Mobile menu

Pages in topic:   [1 2] >
Intrebare despre ortografie
Thread poster: Maricica W.
Maricica W.  Identity Verified

English to Romanian
+ ...
Oct 31, 2003

S-a incetatenit folosirea cratimei pentru articularea cu articol hotarat a cuvintelor de origine straina sau a acronimelor. Adica ADN-ul, in loc de cum ar fi sanatos, ADNul.

Stiti ceva despre vreo norma care sa impuna asta? Eu nu am prea auzit de despartirea articolului prin cratima, dar poate ma lumineaza un lingvist. Ofer la schimb consultatii juridice

Multumesc.


Direct link Reply with quote
 

Elvira Stoianov  Identity Verified
Luxembourg
Local time: 12:22
German to Romanian
+ ...
eu stiu ca regula e cu cratima Oct 31, 2003

daca vrei pot sa verific in indreptarul ortografic,dar eu asa tin minte din scoala, ca regula este cu cratima. Nici nu stiu sa fi fost altfel.

Direct link Reply with quote
 
Maricica W.  Identity Verified

English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER
Nu e in IOOP Oct 31, 2003

In Indreptarul meu nu e (ar fi trebuit sa fie la pct. 299 sau 300). Am editia a IV-a.

Direct link Reply with quote
 
lucca
Romania
Local time: 13:22
English to Romanian
In engleza e fara cratima Oct 31, 2003

Si eu am invatat la scoala ca e cu cratima (m-am nascut in '49) si nu stiu sa fi fost altfel.
E adevarat ca e articol hotarat, dar e dupa o prescurtare care, ea ca atare, este inflexibila.
My two pence...


Direct link Reply with quote
 

Cristiana Coblis  Identity Verified
Romania
Local time: 13:22
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
articol Oct 31, 2003

Articolul e un instrument lexical care arata masura in care vorbitorul cunoste obiectul despre care se vorbeste.
Imi pare rau sa te anunt ca nici una din gramatici sau indreptarele mele nu vorbeste despre articularea acronimelor.
Se spune ca articolul serveste ca instrument de substantivizare a urmatoarelor categorii: adjective, adverbe, proinume, numerale etc.
Eg: eul, doiul, binele, frumosul, dar ri-ul(adica litera "r" ???)
Dupa mine trebuie luat ca un caz particular. In exemplul de fata, ADN este un acronim, daca se citeste acid dezoxiribonucleic, in principiu eu nu as simti nevoia sa articulez. Dar daca se considera acronimul in sine ca un cuvant aparte (care cred ca e punctul de vedere oficial),citindu-se "adn" atunci se poate articula. Probabil se simte nevoia despartirii prin cratima din aceasta cauza, pentru a evidentia ca se considera un cuvant de sine statator diferit de "acid dezoxiribonucleic".
Cum ar fi sa citim ADNul "acidul dezoxiribonucleicul"?

Adica, in mod normal, in substantivele compuse cum este "acid dezoxiribonucleic" se articuleaza substantivul sau cuvantul principal. De aceea avem articol dupa "acid". In cazul acronimului considerat un cuvant in sine, evident ca nu avem decat un cuvant principal si se articuleaza la sfarsit. Mai este si problema grafica in cazul acronimelor.
[Edited at 2003-11-02 10:59]

[Edited at 2003-11-02 11:03]


Direct link Reply with quote
 
Maricica W.  Identity Verified

English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER
Nu e vorba numai de acronime Oct 31, 2003

Ci si de cuvinte (intregi) preluate din engleza.
Presupunand ca am folosi barbarismul "feedback", cum il articulam? Cu cratima sau fara?
Am gasit 393 de raspunsuri pe Google pentru "feedback-ul" si 73 pentru "feedbackul".


