Pages in topic:   < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67] >
Cum se poate traduce atât de aberant din engleză?
Thread poster: Elvira Stoianov
Bogdan Honciuc
Bogdan Honciuc
Romania
Local time: 06:39
Romanian to English
+ ...
google Apr 21, 2005

just for your info

hbo a primit o tona de telefoane/e-mailuri re: podul google


 
lucca
lucca
Romania
Local time: 06:39
English to Romanian
Google Apr 21, 2005

Bogdan Honciuc wrote:
...
hbo a primit o tona de telefoane/e-mailuri re: podul google


Aşa şi merită. HBO e pe bani, nu gratis; asigurarea calităţii traducerilor este problema lor, nu a noastră, iar dacă nu ştiu să-şi aleagă traducătorii aşa cum trebuie, este tot problema lor. Nu există scuză să nu fi auzit de Google şi să n-ai habar nici de topica în frază în limba engleză.
Poate că ar trebui să facem un fel de "listă neagră" a traducătorilor gogomani, dar evident că ar fi împotriva etichetei ProZ. În definitiv, aşa cum există Blue Board, de ce n-ar exista ceva asemănător şi pentru traducătorii care greşesc inadmisibil (sau care pun întrebări de tip furculision la Kudoz, ca azi dimineaţă, dar au acceptat traduceri specializate care le depăşesc evident "nivelul").
La Kudoz au apărut azi întrebări elementare şi/sau care nu necesitau mai mult decât simpla consultare a unui dicţionar şi/sau un scurt search pe "podul" Google. Mă gândesc cu groază cum arată restul traducerii respective, acele lucruri pe care traducătoarea le-a "simţit" ca "sigure"...
Nimeni nu o să ne respecte (şi plătească!) aşa cum trebuie dacă, înainte de toate, noi înşine nu vom fi exigenţi între noi. (ATR depune eforturi, dar are nevoie vitală de susţinere din partea tuturor celor care dau doi bani pe ceea ce înseamnă acurateţe, calitate în traducere).
Bogdan, felicitări pentru semnalarea şi urmărirea acestui subiect.


 
Mihai Badea (X)
Mihai Badea (X)  Identity Verified
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
A gugului Apr 21, 2005

Se pare că ăştia la HBO au nişte standarde ceva mai ciudate. Dacă Bogdan a trebuit să plece fiindcă voia să folosească limba română corect, poate că acum la angajare se ţine cont de cine face cele mai multe greşeli sau spune cele mai multe gogomănii.

Lăsând gluma la o parte, nu cred că întocmirea unei liste negre ar fi de folos cuiva. Angajatorii ar trebui pur şi simplu să facă o selecţie mai rigu
... See more
Se pare că ăştia la HBO au nişte standarde ceva mai ciudate. Dacă Bogdan a trebuit să plece fiindcă voia să folosească limba română corect, poate că acum la angajare se ţine cont de cine face cele mai multe greşeli sau spune cele mai multe gogomănii.

Lăsând gluma la o parte, nu cred că întocmirea unei liste negre ar fi de folos cuiva. Angajatorii ar trebui pur şi simplu să facă o selecţie mai riguroasă şi, nu în ultimul rând, să fie pregătiţi să scoată niscaiva bani din buzunar. Că la preţuri studenţeşti, calitate studenţească … (sper că nu e nici un student prin preajmă. Oricum, şi eu sunt student, dar nu la limbi străine )
Collapse


 
Ioana Costache
Ioana Costache  Identity Verified
Romania
Member (2007)
English to Romanian
+ ...
of all the ageist comments! Apr 21, 2005

Mihai Badea wrote:

Că la preţuri studenţeşti, calitate studenţească … (sper că nu e nici un student prin preajmă. Oricum, şi eu sunt student, dar nu la limbi străine )
\

Norocul meu ca aia care mi-au dat prima oara de lucru when I was a sophomore nu gandeau asa...


 
lucca
lucca
Romania
Local time: 06:39
English to Romanian
Pentru mulţi sau puţini bani, dacă traduci bine, atunci traduci Apr 21, 2005

