| Pages in topic: < [1 2] | spelling Thread poster: Elena Matei
|
|---|
lucca
Romania
Local time: 19:12
English to Romanian
| Dacă descoperim metoda cu adevărat eficientă, o brevetăm! | Jan 24, 2005 |
Şi ne umplem de bani, atâta timp cât groaznic de mulţi copii din UK sau US scriu cum se nimereşte (nu spun eu asta, se plâng cei de pe acolo) în propria lor limbă, pe care o învaţă în şcolile din ţările respective şi în care sunt "imersaţi" toată ziua.
Joke, joke
Ca sugestie, încearcă să într... See more Şi ne umplem de bani, atâta timp cât groaznic de mulţi copii din UK sau US scriu cum se nimereşte (nu spun eu asta, se plâng cei de pe acolo) în propria lor limbă, pe care o învaţă în şcolile din ţările respective şi în care sunt "imersaţi" toată ziua.
Joke, joke
Ca sugestie, încearcă să întrebi pe un forum al vorbitorilor nativi ai englezei, eventual al specialiştilor în metode pedagogice speciale (Montessori etc) / în predarea englezei as a second language.
Îmi pare rău pentru neînţelegere, cei mai mulţi ne-am pierdut timpul răspunzând la altă întrebare. ▲ Collapse
| | | | Elena Matei
Local time: 19:12
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | neintelegere poate un brainstorming | Jan 24, 2005 |
Foarte interesanta ideea de a intreba pe forumul englez.Nu cred ca nu ati inteles ,ci chiar ati incercat sa va ginditi la ceva mai mult,ceea ce si eu initial am vrut. Nu as fi intrebat daca nu ar fi fost incitant.
| | | | | De la Chomsky trebuie pornit! | Jan 24, 2005 |
matei wrote:
Nu cred ca lumea a pierdut timpul sunteti prea categorica, problema este complexa si de aceea am primit chiar raspunsuri potrivite.Cred ca Teaching writing skill mai pe romaneste este o problema!!!
De la Noam Chomsky trebuie pornit. Scopul teacher/Lehrer-ului de limbi straine este sa predea astfel (teach/ lehren) limba straina, incat cursantii sa devina vorbitori competenti (competent speakers/ kompetente Sprachteilhaber) ai acesteia, deci sa o stapaneasca atat productiv, cat si receptiv. Un vorbitor competent al unei limbi trebuie sa fie in stare:
1. sa produca propriile propozitii in limba straina respectiva, care sa fie corecte din punct de vedere gramatical si deci acceptabile:
1.1. oral, ceea ce inseamna vorbire (speacking/ sprechen), dar obligatoiriu si
1.2. in scris, ceea ce inseamna scriere (writing/ Schreiben), darin acelasi timp, acelasi vorbitor trebuie sa fie in stare:
2. sa interpreteze propozitiile altora, sa le distinga pe cele acceptabile si corecte din punct de vedere gramatical de cele inacceptabile, adica gresite, incorecte din punct de vedere gramatical, atat
2.1. oral, ceea ce inseamna ascultare (listening/ Hören), dar obligatoriu si
2.2. in scris, ceea ce inseamna citire (reading/ Lesen).
Ce trebuie conluzionat de aici este urmatorul lucru: nu-i suficient sa stii sa scrii, daca nu stii sa citesti cele scrise de altii, dupa cum nu-i suficient sa stii sa citesti cele scrise de altii, daca nu poti raspunde in scris. De asemenea, nu este suficient sa stii sa vorbesti, daca nu intelegi ce vorbeste altul, dupa cum nu e suficient sa intelegi ce zice altul, daca nu stii tu insuti sa vorbesti, ca sa-i poti raspunde. de aceea, sunt de parere ca toate cele 4 deprinderi (Sprechen, Hören, Lesen, Schreiben) sunt un tot unitar, ca si limba insasi. De aceea, ele nu trebuie predate separat. A existat o incercare de separare a lor prin anii 80, iar unii o continua si acuma, dar rezultatele tocmai de aceea nu sunt grozave. Limba nu trebuie predata in functie de aceste 4 deprinderi, ci unitar, dar pe etape si pe niveluri de descriere lingvistica (levels of linguistic description/ Sprachbeschreibungsebenen): fonetica si fonologie, lexicologie, morfologie, sintaxa (ba chiar se vorbeste de morfo-sintaxa, fiindca exista o interdependenta), semantica, pragmatica, lingvistica textului. Sta se face in cadrul facultatilor de filologie normale, in cadrul unei materii prezente din anul I si pana in anul IV in viata studentului filolog: LXC, adica Limba X Contemporana ( germana va fi LGC, engleza LEC, franceza LFC etc.). Acolo, la LXC, nu la Metodica predarii limbii X, se invata lucrurile bune si utile si care trebuie aplicate in predarea de zi cu zi.