Cred ca e la fel ca atunci cand se utilizeaza gresit punctele de suspensie si ghilimele, in contexte in care nu sunt necesare, dar cine scrie nu stapaneste limba destul de bine pentru a folosi termenul propriu, si foloseste un termen aproximativ. Apoi acelasi isi da seama ca nu e vorba chiar de ce scrie el acolo (o fi vorba chiar de sensul figurat...), si foloseste puncte de suspensie inainte.


Citez cu mare placere din Umberto Eco - Minunea Sfantului Baudolino:
"Scriitorii utilizeaza punctele de suspensie doar la sfarsitul frazei ca indicatie ca discursul ar putea continua. [...] Non-scriitorii utilizeaza punctele de suspensie pentru a-si face iertata o figura retorica pe care o socotesc prea hazardata: "Era furios ca...un taur."
Scriitorul scrie pentru scriitori, non-scriitorul scrie pentru vecinul de palier sau pentru dirigintele postei locale si se teme (deseori nemotivat) ca acestia nu i-ar intelege sau ca, oricum, nu i-ar ierta indrazneala. Utilizeaza punctele de suspensie ca pe un bilet de libera trecere: vrea sa faca revolutie, dar cu voie de la politie. [...]
Sa dam un exemplu. Manifestul comunistilor din 1848 incepe, dupa cum e bine stiut, cu "O stafie bantuie prin Europa.", si trebuie sa admiteti ca e un incipit frumos. Daca Marx si Engels ar fi scris cumva "O...stafie bantuie prin Europa", ei ar fi pus pur si simplu la indioiala caracterul teribil si inexpugnabil al comunismului si revolutia rusa ar fi fost pesemne anticipata cu cincizeci de ani, poate chiar cu consimtamantul tarului [...]"


Dupa indelungi introspectii, am ajuns la concluzia ca eu foloseam liniuta de unire pentru a-mi scuza folosirea unui cuvant strain si pentru a sublinia faptul ca stiu ca acel cuvant 1. nu e romanesc si 2. deci, nu trebuie folosit, ca suntem patrioti si il suparam pe domnul Pruteanu, si atunci izolam aseptic cuvintelul neromanesc, nelipind de el stravechiul "-ul".

Dar m-am hotarat, nu o mai folosesc.


Veronica


[Edited at 2003-10-31 22:05]


Direct link Reply with quote
 
lucca
Romania
Local time: 13:22
English to Romanian
Nu cred ca se poate fara cratima Oct 31, 2003

Cel putin (de cele mai multe) uneori.

Altfel, foarte usor putem sa spunem codoiul in loc de CO2-ul.

Numarul hit-urilor (daca as scrie hiturilor, probabil ca ar fi vorba de succese de muzica usoara) de pe Google furnizeza un exemplu de utilizare, dar nu are legatura cu corectitudinea / incorectitudinea.

Eu stiam ca cuvintele straine se scriu cu litere cursive (italice) si, daca este necesar, ceea ce li se adauga la sfarsit se scrie cu fontul obisnuit al textului si se desparte de cuvant prin cratima.

Ce facem insa cu "secolul al XX-lea"?

In unele situatii cratima la cuvinte straine mi se pare deranjanta, de ex., driver-e (atunci cand dupa cratima nu urmeaza decat o singura litera). E adevarat ca evita amestecarea regulilor de citire straine cu cele romanesti, dar arata... ca dracu' (scuzati puncte punctele).

Iar daca vrem sa spunem "mai multe situri de tip proz", nu mi se pare bine nici proze, nici proz-e.

Exista candva (cu cca. 25 ani in urma) un indreptar (manual? era o carte format mic, de 100 si ceva - 200 de pagini) editat de Academie si care se referea, cred, la regulile care trebuie urmate atunci cand se tiparesc carti. Acolo scria si despre cratima.

Oricum, deocamdata raman la ceea ce am invatat la scoala, cred ca e mai bine, desi nu e perfect.