Chiar dacă aş fi plătit cu 100 de lei cuvântul (lei vechi, nu noi), nu mă simt în stare să traduc în mod ignorant şi voit. Cine traduce de 2-3 ori prost (prost de tot, ca să ajungă pe firul nostru) înseamnă că nu ştie ce face, always, la orice tarif. Poate că sunt prea dur, putem să discutăm dacă există un mod de traducere "de care o fie" contra cost de mizerie şi unul "lux şi stilistic" pentru remunera... See more
Chiar dacă aş fi plătit cu 100 de lei cuvântul (lei vechi, nu noi), nu mă simt în stare să traduc în mod ignorant şi voit. Cine traduce de 2-3 ori prost (prost de tot, ca să ajungă pe firul nostru) înseamnă că nu ştie ce face, always, la orice tarif. Poate că sunt prea dur, putem să discutăm dacă există un mod de traducere "de care o fie" contra cost de mizerie şi unul "lux şi stilistic" pentru remuneraţie decentă.
Nu ştim ce-i Google decât dacă luăm de la 10 eurocenţi în sus per cuvânt? Sau, la plată proastă ne prostim?
Collapse


 
Oana Popescu
Oana Popescu  Identity Verified
Romania
Local time: 06:39
English to Romanian
+ ...
Ignoranta, neprofesionalism sau superficialitate Apr 21, 2005

Perfect de acord cu Lucian. Daca faci un lucru, fa-l bine, indiferent de plata. Cred ca asta tine de calitatea umana a traducatorului.

In cazul de fata (podurile Google) e vorba de ignoranta (care poate mai poate fi scuzata, daca e vorba de un traducator in varsta, nefamiliarizat cu Internetul) dar si de neprofesionalism, pentru ca macar topica frazei sau logica trebuia sa-i atraga atentia. Dar cred ca este si superficialitate (pe romaneste LENE), boala destul de raspandita printre
... See more
Perfect de acord cu Lucian. Daca faci un lucru, fa-l bine, indiferent de plata. Cred ca asta tine de calitatea umana a traducatorului.

In cazul de fata (podurile Google) e vorba de ignoranta (care poate mai poate fi scuzata, daca e vorba de un traducator in varsta, nefamiliarizat cu Internetul) dar si de neprofesionalism, pentru ca macar topica frazei sau logica trebuia sa-i atraga atentia. Dar cred ca este si superficialitate (pe romaneste LENE), boala destul de raspandita printre traducatorii demni de a fi eroi ai acestui fir de discutie. Se traduce dupa ureche, nu se mai consulta dictionarul (Doamne fereste netul), le e lene sa isi puna un pic mintea la contributie ca sa vada daca fraza are o logica (sunt inginer si am o marota cu logica) si daca are vreo legatura cu contextul. De aici apar aberatii ca "Bon debaras!" (tradus Buna debara!) sau "His parents were arguing 3 stories below" (tradus "Parintii lui se certau trei povestiri mai jos", in timp ce respectivul se arunca de la etaj...) sau "Don't go down that hall" (tradus "Nu cobori pe holul ala"). Eu asta nu suport in ruptul capului. Accept ca omul poate gresi, ca poate sa nu stie ceva. Dar superficialitatea o urasc din toata inima, pentru ca nu are nici o scuza.

Din pacate, superficialitatea atinge (prea) multe domenii, iar in unele poate fi chiar periculoasa. Imi aduc aminte de o colega de facultate, care a stat doua saptamani cu caciula pe cap in miezul verii, a luat antibiotice, si-a pus picaturi in ureche etc, pentru ca.... avea un dop de ceara. Auzea infundat cu o ureche (fara sa o doara), s-a dus la spital (la un domn profesor, somitate medicala), domn' profesor a aruncat o privire ultrasuperficiala in urechea ei si a dat verdictul: ai otita, fa tratament! Cand a vazut fata ca dupa doua saptamani de antibiotic aude la fel de prost, a venit la mama la spital, la ORL si doctorul (fara faima) s-a uitat in urechea ei, i-a gasit imediat adevarata cauza a urechii infundate, i-a scos dopul de ceara si fata a plecat acasa fara caciulita... si auzind perfect! De aici s-a ales cu porecla Dopisor.
Collapse


 
Mihai Badea (X)
Mihai Badea (X)  Identity Verified
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
of all the ageist comments! Apr 21, 2005

Dar ce legătură (mai) are studenţia cu vârsta?!

