| Pages in topic: < [1 2] | Despre competenţă, clienţi şi refuzuri Thread poster: ani777
|
|---|
| Obligaţii şi refuzuri | Mar 1, 2006 |
ani777 wrote:
Intrebarea mea este:chiar dc am lispit ceva vreme de pe piata,stiam ca traducatorul isi rezerva dreptul de a accepta un text sau nu.
Sau intre timp sau schimbat regulile?
Oricine iti intra pe usa tr sa-i accepti materialul?
[Subject edited by staff or moderator 2006-02-24 13:20]
Ştiai foarte bine: traducătorul are dreptul de a refuza anumite materiale.
Traducătorul autorizat de Ministerul Justiţiei, după cum scrie şi pe autorizaţie, "este autorizat să efectueze traduceri pentru instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti, organele de cercetare penală, birourile notarilor publici, avocaţi, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie". Nu ştiu cum sunt autorizaţiile noi, cele galbene, că a mea e veche, albă, din 2000, dar e valabilă încă, fiindcă m-am interesat chiar la M.J. Dar bănuiesc că trebuie să scrie cam acelaşi lucru şi pe autorizaţiile noi.
Deci atât, astea sunt organele cu care lucrezi obligatoriu, în rest poţi refuza pe cine vrei, nu are cine ce să îţi facă şi ce să îţi reproşeze.
Şi şi în cazul unor organe de astea, uneori ai obligaţia să refuzi. Unii vin cu tot felul de acte dubioase, care nu prea par autentice, am avut invitaţie de Germania fără legalizarea semnăturii gazdei, deci oricine putea să o facă şi să o semneze şi nu am luat-o, procuri de mână, fără notariat fără nimic, normal că nu am luat.
Şi de la notariat am păţit uneori minuni. De pildă, acum vreo lună, mi-a venit, trimisă de notariat de încredere, cu care lucrez eu de ani de zile, o băbuţă cu acte de şcoală din America pt. nepoată-sa, clasa a III-a, care se transferă la şcoală aici în România, că părinţii n-au serviciu şi cică o duc nasol acolo (cel puţin asta zicea ea, nu ştiu). Femeie simplă, de la ţară, cu broboadă de aia pe cap, care ce să ăi explici, că nu ştie multe? Nu avea actele în regula, avea un teanc mare de foi făcute pe calculator, fără ştampila şcolii, semnături, director, învăţător etc., unele nici nu aveau nici o treaba, erau teste ce le daduse ploada la şcoală, doar procura făcută de părinţi cum că îşi dau copilul în îngrijirea bunicii din România era ok. În rest, doar câteva foi aduceau acolo a situaţie şcolară, dar nu aveau ştampilă. semnături, nimic, şi eu şi oricine poate face la calculator aşa ceva. Şi insista să i le traduc şi să i le legalizez, eu îi ziceam "Mamaie n-are cum, nu se poate, că actele nu sunt acte, sunt simple hârtii, mata trebuie să ai acte cu ştampile şi semnături originale, sau să scrie pe ele că sunt redactate electronic şi că sunt valabile şi fără semnătură", ea nu şi nu, că de la notariat a trimis-o la mine. Am sunat la notariat urgent să le zic că nu se poate face lucrarea, le-am explicat de ce, le-am cerut părerea ce-i de făcut, că băbuţa nu se dădea dusă de la mine, şi mi-au zis "OK, nu o faceţi, noi nu i-am văzut actele, am trimis-o direct la traducător, fiindcă ne-a zis că are acte din America, dar trimiteţi-o înapoi la noi că om lămuri-o noi cumva ce-i trebuie". Am trimis-o înapoi la notariat, apoi iute am trimis mailuri la birourile de traduceri cu care lucrez, că m-am temut nu cumva după ce am refuzat-o eu ca PFA să se ducă băbuţa prin oraş pe la toate birourile, doar-doar o lua-o cineva şi să nimerească la birourile cu care lucrez eu, aşa că le-am scris la fete dacă vine cineva cu acte de şcoală din America pe numele X, să ştie că sunt cele cu pricina şi să nu care cumva să le ia. Deci de asta zic, uite, uneori şi notariatul îţi trimite şi nu ştie ce.
