ ...
Ceva de genul Nov 20, 2009

"În lectura pe care o fac..." Adică "după cum văd eu lucrurile". Începe marea dezbatere. Avem discursurile politic şi jurnalistic at their best.

Direct link Reply with quote
 

Valentin Alupoaie  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
+ ...
Apropo, you're busted ! Nov 20, 2009

Nu ştiu cât de specific am fost, dar am încercat să fiu ceva mai explicit. Recunosc că nu mi-am dat seama de la început. Dacă a fost intenţionat, the joke's on me

Direct link Reply with quote
 
Dasa Suciu  Identity Verified
Romania
Local time: 05:52
English to Romanian
+ ...
Să încercăm să nu încurcăm borcanele! Nov 20, 2009

Asta este indicat să facă lingvistul şi traducătorul. Dar, de multe ori, este destul de greu.

În privinţa verbului a aplica şi a substantivului aplicaţie, acestea apar într-un dicţionar de argou din 2007 ca făcând parte din vocabularul studenţesc. Deci să nu încurcăm limbajul literar cu limbajul familiar sau cu limbajul jurnalistic şi nici neologismele cu argoul sau jargonul. Acestea două din urmă vor exista întotdeauna. Puterea lor de a intra în limbajul uzual nu este dictată de o persoană sau un dicţionar. Un termen va dispărea (inclusiv din dicţionare) atunci când nu va mai fi folosit aproape de nimeni, adică nu va fi acceptat. Pentru ceea ce este acceptat, nu prea avem ce face.

Comoditatea şi necesitatea unei exprimări cât mai concise vor face loc unui limbaj mai puţin plăcut unora. Am observat recent într-o carte religioasă (!), scrisă în engleza americană, folosirea destul de frecventă a unor cuvinte aparţinând argoului! Mergem şi noi românii cu lumea!

Cine găseşte o traducere mai bună, n-are decât s-o folosească. Dar neapărat trebuie respectat registrul stilistic, deşi uneori graniţele sunt greu de sesizat şi de demarcat, pentru că tot ce se poate ca un argou sau chiar barbarism să intre în limbajul literar fără să ne dăm seama, dacă sună bine şi este acceptat de majoritatea. Mă întreb oare cum a fost iniţial primit cuvântul fotbal? De ce nu a fost tradus: jocul cu mingea şi picioarele? Tocmai pentru concizie!

Pe de altă parte este normal să ne apărăm limba, dar în contextul în care majoritatea scrierilor din domeniul ştiinţei, tehnicii şi altele asemenea sunt în limba engleză, nu este de mirare că se întâmplă multe schimbări în limba română, pentru că apar termeni complet noi, care trebuie traduşi, adaptaţi sau acceptaţi ca atare, după cum e cazul. Şi nu numai limba română suferă această avalanşă din partea limbii engleze, mai ales cea americană!


Direct link Reply with quote
 
Pages in topic:   < [1 2 3] >


To report site rules violations or get help, contact a site moderator:

Moderator(s) of this forum
tagore[Call to this topic]

You can also contact site staff by submitting a support request »

dezbatere privind verbul "a aplica"






PerfectIt consistency checker
Faster Checking, Greater Accuracy

PerfectIt helps deliver error-free documents. It improves consistency, ensures quality and helps to enforce style guides. It’s a powerful tool for pro users, and comes with the assurance of a 30-day money back guarantee.

More info »
SDL Trados Studio 2011
Buy or upgrade today and save up to 15%

SDL Trados Studio 2011 is the latest market-leading translation memory software from SDL. Now with Track Changes, Bilingual Word Files support, new Display Filter, AutoSuggest and more great details.

More info »