OK, Ioana, poate experienţele pe care le-am avut eu au fost nişte excepţii de la regulă.

Pe de altă parte însă, eu sunt gata să recunosc că acum sunt un traducător mai bun decât în perioada studenţiei.

... See more
Dar ce legătură (mai) are studenţia cu vârsta?!

OK, Ioana, poate experienţele pe care le-am avut eu au fost nişte excepţii de la regulă.

Pe de altă parte însă, eu sunt gata să recunosc că acum sunt un traducător mai bun decât în perioada studenţiei.


Lucian, sunt de acord că un traducător serios nu lucrează cu calitatea I, calitatea a II-a, calitatea a III-a etc. în funcţie de preţ. Cred că cei care traduc prost, pur şi simplu nu pot să traducă mai bine. Dar HBO ar trebui, zic eu, să-i caute pe cei care traduc bine. Iar din nefericire pentru bugetul lor, cei care traduc bine şi sunt conştienţi de valoarea lor sunt mai pretenţioşi la bani.
Collapse


 
Ioana Costache
Ioana Costache  Identity Verified
Romania
Member (2007)
English to Romanian
+ ...
studentia, varsta si increderea Apr 21, 2005

Mihai Badea wrote:

Dar ce legătură (mai) are studenţia cu vârsta?!


Pe de altă parte însă, eu sunt gata să recunosc că acum sunt un traducător mai bun decât în perioada studenţiei.



Pai are legatura studentia cu varsta, ca de obicei studentul este un june / o juna neexperimentat(a), dar asta nu inseamna ca nu e in stare sa traduca bine, daca se si documenteaza corespunzator
Eu sunt o traducatoare nu neaparat mai buna, ci mai eficienta decat in perioada studentiei: daca traduc de 5 ani texte dintr-un anumit domeniu, inseamna ca nu va trebui sa caut in X dictionare un termen, ca sa am echivalentul si confirmarea confirmarii, pentru ca deja stiu ce si cum. Am redus timpul de lucru, dar calitatea a ramas relativ constanta - iar cei care au avut incredere in mine atunci stiu foarte bine ca au facut o investitie buna si nu se plang daca le cresc pretul
Cine a tradus "Tristram Shandy" in perioada studentiei? Scuze, imi scapa numele
Nu ca ar incapea comparatie, dar si eu mi-am petrecut vacanta dintre anul al doilea si anul al treilea de facultate traducand John Searle's "Intentionality" (ca nu s-a publicat inca... e alta problema, care nu tine de calitatea traducerii); mi s-a acordat foarte multa incredere and I had no choice but to live up to expectations. Asadar, nu vad de ce sa nu se acorde incredere (si) studentilor. Iar daca bine ma gandesc, tot studenta sunt si acum (ca si tine, de altfel)

Am I biased?!


 
Ioana Costache
Ioana Costache  Identity Verified
Romania
Member (2007)
English to Romanian
+ ...
Combate bine! :) Apr 24, 2005

Radu Pavel Gheo, in "Suplimentul de cultura" nr. 22

Mai performati in romgleza?

Sint eu mai conservator din fire, dar, cind e vorba de limba romana, cuvinte ca „a capacita”, „implementare”, „dizabilitati”, „procesualitate” (cu toate formele de adjective „procesuale” aferente) sau „proactiv” mi se par forme de un barbarism ingrozitor, nascute din lenea vreunui traducator mediocru. Sint un fel de „furculision” pe dos, adesea nici macar necesare
... See more
Radu Pavel Gheo, in "Suplimentul de cultura" nr. 22

Mai performati in romgleza?