Cât despre traducerile tehnice, dacă eşti autorizat de Ministrul Justiţiei, ba chiar mai mult, dacă ai şi certificat verde de la Ministerul Culturii pe ştiinţe juridice, îl arăţi colţoşilor şi le zici că nu ai nici specializarea şi nici obligaţia să traduci tehnic. Am avut şi eu clienţi din ăştia mai colţoşi şi care au făcut urât. Unii au insistat şi au insistat să le fac anumite chestii tehnice, am cedat doar ca să scap de cicăleală, dar i-am explicat omului că nu îmi asum nici un fel de răspundere pentru calitatea şi corectitudinea traducerii, i-o fac, dar pe răspunderea lui şi riscul lui, iar dacă nu e bună, să nu vină să-mi ceară banii înapoi.
Unii sunt şi mai ai dracului, în sensul că refuză să zică de la început ce au de tradus. Chiar acum câteva zile am primit un telefon de la o firmă că vor traducere nenotarială din germană în română, a întrebat cât e pagina, a zis că e nenotarială şi e de aproape 6 pagini, deci să le fac şi reducere (culmea tupeului! dacă într-adevăr avea mai multe, de la 20 pagini în sus, mai înţelegeam), musai, că e nenotarială şi ei nu vor legalizare. Cum am auzit că e nenotarială, am zis eu că nu-i lucru curat şi am întrebat ce este; de fapt eu întotdeauna întreb omul la telefon ce are, ca să ştiu cam cât mi-ar lua, cam când i-aş putea-o face, în funcţie de ce mai am în lucru, alte programări etc. (eu nu primesc de regulă fără programare telefonică, excepţie sunt doar birourile cu care colaborez, dar lume de pe stradă nu primesc). Nu a vrut să-mi zică, că o fi, că o păţi, că numai şeful ei ştie etc. Asta e tehnica lor de a vrăji omul: după ce umblă prin tot oraşul cu traducerea şi nu le-o ia nimeni, că birourile când văd ce e, zic că nu fac aşa ceva, că nu e rentabil, încearcă să te fraierească să zici hai să o aducă să o vezi şi să te păcălească să o iei. Păi când se ia minim 300.000 pe pagină la acte notariale, care le ai deja în calculator, cine se încurcă cu lucrări la care cauţi terminologie de îţi vine rău şi la care nu vor să plătească nici cât pe un cazier? Birourile zic în faţîă la client că fac numai acte şi basta. Normal că atunci nu zic la telefon că e tehnică, doar-doar te-or păcăli să le-o iei. I-am zis femeii: când se hotărăşte să îşi întrebe şeful ce document are de tradus, atunci să mă sune, să îmi zică şi mie şi atunci eu îi zic dacă fac sau nu aşa ceva. Dar să ştie dinainte că dacă e tehnic, nu fac, deci nu are rost să mă mai sune. S-a bosumflat şi mi-a făcut un circ la telefon, că nu ştiu să apreciez că ea îmi dă de lucru, că nu vreau să câştig bani şi câte şi mai câte, că ea are traducere simplă şi nu cu legalizare, eu m-am enervat şi io atunci şi i-am zis că eu oricum îmi iau banii doar pe munca mea, nu şi pe a notarului, deci oricum nu conteaza dacă e notarială sau nu, la asta mi-a să nu ţip la ea, deşi era invers, ea ţipa la mine, după care mi-a închis telefonul.
Deci ideea e că mai bine nu te încurci cu chestii şi dubioase şi păguboase. Refuzi şi gata. Ai tot dreptul să refuzi. N-au ce să-ţi facă. Nici măcar la OPC nu te pot reclama şi niciunde.
[Edited at 2006-03-01 13:10]
| | | | | Pages in topic: < [1 2] | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Despre competenţă, clienţi şi refuzuri | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
| | Trados Studio 2022 Freelance | The leading translation software used by over 270,000 translators.
Designed with your feedback in mind, Trados Studio 2022 delivers an unrivalled, powerful desktop
and cloud solution, empowering you to work in the most efficient and cost-effective way.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