Cand am zis ca trebuie pornit de la Chomsky, m-am gandit la gramatica lui universala, universal grammar/ Universalgrammatik. Aceasta este un set de principi universal valabile, deci in toate limbile omenesti, un sistem internalizat cu care orice copil se naste, chiar daca nu este constient de asta. Asta explica toate asemanarile dintre limbi, la diferite niveluri de descriere. Fiecare principiu universal permite variatii parametrice specifice fiecarei limbi. Copilul "invata" limba materna prin fixarea acelor parametri specifici limbii sale materne, prin expunere la mediu, auzind structurile produse de altii si incercand sa le interpreteze. Nefiind expus la alta limba decat cea materna, el nu isi insuseste parametrii specifici altei limbi. Asa se explica deosebirile dintre limbi. Adica daca avem principiul universal P, in limba L1 o sa fie fixat parametrul p1, in limba L2 parametrul p2, in limba L3 parametrul p3 etc. Se poate intampla ca p1 sa fie egal cu p2 si ambii diferiti de p3, sau p1 egal cu p3 si ambii diferiti de p2 etc. De aceea, rolul profesorului de limbi straine este sa ii arate cursantului asemanarile si deosebirile dintre limba straina pe care o preda si limba materna a cursantilor si/ sau, de ce nu, limba straina 1, daca aceasta exista, pe care cursantii sa o stie deja cat de cat. Eu am predat, cu rezultate excelente, germana prin contrastare cu romana si respectiv cu engleza.
Ideea asta se aplica fosrte bine si la nivel fonetic-fonologic, in sensul ca sunetele de baza, vocale si consoane, sunt prezente in mai toate limbile omenesti. Ceea ce difera intre limbi este redarea lor in scris. Si aici trebuie explicata cursantilor teoria semnului lingvistic: semnul lingvistic denumeste un obiect din realitatea extralingvistica. In cazul acesta, obiectul denumit este sunetul, iar semnul este litera sau grupul de litere prin care unul si acelasi suntep poate fi reprezentat in diversele limbi omenesti. De pilda un sunet precum "ts" exista atat in romana, unde se reda grafic prin litera "ţ" (ex. "ţară), cat si in germana, unde il putem reda prin "z" (Zimmer), sau prin "tz" (ex. "Spitze"), sau prin zz( ex. "Skizze"). Asta trebuie ei sa inteleaga: ca un sunet poate fi redat grafic printr-o litera sau un grup de litere, ca una si aceeasi litera poate sta pentru sunete diferite in limbi diferite, ca unul si acelasi grup de litere se poate pronunta diferit chiar in aceesi limba in functie de cotext (phonetische Umgebung) - de pilda Auslautverhärtung in germana, adica regula conform careia ocluzivele sonore la safrsit de cuvant devin surde (b, d, g -> p, t, k), in timp ce in An- si Inlaut des Wortes se pronunta normal. De asemeneas trebuie sa stie ca pe langa sunetele universale, gasibile in toate limbile, exista unele care sunt sprachspezifisch, romana nu are, de pilda, ö sau ü, dupa cum germana nu are î sau â (aici nu strica facut si Vokaldreieck, Kopenhager Viereck, adica reprezentarea aia in forma de trapez cu toate vocalele posibile, sau stiu ca noua ne-a mai facut la curs Frau Moise si vokalklotz, o chestie paralelipipedica, ca daca au si o reprezentare grafica, altfel pricep oamenii; asta se face pe tabla sau si mai bine la retroproiector!). Deci ceea ce trebuie cursantii sa invete si profesorul sa le predea, chiar din prima sedinta de invatare a limbii respective, este nu alfabetul, gum gresit zic unii (wir lernen das ALphabet, oder das ABC..."), nu, ci regulile de scriere si pronuntie. Pentru aceasta, trebuie folosit un hand-out, un tabel cu 5 coloane obligatorii: coloana I e Buchstabe(n), adica litera sau grupul de litere, coloana a II-a e Laut (sunetul redat de litera sau grupul de litere din prima coloana) redat in coloana aII-a prin transcrierea fonetica in conformitate cu alfabetul fonetic international, apoi coloana a II-a, cu phonetische Merkmale (caracteristici) ale sunetului respectiv in functie de locul si modul de articulare, la vocale se adauga cantitalea si calitatea, cam asta e. Aici se explica pe scurt teoria fonemului ca manunchi de trasaturi distinctive/ das Phonem als bündel distinktiver Merkmale/ the phonem as a bundle of distinctive features. Adica exista niste universalii, care pot fi prezente sau absente la un anumit fonem. Daca sunt prezente, sunt cu plus(+), daca sunt absente, sunt cu minus (-). In functie de aceste universalii se clasifica sunetele din orice limba: de pilda b e + bilabial sie - dental, e + sonor si - surd, e + oclusiv si - frikativ etc. Deci aia trebe stiut la orice sunte: e +x sau - x, unde x e trasatura distinctiva in functie de care facem clasificarea. E foarte simplu. Apoi urmeaza coloana a IV-a, cu un exemplu, deci un cuvant intreg in care apare litera sau grupul de litere care redau sunetul respectiv, ca sa vada lumea cum e cu cotextul fonetic, iar in coloana a V-a apare transcrierea fonetica a cuvantului intreg, ca sa stie lumea nu doar cum se scrie, ci si cum suna cuvantul respectiv. Eu am mai adaugat, facultativ, spre binele cursantilor, a VI-a coloana in tabel, Buchstabieralphabet, care nu-mi vine acuma cum ii zice in romana, dar e chestia aia cu A wie Anton, Ä wie Ärger, B wie Bertha, C wie Cäsar ... Z wie Zacharias.