Sint eu mai conservator din fire, dar, cind e vorba de limba romana, cuvinte ca „a capacita”, „implementare”, „dizabilitati”, „procesualitate” (cu toate formele de adjective „procesuale” aferente) sau „proactiv” mi se par forme de un barbarism ingrozitor, nascute din lenea vreunui traducator mediocru. Sint un fel de „furculision” pe dos, adesea nici macar necesare sau justificate proactiv de procesualitatea limbii. Dar, asa cum ziceam, le-am implementat deja, nu? Iar un cuvint ca „locatie” e chiar simpatic.

Daca stau sa judec pragmatic, fenomenul are o explicatie simpla si foarte logica: dupa 1989 ne-am trezit ca avem nevoie sa invatam milioane de lucruri despre care, in izolarea in care ne-a pastrat sistemul comunist, abia daca auziseram vag. Si, cum lucrurile se invata cel mai adesea din carti, a trebuit sa traducem carti – din engleza, franceza, germana... dar mai ales engleza. Iar cum traducatorii din engleza erau mult mai putini decit cererea pietei, o multime de oameni s-au recalificat repede: economistii cu vagi cunostinte de engleza din adolescenta in care dansau la discoteci pe ABBA, Cicicita, medicii sau profesorii care inginau la petreceri in urechea iubitelor „Forevar iang, ai uant to liv forevar iang” sau chiar rockerii ajunsi cetateni respectabili, dar inca pasionati de pinkfloydianul slogan „Hei iu, ticiar, Lita Chitalau!”, toti acesti oameni pasionati de engleza capitalista au umplut golurile de pe piata si au tradus primii diverse lucrari fundamentale din domeniile unde exista cerere mare si foarte mare. Au tradus cum au putut, din dorinta de a face un ban in plus, iar traducerile respective – chiar fara voia autorilor, ci prin forta lucrurilor – au devenit de referinta. Doar n-o sa mai pierdem vremea sa (re)facem totul?

Un exemplu bun este mania majusculelor. Conform tiparului englezesc, mai toate substantivele care par sa aiba o importanta deosebita, denumesc personalitati sau evenimente majore sint scrise de o droaie de romani cu litera mare. Ar fi cam asa: Regele, Regina, domnul Presedinte, Al Doilea Razboi Mondial (cu varianta cel de-Al Doilea etc.), Ministrul, Liberalii, Doamna sau Domnul, Profesoara sau Criza.

Mai incilcite sint traducerile in care forme de gerundiv sau participiu englezesc sint traduse cu gerunziul romanesc, pe principiul simplu – adica superficial – ca tot ce in engleza se termina in „-ing” se va termina si in romana cu „-ind”. Cum suna o propozitie banala ca asta: „Omul cintind linga mine era necunoscut”? Ori: „Ar fi putut fi un batrin venind pe drum”, „Acolo statea o fata uitindu-se la mine” (cum ar veni, care se uita...)?

Pe linga asemenea scapari – pomenite aici deoarece tind sa devina reguli de romgleza si sa impuna „rutine” –, mai apar destule fleacuri, adica lucruri siciitoare, dar nu ucigatoare. Unul ar fi hiperutilizarea adjectivelor si pronumelor demonstrative acesta, acela, aceea si restul din familie („Mi-a spus aceasta acest om din casa aceea...”). Altul e plasarea virgulei inainte de conjunctia coordonatoare si (ca in engleza inainte de and): „Am venit, si ne-am intilnit, si ne-am despartit repede”. Ups! (Oops!)

OK, probabil ca limba se va schimba oricum, man! Problema e pe mina cui incape instrumentul asta numit traducere. Fiindca nu necunoasterea englezei e pacatul incriminat, ci necunoasterea limbii romane. Asa rasar barbarismele. Si la masacrele lingvistice facute in ultimii ani, n-ai nevoie de engleza ca sa ti se faca pielea gaina, cum am auzit mai ieri de la un comentator TV. Cool!

http://www.polirom.ro/supliment/nr22/rubrici2.html
Collapse


 
Bogdan Honciuc
Bogdan Honciuc
Romania
Local time: 06:39
Romanian to English
+ ...
podul google Apr 24, 2005

i know what you must be thinking: he's got an obsession.