Hai sa mai complicam lucrurile un pic. Pe o pagina Word (indiferent de ce spune sau ce face Microsoft) nu trebuie sa apara liniuta de despartire in silabe (cea din dreapta lui 0 pe tastatura) decat atunci cand se desparte un cuvant in silabe. In rest, in interiorul cuvintelor sau intre cuvinte se foloseste numai en dash-ul (en dashul nu-mi place de loc cum arata), iar atunci cand avem o apozitie - sau ceva pus intre liniute - (ca mai inainte), ar trebui sa folosim em dash, dar cel din Word este mult prea lung, asa ca multi prefera tot en dash.

Liniutele de dialog (care nu se folosesc in engleza) trebuie sa fie si ele tot en dash-uri.

In Word nu este vorba doar de ortografie etc, ci si de un aspect practic: daca nu folosim decat liniuta de despartire in silabe, putem avea surprize daca, in urma unor editari ale textului, cuvantul respectiv ajunge la capatul din dreapta al randului - Word il va "desparti in silabe", trecand o parte pe randul urmator. Din aceeasi cauza, intre orice semn de punctuatie (.,:;"?!{}, etc) sau de alt fel (#$%) si cuvantul precedent nu se lasa spatiu iar la scrierea unor ecuatii / operatii aritmetice este necesara atentie pentru a le pastra o anumita logica. (De ex., pun intotdeauna semnul egal lipit de caracterul precedent, dar urmat de un spatiu).

Cele mai multe din regulile de acest fel au o logica a lor, care acum poate ca nu mai este foarte evidenta, dar care s-a impus pe parcursul multor sute de ani de tipografie. In prezent, faptul ca oricine (ei, nu chiar oricine, dar oricum multa lume) poate sa scrie la calculator si, eventual, sa downloadeze (aici parca merge... sa printeze, sa ripaie... parca la verbe merge...) pe Internet nu inseamna si ca putem sa facem abstractie de regulile care exista de ceva mai multa vreme decat Internetul / calculatoarele. (las spatiu intre "/" si cuvantul anterior / ulterior pt. a nu crea un "cuvant" foarte lung, care sa puna probleme alinierii egale a randurilor din procesorul de text pe care il folosim).

A, da! Folosim intotdeauna ghilimele duble (") sau simple (') cu "deschidere" si "inchidere", nu asa cum vrea WORD (fie identice, fie cu "coditele" in sus si, respectiv, in jos, dar ambele in partea de sus a randului). In romana ghilimelele de deschidere au coditele in jos si stau in partea de jos a randului, iar cele de inchidere - in sus si in partea de sus. Asta se poate aranja usor in Word, imi pare rau ca a trebuit sa descriu in loc sa exemplific, dar forum-urile sau forumurile (ca forurile inseamna altceva) de pe Proz nu accepta decat un numar limitat de caractere si de elemente de formatare a textului.

Ah, ce m-am luat cu vorba! Va rog sa ma scuzati (daca puteti) sau sa ma pedepsiti intr-un mod asemanator (idem).

Cel putin, n-am propus reguli noi.


Direct link Reply with quote
 

Cristiana Coblis  Identity Verified
Romania
Local time: 13:22
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
cuvinte straine Oct 31, 2003

Hai sa spunem ca uneori se lasa cuvinte straine pentru atmosfera sau mai stiu eu ce.
Daca e vorba de traduceri sau texte cu pretentii literare eu nu sunt deloc de acord cu imprumutul de cuvinte straine, ca sa nu mai vorbim de articularea lor.

De aceea am pus cazul acronimelor, nu imi imaginez ca se pune problema sa traducem un text din engleza intr-o engleza romanizata sau articulata. Fie acceptam ca nu este traductibil textul deloc, fie daca nu acceptam acest lucru, trebuie sa traducem toate cuvintele in limba romana. Se pot gasi echivalente foarte bune si pentru telegenicul "trend" si pentru omiprezentul "feedback" si pentru IT, pe care eu personal il traduc de fiecare data sau daca vad ca nu trece sub forma TI il scriu in litere.