Bun, asta e predarea, la filologie asta se face intr-un semestru intreg, 1 curs si 1 seminar pe saptamana. La nefilologi, unde timpul e scurt, in 2 ore de seminar n-ai ce face. Acuma, fixarea ar trebui sa se faca prin exercitii fonetice. La filologi, astea se fac la seminar. La nefilologi, nu prea se fac, ca nu-i timp, de aceea se insista pe o fixare din mers. Exercitiile care ar trebui facute sunt:
1. Lectura cu voce tare, dupa model. Adica intai lumea sculta o caseta cu textul lectiei, ca sa auda cum suna, apoi urmeaza ascultarea a doua, cand omul urmareste pe carte, facand astfel legatura intre partea scrisa pe care o vede si partea rostita pe care o aude. daca nu exista mijloace audio-vizuale, atunci profesorul trebuie sa faca aceasta prima si a doua lectura, dupa care este pusa lumea, rand pe rand.
2. Se fac Multiple-Choice-Übungen, adica daca se da un cuvant incomplet ca Stu_l, se dau si variante de raspuns: h (corecta), l (gresita) si se mai pot pune una sau doua gresite, la plesneala.
3. se fac exercitii cu puncte- puncte, ca sa puna ei literele care lipsesc, adica ceva de genul St_hl. Aici merge, u, merge a...
4. Dictarea este un mijloc excelent pentru fixarea relatiei intre sunet si litere: ce aude, omul aia scrie. La inceput greseste, dar cu timpul ajunge sa fie din ce in ce mai bine, ca doar din greseli invata omul, plus ca intervine rutina: tot scriind acleasi cuvinte (in co- si context diferit, ca sa nu se plictiseasca!), se obisnuieste cu forma corecta.
Fixarea din mers, ca sa-i zic asa, se face la fiecare ora: cum predai un cuvant nou sau o structura noua, ii dai omului TOATA informatia despre acea language unit/ Spracheinheit: adica informatia fonetic-fonologica (cum se pronunta si cum se scrie, transcriere fonetica etc.), lexicologica (daca e Primär- sau Sekundärwort, Derivat -suffigiert, präfigiert-, Kompositum (care e Grundwort, care e bestimmungswort, sau in ce compusi uzuali poate aparea unit-ul respectiv, ca Grundwort respectiv ca Bestimmungswort), apoi informatia morfo-sintactica: model de declinare, conjugare, grade de comparatie, la orice substantiv obligatoriu ce articol are si ce grupa de plural e, la orice verb formele de baza si auxilarul cu care face Perfekt und Plusquqmperfekt, daca e in stare sa faca Passiv cu werden, daca e in stare sa faca si Passiv cu sein, daca e in stare sa faca Medialkontruktion sau cazul sau prepozitia + cazul pe care-l cere etc. Apoi urmeaza informatia de la interfata sitaxa-semantica (ce verb este: transitive, ergative (unaccusative sau unergative), carei clase apartine (states, activities, accomplishments or achivements). Apoi informatia semantica semantica si pragmatica, sensul pe care il poate avea, cu toate sememele lui de baza, apoi sensul concret, in acel co- si context. Se dau drept tema exercitii cu cuvintele si structurile noi, de formulat propozitii proprii, de facut mici compuneri proprii (care, pe masura ce nivelul cursantilor creste, vor fi din ce in ce mai lungi si cu chestii din ce in ce mai dificile), fiindca asta e eigene Sprachproduktion. In felul asta isi exerseaza deprinderea scrisului, dar isi fixeaza si celelalte informatii, la celelalte nivele de descriere a limbii, nu numai la nivel fonetic-fonologic. Foarte important pentru gimnastica mintii este sa li se dea traduceri, la inceput strict gramaticale, mai simple, apoi din ce in ce mai complicate. Traducerea e excelenta si ca mijloc de verificare: aici vezi daca omul a invatat sau nu, daca stie sa exprime o ideea intr-alta limba decat a lui materna sau nu. Adica exercitii de genul Abager cartea mica, sau Sandu, Doina (1976) sau si Abager/ Savin. Sunt si la engleza chestii din astea, galateanu-Farnoaga, Edith Iarovici etc.