dar voiam sa va anunt, amuzat, ca la reluarea din seara asta a episodului cu pricina din sub pamint srl, au schimbat traducerea respectivei replici. ma declar satisfacut


 
Maria Diaconu
Maria Diaconu  Identity Verified
Romania
Local time: 06:39
English to Romanian
Bilă albă pentru HBO Apr 24, 2005

Bogdan Honciuc wrote:

just for your info

hbo a primit o tona de telefoane/e-mailuri re: podul google


Au corectat!!!
Greşeala a fost remediată la reluare, citez din memorie:
"Dacă e să cauţi pe Google "pod prăbuşit", primeşti 1000 de rezultate"

Culmea că au evitat şi cacofonia, mie mi-era aşa teamă că vor spune "dacă cauţi"...

Am stat până la ora asta târzie ca să revăd episodul...
Felicitări tuturor celor care au luat atitudine şi au trimis mesaje televiziunii respective, trezindu-i la realitate pe redactorii care dorm în post, sau care au probleme şi cu limba engleză, şi cu limba română.
Fiţi vigilenţi în continuare!


 
Maria Diaconu
Maria Diaconu  Identity Verified
Romania
Local time: 06:39
English to Romanian
I've got an obsession too Apr 25, 2005

Bogdan Honciuc wrote:

i know what you must be thinking: he's got an obsession.

dar voiam sa va anunt, amuzat, ca la reluarea din seara asta a episodului cu pricina din sub pamint srl, au schimbat traducerea respectivei replici. ma declar satisfacut


Şi eu care credeam că o să anunţ prima


 
lucca
lucca
Romania
Local time: 06:39
English to Romanian
Iată că se poate! Apr 25, 2005

Unde-s mulţi puterea creşte
Şi traducerea-nfloreşte.

Hm... Dacă aş avea 7 puncte la dispoziţie, n-aş da nici unul distihului, aş acorda 6 celor care au scris la HBO şi unul chiar lui HBO, de încurajare, să fie atenţi la traduceri şi receptivi la observaţii. Şi să înscrie la ProZ, că apar lucruri interesante pe Forumul Ro.

Cei care au privit reluarea episodului nu sunt "obseda&#
... See more
Unde-s mulţi puterea creşte
Şi traducerea-nfloreşte.

Hm... Dacă aş avea 7 puncte la dispoziţie, n-aş da nici unul distihului, aş acorda 6 celor care au scris la HBO şi unul chiar lui HBO, de încurajare, să fie atenţi la traduceri şi receptivi la observaţii. Şi să înscrie la ProZ, că apar lucruri interesante pe Forumul Ro.

Cei care au privit reluarea episodului nu sunt "obsedaţi", ci "le merge mintea": eu nu m-am gândit că se reia episodul, deşi era un lucru evident.
Collapse


 
lucca
lucca
Romania
Local time: 06:39
English to Romanian
Despre articolul domnului Radu Pavel Gheo Apr 25, 2005