Asadar nu vad scopul, utilitatea si nici corectitudinea acestor cratime dupa cuvintele straine. Cred ca ar trebui inlocuite mai degraba cu o nota sau o explicatie. Oricate articole am adauga dupa un cuvant strain el tot strain ramane si "-ul" nu-l va face niciodata inteligibil bunicutei de la tara sau vanzatoarei de la colt.

Ma gandesc ca daca este vorba de acronime romanesti (cum era exemplu ADN) poate avem un subiect de discutie, desi cred ca si in acest caz e recomandabil sa se desfasoare cuvantul, mai ales la formele mai incurcate care nu se pot drege numai cu cratima si in caz contrar pot crea confuzii.

Depinde si de ce lista validata trimite clientul, caci nu ecazul sa amintim listele validate de Microsoft sau altele asemenea


[Edited at 2003-11-02 11:07]


Direct link Reply with quote
 

Dan Marasescu  Identity Verified
Romania
Local time: 12:22
Member (2003)
English to Romanian
+ ...
Purgatoriul limbii romane Oct 31, 2003

Ma mira faptul ca nu-i vedeti utilitatea cratimei folosita cu unele cuvinte straine care primesc terminatii specific romanesti. Cuvintele straine folosite fara cratima sunt imprumuturi acceptate deja in limba, iar cele cu cratima se afla intr-un fel de purgatoriu al limbii si asteapta ca soarta lor sa fie transata de atotputernicul vorbitor obisnuit. Mie mi se pare foarte utila cratima tocmai pentru ca face aceasta distinctie.

Asta nu inseamna ca sunt de acord cu imprumuturile impuse in general de presa prin ordonante de urgenta. Pe forum mai folosesc cuvinte straine cand imi aduc vreun folos, insa le tin inca la distanta cu ajutorul cratimei. Cand scriu sau cand traduc un text literar le las cu totul deoparte.


Direct link Reply with quote
 
Maricica W.  Identity Verified

English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER
Noutati Oct 31, 2003

Tot in indreptar:
"146 Derivatele de la cuvinte compuse din abrevieri literale se scriu cu cratima inaintea sufixului: I.T.B.-ist."

Am dedus ca numai derivatele cu sufixe de la abrevieri literale se scriu cu cratima, deci derivatele cu prefixe (neP.C.R.-ist vom scrie, nu? sau nepecerist, ca Marin Preda) si substantivele articulate cu articol hotarat nu.

Despre CO2: exista si alternativa dioxidul de carbon, si iesim din incurcatura...


Direct link Reply with quote
 
lucca
Romania
Local time: 13:22
English to Romanian
Nu se fac numai traduceri literare Nov 1, 2003

Impresia mea este ca traducerile literare (inclusiv filmele) reprezinta o mica fractiune din totalul a ceea ce se traduce contra cost in Ro. Mult mai numeroase sunt traducerile de articole / publicatii stiintifice, manuale de utilizare pentru tot felul de aparate, dispozitive etc, destinate unor cititori foarte diversi, de la publicul larg pana la un cerc de specialisti f. restrans.

In privinta observatiilor referitoare la traducerile literare, 100% de acord iar Dan Marasescu are 100% dreptate.

In traducerile stiintifice / tehnice, este practic imposibil sa se evite folosirea unor cuvinte straine (si atunci folosesc cursive si, daca este nevoie, cratima) si sa se scrie prescurtarile numai desfasurat.

Cred ca este mai bine sa se utilizeze cuvantul strain daca nu are un echivalent unic in romana si se traduce printr-o perifraza sau printr-un singur cuvant - dar nu acelasi in toate situatiile - iar utilizarea lor nu este intotdeauna comoda sau fireasca. Depinde insa mult de caz si de echilibrul dintre claritatea si concizia traducerii.