In mare, la incepatori asa trebuie pornit si trebuie insistat pe gramatica multa, multa, gramatica in sensul lui Chomsky, de linguistic theory in general, ca sistem modular pe un vocabular minimal, iar pe masura ce nivelul cursantilor avanseaza, proportia se schimba, astfel ca avansatii, care stiu deja setul finit de principii si parametri care alcatuiesc gramatica limbii respective, doar isi imbogatesc vocabularul si invata cuvinte si expresii noi, din ce in ce mai multe. La avansati se insista pe partea semantica si pragmatica, pe conversatie etc. Mereu se introduc elemente de metalimbaj si se explica in termeni cat mai simpli, ca lumea sa poata pricepe tot.
Cam asta recomand eu sa se faca. La mine a dat roade exceptionale, pentru cine a vrut intr-adevar sa invete germana si a si avut cu ce. Obligatoriu cursantul trebuie sa fie inteligent, dar aici nu are profesorul ce sa faca, asta tine de dotarea genetica a fiecaruia. Daca din nastere omul nu are inteligenta si putere de intelegere, apoi profesorul n-are de unde sa i-o dea, iar cursantul respectiv e condamnat sa... toceasca. Daca nu are nici memorie buna, e rau de tot. Am avut si cateva cazuri din astea, unul, dupa 6 luni de curs intensiv cu 28 de ore pe saptamana, nu era in stare la sfarsitul cursului nici sa repete dupa mine. Dar astea sunt cazuri exceptionale, adica putine. Majoritatea cursantilor invata limba cum trebuie dupa metoda asta de predare, care, intr-adevar, e teacher-oriented la inceput, deci la incepatori (ceva de genul alle schreiben, einer spricht, und das nennt man Unterricht), dar da roade. Adica omul simte ca este ajutat de profesor, care ii da o orientare, deci cursantul nu se simte abandonat si dezorientat. Apoi, pe masura ce cursantul avanseaza in invatarea limbii, metoda devine lernerorientiert, deoarece, cum ziceam, se insista pe partea comunicativa, pe vorbire, pe coversatie. Teacher-ul doar da ici si colo niste hint-uri, stellt gezielte fragen ab und zu, dar in rest ii lasa pe cursanti sa vorbeasca, sa se exprime, ca deja cunosc structura gramaticala si au si un vocabular din ce in ce mai bogat. Eu am predat mai mult germana, dar sigur da roade si la engleza si la orice limba straina, ca asa e ea facuta, se bazeaza pe chestii universale. Ar fi o singura problema cu metoda asta: nu prea cred ca merge la copii mici, fiindca nu au cunostinte de metalimbaj (habar nu au ce e aia substantiv, ce-i aia diateza etc.). Dar daca e vorba de cursanti adulti sau copii mai mari, de la clasa a VII-a in sus, cat de cat instruiti, atunci e excelenta. Numai bine si bafta multa.
| | | | Elena Matei
Local time: 19:12
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER
Un sincer multumesc pentru sfaturile extrem de documentate,teoretizate si pline de idei folositoare in invatarea scrierii englezesti. Marele avantaj este ca avem instrumente de evaluare multiple si ca o limba straina este totusi,pentru oricine ,un teritoriu ce trebuie mereu cucerit ,atacat, stapinit,dar pina la urma doar luat in posesie,caci singurul teritoriu propriu ,care ne este dat este limba materna.Sa fim pregatiti pentru "atacul lingvistic" este o masura valoroasa oricind.
| | |
|
|
|
Ruxi
German to Romanian
+ ...
| Teaching languages | Jan 25, 2005 |
Poti pune intrebarea mai degraba in forumul de pe acest site intitulat:"Teaching Languages".
Vei primi poate sugestii mai la obiect, din partea unora care chiar predau limbi straine.
Succes
| | | | Elena Matei
Local time: 19:12
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | cum scriem cind traducem | Jan 25, 2005 |
Pentru a extinde sfera temei asupra traducerilor va intreb traducerea implica writing corect? Care sunt metodele de verificare ale traducerilor? Ce metode folositi?
| | | | | Pages in topic: < [1 2] | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » spelling | Anycount & Translation Office 3000 | Translation Office 3000
Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.
More info » |
| | TM-Town | Manage your TMs and Terms ... and boost your translation business
Are you ready for something fresh in the industry? TM-Town is a unique new site for you -- the freelance translator -- to store, manage and share translation memories (TMs) and glossaries...and potentially meet new clients on the basis of your prior work.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