Deosebit de bun, în sfârşit o analiză (mică dar) pertinentă a unor deficienţe majore ale românei, aşa cum o folosesc unii acum.
By the way, ieri am constatat cel puţin o dată că Realitatea TV a renunţat la folosirea lui "a surveni".
Ce gânduri mi-a trezit, însă, articolul din "Suplimentul de cultură": cât de "nou" în limbă trebuie să fie un cuvânt pentru a fi considerat neologism? Sau se merge pe principiu
... See more
Deosebit de bun, în sfârşit o analiză (mică dar) pertinentă a unor deficienţe majore ale românei, aşa cum o folosesc unii acum.
By the way, ieri am constatat cel puţin o dată că Realitatea TV a renunţat la folosirea lui "a surveni".
Ce gânduri mi-a trezit, însă, articolul din "Suplimentul de cultură": cât de "nou" în limbă trebuie să fie un cuvânt pentru a fi considerat neologism? Sau se merge pe principiul "odată neologism, întotdeauna neologism"? (primatul teoriei asupra utilizării reale). Nu de alta, dar despre "procesualitate" am auzit prima oară în facultate (am terminat în 1973) şi mi se pare evident că nu era împrumutat din engleză.
Cât despre "locaţie", atâta timp cât, cu zeci de ani în urmă, tata (şi nu numai el) mergea la "spaţiul locativ" ca să rezolve probleme... locative, nu mi se pare o surpriză apariţia a tot felul de derivate. Şi în acest caz, mă îndoiesc că originea acestui "neologism" este engleză.
O a doua chestiune: când este barbarismul barbarism? Când este nenecesar. OK. Dacă este "neintegrat" în limbă. Dar dacă provine din latină, cum putem să spunem că este "neintegrat" în română (indiferent dacă a ajuns în limbă pe calea francezei sau a englezei)? Dacă este "neasimilat" în limbă. Dar dacă este folosit foarte frecvent, după ce criterii poate fi declarat ca "neasimilat"?
O altă întrebare pe care mi-o pun: trebuie să ne împotrivim la fel de tare barbarismelor cu origine latină ca şi celor provenite din alte limbi? Nu cumva ar trebui măcar acceptate cu mai multă toleranţă?
În încheiere, o greşeală de română frecventă în scris: exprimările de felul "Nu pot să predau traducerea miercuri. Având în vedere că astăzi e luni". Cred că este un calc franţuzesc, dar în româneşte ar trebui să fie virgulă după "miercuri" şi o singură frază.
Collapse


 
Ovidiu Martin Jurj
Ovidiu Martin Jurj
Romania
Local time: 06:39
German to Romanian
+ ...
Badea Ghio ăsta de unde amai răsărit şi el?! Apr 25, 2005

Ioana Costache wrote:


Radu Pavel Gheo, in "Suplimentul de cultura" nr. 22


Cine e Radu Pavel Ghio? E cumva profesor la vreo facultate de litere renumită? N-am mai auzit de el până acuma.

Ioana Costache wrote:
Mai performati in romgleza?

Sint eu mai conservator din fire, dar, cind e vorba de limba romana, cuvinte ca „a capacita”, „implementare”, „dizabilitati”, „procesualitate” (cu toate formele de adjective „procesuale” aferente) sau „proactiv” mi se par forme de un barbarism ingrozitor, nascute din lenea vreunui traducator mediocru. Sint un fel de „furculision” pe dos, adesea nici macar necesare sau justificate proactiv de procesualitatea limbii. Dar, asa cum ziceam, le-am implementat deja, nu? Iar un cuvint ca „locatie” e chiar simpatic.


Pai nu văd care e problema, omul nu e conservator, e rămas rău în urmă. Cum adică să-i refuze el limbii române dreptul de a se înnoi, de a se moderniza, de a-şi îmbogăţi vocabularul cu neologisme?!

De pildă, "a implementa" e foarte natural şi a pătruns în toate limbile de o groază de vreme. Germana de exemplu îl are şi ea, e vorba de fapt de 3 cuvinte din aceeaşi familie, cel puţin aşa apare în Wahrig cel mare şi roşu: un substantiv, "das Implement" care cică se trage din latinescul "implere" tradus de ei prin "erfüllen, ersetzen", apoi verbul derivat din el, "implementieren" şi apoi un substantiv procesual derivat prin sifixare de la verbul amintit, adică "die Implementierung", explicat de Wahrig ca "Durchführung, Ausführung".

Că tot veni vorba de "procesual": da, este un cuvânt foarte folosit în gramatici, dar cine nu ştie, nu ştie, ce să-i faci. În gramatici apare opoziţia "procesual" - "rezultativ"; de pildă avem substantive procesuale (germ. Prozessnomen) şi substantive rezultative (Resultatnomen), cum ar fi să zicem de la (sich) qualifizieren se formează Qualifizierung (procesual), dar şi Qualifikation (rezultativ). La verbele vechi, deci nu neologice, de obicei substantivele rezultative sunt deverbative, iar cele procesuale sunt formate prin explizite Derivation, sufixare: brechen - Bruch (rezultativ) vs. Brechung (procesual). Din gramatici, nu-i exclus ca respectivul cuvânt, "procesual", să fi pătruns şi în limba vorbită, e normal. Idem şi "procesualitate", există şi în germană, "Prozessualität", folosit de asemenea în gramatici, de pildă în helbig - Buscha apare SIGUR, iar asta e o gramatică tradiţională, deci nu una foarte foarte modernă; şi în cele mai noi apare temenul.