Exista texte in care o prescurtare (si daca ar fi numai una!) se foloseste, fara exagerare, de zeci de ori. Un ex. ar fi 5-HT1A (1A se scrie ca indice inferior). Nu este practic sa scriu de 30 de ori in articol "receptor 5-hidroxi-triptaminic (sau serotoninic) tip 1A". Nici chiar ADN nu se scrie desfasurat (decat, cel mult, la prima aparitie) daca apare frecvent in text si/sau e o prescurtare elementara in contextul respectiv. Oricum produce inconveniente la cap de rand (acid dezoxiribonucleic).

In traducerile stiintifice regula este ca la prima aparitie a prescurtarii aceasta sa fie scrisa desfasurat in paranteza in limba originala - daca este necesar - si in romana.

Daca publicatia contine numeroase prescurtari, se face o lista alfabetica a lor (probabil, insa, ca au facut-o chiar autorii).

Prescurtarile / acronimele straine care au echivalent bine cunoscut in romana se scriu in romana (ADN, niciodata DNA), dar uneori este greu de decis ce inseamna "bine cunoscut".

Si o regula proprie: Se lasa intotdeauna in original acronimele care inseamna ceva prin ele insele. Sa zicem ca avem (exemplul este imaginar) un nou dispozitiv de stocare pentru calculatoare, deosebit de rapid, care se cheama FAST (Frequency Alternation Storage Trunk). Traducerea in romana a denumirii desfasurate nu mi se pare obligatorie, pt. ca, adesea, ca sa "iasa" cum trebuie acronimul, ea este "fortata" in engleza si nu iese bine nici in romana.

Se lasa netraduse prescurtarile specializate (substante chimice, instrumente de lucru - scale, chestionare etc, denumiri ale unor reviste), astfel incat cititorul sa nu se lupte cu doua seturi de acronime, iar daca trebuie sa caute acronimul (pe Internet sau intr-o biblioteca), sa-l caute in engleza, ca are sanse mai mari sa il gaseasca (BMJ - RBM, JAMA - RAMA, NEJM - RMNA, Current Contents - "Cuprinsuri curente" s.a.m.d., ca sa nu mai vorbim de IEEE Transactions). Nimeni (sper!) nu traduce si nici nu desfasoara DIN sau GOST (echivalentul german sau rusesc al lui STAS), cu atat mai mult daca textul se adreseaza publicului larg (instructiunile de utilizare ale aparaturii video / audio); mufa DIN (sau miniDIN) ramane ca atare.

Mai trebuie tinut seama si de "nevoia de a sti" a cititorului. Multa lume stie ce inseamna "ecran TFT", dar putini stiu (si au nevoie sa stie) ce inseamna TFT. (Daca autorul nu a explicat prescurtarea, probabil ca nu trebuie sa o faca nici traducatorul).

In alta ordine de idei, existau candva niste reguli pentru crearea (sau traducerea) denumirilor de substante chimice in romana, unde pentru 2 se specifica folosirea lui bi-, nu di-. De ce? Pentru ca nu se spune dicefal, dinoclu, diped, dienala, iar la teatru lumea striga bis, nu dis. Chiar daca in chimie, in engleza, se foloseste numai di-, nu e cu nimic mai "stiintific" decat bi- din romana.

Si se spune siliciu, nu silicon, clor, nu clorina, dar asta este alta poveste, din pacate tare lunga.


Direct link Reply with quote
 

Cristiana Coblis  Identity Verified
Romania
Local time: 13:22
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
reguli pentru traduceri Nov 1, 2003