Cât despre "dizabilităţi", normal că e greşit: se zice "disabilităţi", deci cu "s", nu cu "z".

Iar "locaţie" e de asemenea normal şi natural şi e frecvent folosit. Şi germana îl are, sub forma "Lokation". Oricum e un termen de origine latină (< locatio), deci nu suna deloc anormal în româneşte. Germana l-a preluat din franceză, deci şi în franceză există.

Deci în nici un caz nu e vorba de "romgleză", cum îi zice badea Ghio în totală necunoştinţă de cauză, ci e vorba de aşa-numitele internaţionalisme, deci de cuvinte care apar în diverse limbi, având acelaşi sens în toate aceste lmbi şi formă quasiidentică.

Ioana Costache wrote:
Daca stau sa judec pragmatic, fenomenul are o explicatie simpla si foarte logica: dupa 1989 ne-am trezit ca avem nevoie sa invatam milioane de lucruri despre care, in izolarea in care ne-a pastrat sistemul comunist, abia daca auziseram vag. Si, cum lucrurile se invata cel mai adesea din carti, a trebuit sa traducem carti – din engleza, franceza, germana... dar mai ales engleza. Iar cum traducatorii din engleza erau mult mai putini decit cererea pietei, o multime de oameni s-au recalificat repede: economistii cu vagi cunostinte de engleza din adolescenta in care dansau la discoteci pe ABBA, Cicicita, medicii sau profesorii care inginau la petreceri in urechea iubitelor „Forevar iang, ai uant to liv forevar iang” sau chiar rockerii ajunsi cetateni respectabili, dar inca pasionati de pinkfloydianul slogan „Hei iu, ticiar, Lita Chitalau!”, toti acesti oameni pasionati de engleza capitalista au umplut golurile de pe piata si au tradus primii diverse lucrari fundamentale din domeniile unde exista cerere mare si foarte mare. Au tradus cum au putut, din dorinta de a face un ban in plus, iar traducerile respective – chiar fara voia autorilor, ci prin forta lucrurilor – au devenit de referinta. Doar n-o sa mai pierdem vremea sa (re)facem totul?

Un exemplu bun este mania majusculelor. Conform tiparului englezesc, mai toate substantivele care par sa aiba o importanta deosebita, denumesc personalitati sau evenimente majore sint scrise de o droaie de romani cu litera mare. Ar fi cam asa: Regele, Regina, domnul Presedinte, Al Doilea Razboi Mondial (cu varianta cel de-Al Doilea etc.), Ministrul, Liberalii, Doamna sau Domnul, Profesoara sau Criza.


Păi mania majusculelor nu prea are mare treabă cu engleza; e adevărat că în engleză anumite lucruri se scriu cu majusculă, dar în germană TOATE substantivele se scriu cu literă mare. Si mania asta a majusculelor în limba română nu e o apariţie postcomunistă, picată din cer după decembrie 1989. Nici vorbă, cine ia cărţi mai vechi, interbelice, de pe vremea când monarhia era la modă în România, o să vadă acolo tendinţa asta exemplificată din plin.

Ioana Costache wrote:
Mai incilcite sint traducerile in care forme de gerundiv sau participiu englezesc sint traduse cu gerunziul romanesc, pe principiul simplu – adica superficial – ca tot ce in engleza se termina in „-ing” se va termina si in romana cu „-ind”. Cum suna o propozitie banala ca asta: „Omul cintind linga mine era necunoscut”? Ori: „Ar fi putut fi un batrin venind pe drum”, „Acolo statea o fata uitindu-se la mine” (cum ar veni, care se uita...)?