Exista pentru toate domeniile, daca nu neaose, atunci exista reguli internationale si standarde internationale (ISO inclusiv). Insa putini sunt cei care le cunosc sau cunosc aceasta delimitare.
E o granita fina aici, intr-adevar, dar as spune ca numai cunoscatorii o percep, restul articuleaza si romanizeaza orice cuvant care are un echivalent romanesc chiar saritor in ochi, din pretentia de a fi in mare voga sau de a fi un om cu deschideri europene.
Sa avem pardon, acest purgatoriu de care vorbeste Dan a devenit o Gara de Nord inainte de taxa de peron, ceea ce mi se pare de-a dreptul exagerat.
Una e cand este vorba de limbaje foarte specializate sau de alte domenii in care sunt admise imprumuturile de notiuni si sunt chiar indreptatite, acronime etc si alta este sa ne dam in stamba, cum se intampla peste tot pe strada, la radio, la TV, fara nici un fel de motiv.
Am corectat de curand niste texte care frizau ridicolul. Traducatorul respectiv in lipsa de cunostinte sau de bunavointa de a face terminologia in mod corect punea o codita foarte comada dupa o puzderie de cuvinte care aveau echivalent in romana folosit si cunoscut (dar nu de el) si revizia mi-a scos peri albi. Textul arata ca o vacuta baltata romanească, cu trei cuvinte in romana si trei in engleza, dar articulate (desi adesea incorect pentru ca nu mai stia nici el singur - putea fi si o ea, dar acordul l-am facut cu "traducatorul", scuze colegilor! - in ce caz sau numar se gaseste). Nu cred ca este o situatie de dorit. Una e sa folosesti un imprumut pe pagina si alta sa traduci 100 din 200 de cuvinte (prepozitii, conjunctii, verbul "a fi") si restul sa fie lasate in voia sortii. Am ajuns ca pe vremea Chiritei cu furculisionul, numai ca acum este un forkolision.


Direct link Reply with quote
 

Cristina Anghel  Identity Verified
Romania
Local time: 13:22
English to Romanian
+ ...
Intrebare despre ortografie Nov 1, 2003

Eu una, nu am vazut nici un anunt de angajare in care sa se caute "tehnician TI" si sunt curioasa cum se traduce feedback-ul in limba romana.
In germana se foloseste de exemplu tot feedback (chiar daca are corespondent in limba germana) pt ca termenul din limba engleza are practic definitia inclusa si este mult mai cunoscut.
La fel si ISO, care tradus (de exemplu pe un certificat ISO) isi pierde sensul/valoarea.
Mi se pare exagerata incercarea de a traduce anumiti termeni, pentru a dovedi ca de fapt si romanii ar fi putut "came up with the same ideea".


Direct link Reply with quote
 

Cristiana Coblis  Identity Verified
Romania
Local time: 13:22
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
ISO si denumiri protejate Nov 1, 2003

Mi se pare ca ISO e denumire protejata. Multe din denumirile tehnice care se intalnesc in literatura de specialitate sunt sau au fost protejate astfel si in asemenea cazuri se recomanda sa nu se traduca. IT nu e o denumire protejata, dar sunt multe altele care sunt protejate. Inventii si inovatii continua sa apara in fiecare zi si toate au denumiri protejate.
Cred ca aici e o masura a profesionalismului fiecaruia. Cei care au lucrari publicate stiu ca nici o editura serioasa nu accepta carti traduse "pe jumatate". Asa cum nu exista sinonime perfecte, nu exista (poate) nici traduceri perfecte, dar datoria traducatorului si masura cunostintelor sale este de a gasi cea mai buna traducere. Eu sunt convinsa ca majoritatea cuvintelor isi gasesc traduceri aproape perfecte in functie de contexte. Lipseste insa vointa de a le traduce in asa masura incat cei care le traduc si de multe ori, foarte bine, sunt perceputi ca fiind cei care gresesc sau merg impotriva curentului majoritatii. Poate nu e intotdeauna bine sa urmezi calea cea mai comoda, mai ales atunci cand ascunde ceva incorect si mai ales cand esti in masura sa intelegi acest lucru.

Am mai observat o alta epidemie, prefixarea cu cratima, dupa modelul anglofon. De ce in romana se simte nevoia de a scrie "co-autor" si "ne-revendicat", nu voi intelege prea curand. Se inscrie insa in acealsi curent de imprumut si imitatie cu orice pret si de uitare a regulilor limbii romane, care pana acum erau foarte bune si au devenit brusc demodate de cand cu filmele americane si CNN-ul.
Inclusiv, se pare ca mai nou Institutul European recomanda in privinta acronimelor adoptarea modelului anglofon fata puncte, care a fost adoptat de majoritatea tarilor europene. Nu consider chiar o mare paguba, nu e nici o greseala majora aici.
Parearea mea este ca daca tot avem o limba functionala, bazata pe niste reguli mai bine sau mai rau intelese, macar sa le aplicam uneori.