Gerunziile astea le dau toate gramaticile, inclusiv cea a Academiei. Asemenea structuri în limba română sunt perfect gramaticale, iar gerunziul din ele are funcţia sintactică de atribut verbal. Exact aşa se numeşte, atribut verbal, şi plozii de şcoală ştiu asta!!!

Mai mult, unele gerunzii, tocmai fiindcă determină un substantiv, deci au adjectival behaviour în grupul nominal respectiv, au fost "adaptate", ca să zic aşa, rolului îndeplinit şi au primit terminaţie, precum adjectivele, astfel că, exact ca şi acestea, se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul pe care îl determină:

"Atunci pe moment, m-a bucurat şi pe mine expresia feţei sale SURÂZÂNDE"

Aici SURÂZÂNDE (la genitiv feminin singular) = care surâdea, ATUNCI, în momentul vorbirii; "surâzătoare" ar fi fost nepotrivit, fiindcă ăsta e un adjectiv care arată o trăsătură, deci o Eigenschaft, ceva valabil tot timpul, în timp ce "surâzândă" redă exact ideea asta de procesualitate: nu e o Eigenschaft, o trăsătură valabilă ztot timpul, ci un proces, un Vorgang care are loc ATUNCI, în momentul vorbirii şi are o durată limitată în timp, din punctul x până în puntul y dintr-un time interval. Astea sunt chestii de fineţuri gramaticale, cela la interfaţa sintaxă/ semantică Na, că am folosit tot un neologism, un anglicism. E o formulare ce iarăşi apare în gramatici; structura "the sytax/ semantics interface" apare la Tenny, Caroll Lee (1987); e chiar titlu de carte "Delimitedness, Affectednes and the Syntax-Semantics Interface" -draftul tezei ei de doctorat, ulterior publicată în 1994; na, că am scris şi cu majuscule, dar în engleză, nu în română! Cartea lui Tenny e excepţională, merită citită de la cap la coadă, mi-am făcut şi eu un xerox după ea, de la doamna Cornilescu.

Ioana Costache wrote:
Pe linga asemenea scapari – pomenite aici deoarece tind sa devina reguli de romgleza si sa impuna „rutine” –, mai apar destule fleacuri, adica lucruri siciitoare, dar nu ucigatoare. Unul ar fi hiperutilizarea adjectivelor si pronumelor demonstrative acesta, acela, aceea si restul din familie („Mi-a spus aceasta acest om din casa aceea...”). Altul e plasarea virgulei inainte de conjunctia coordonatoare si (ca in engleza inainte de and): „Am venit, si ne-am intilnit, si ne-am despartit repede”. Ups! (Oops!)


Da, astea într-adevăr sunt greşeli şi trebuie evitate. Dar în rest, omul a scris numai bălării, doar ca să se bage singur în seampă. Se ia de mână cu Pruteanu (primul care a utilizat cuvântul "romgleză"!). Numai că un lingvist adevărat trebuie să fie în stare să deosebească între adevăratele greşeli şi tendinţa de modernizare a limbii, de îmbogăţire şi înnoire şi, de ce nu, de internaţionalizare a vocabularului, partea cea mai dinamică a unei limbi. Limba oricum nu se face în laborator, dar lingviştii ar trebui să se arate mai degrabă indignaţi de "ouălele se dă decât cu carton" sau de "grefe" sau "grefuit" (da, exact aşa am văzut recent la o tarabă!), decât de "implementare", "procesual" sau "locaţie".


 
Pages in topic:   < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67] >


There is no moderator assigned specifically to this forum.
To report site rules violations or get help, please contact site staff »


Cum se poate traduce atât de aberant din engleză?






Wordfast Pro
Translation Memory Software for Any Platform

Exclusive discount for ProZ.com users! Save over 13% when purchasing Wordfast Pro through ProZ.com. Wordfast is the world's #1 provider of platform-independent Translation Memory software. Consistently ranked the most user-friendly and highest value

Buy now! »
Anycount & Translation Office 3000
Translation Office 3000

Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.

More info »