Chiar daca o s-o tinem tot intr-un "IT", "feedback" si "cool", nu vom deveni europeni mai repede.
Ma linisteste faptul ca e un curent trecator si care se va linisti. Si nu suntem singurii care o patesc.
In plus faptul ca mie imi vin asemenea texte la corectat e in mod cert un semnal ca nici macar cei din afara nu le inghit si prefera sa mai plateasca pe cineva sa le corecteze decat sa le foloseasca intr-o limba scaldata intre romana si engleza.
Am mai intalnit cazuri in care un text de specialitate din engleza a fost tradus in ucraineana dar folosind cuvintele de specialitate consacrate din limba rusa. A fost un scandal care a ajuns ulterior si la urechile clientului englez, care s-a crucit la asemenea inovatie. Tot din lipsa vointei de a face terminologia si de a consulta un specialist acolo unde te vezi depasit de specializarea textului.

[Edited at 2003-11-01 14:35]


Direct link Reply with quote
 

Cristina Anghel  Identity Verified
Romania
Local time: 13:22
English to Romanian
+ ...
Parerea mea ... Nov 1, 2003

"Cred ca aici e o masura a profesionalismului fiecaruia. Cei care au lucrari publicate stiu ca nici o editura serioasa nu accepta carti traduse "pe jumatate". Asa cum nu exista sinonime perfecte, nu exista (poate) nici traduceri perfecte, dar datoria traducatorului si masura cunostintelor sale este de a gasi cea mai buna traducere. Eu sunt convinsa ca majoritatea cuvintelor isi gasesc traduceri aproape perfecte in functie de contexte. Lipseste insa vointa de a le traduce in asa masura incat cei care le traduc si de multe ori, foarte bine, sunt perceputi ca fiind cei care gresesc sau merg impotriva curentului majoritatii. Poate nu e intotdeauna bine sa urmezi calea cea mai comoda, mai ales atunci cand ascunde ceva incorect si mai ales cand esti in masura sa intelegi acest lucru."

Nu sunt adepta comoditatii. Insa nu cred in exagerare. Asa cum a spus si domnul lluca, exista si nevoia de cunoastere a cititorului, care ar trebui respectat. De ce sa plecam de la premisa ca este un tampit? Traducerile din domeniile respective nu vizeaza oricum bunicutele sau vanzatoarele de la colt. Intr-adevar, notele explicative ne scot din incurcatura.

"Chiar daca o s-o tinem tot intr-un "IT", "feedback" si "cool", nu vom deveni europeni mai repede."

Nu cred ca posibila integrare in Europa ar trebui sa fie un far calauzitor pentru noi in tot ceea ce facem, pentru ca tocmai astfel incepem sa ne pierdem identitatea. Modul nostru de abordare trebuie sa ne reprezinte. Nu trebuie sa complicam inutil lucrurile in vederea asa-zisei alinieri la standardele europene.


Direct link Reply with quote
 
Pages in topic:   [1 2] >


To report site rules violations or get help, contact a site moderator:

Moderator(s) of this forum
Lucica Abil[Call to this topic]

You can also contact site staff by submitting a support request »

Intrebare despre ortografie

Advanced search






LSP.expert
You’re a freelance translator? LSP.expert helps you manage your daily translation jobs. It’s easy, fast and secure.

How about you start tracking translation jobs and sending invoices in minutes? You can also manage your clients and generate reports about your business activities. So you always keep a clear view on your planning, AND you get a free 30 day trial period!

More info »
Protemos translation business management system
Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!

The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.

More info »



All of ProZ.com
  • All of ProZ.com
  • Term search
  • Jobs