Mobile menu

clienti neseriosi
Thread poster: Annemarie C

Annemarie C
Austria
Greek to Romanian
+ ...
May 10, 2006

Vineri seara m-a contactat cineva de la un birou pt o traducere - cica urgentissima - o vroia luni la prima ora. Dupa ce am facut-o, mi-am lasat balta alte treburi pentru asta, m-a sunat dna respectiva sa-mi spuna ca nu mai vrea traducerea, de fapt ca nu o mai vrea clientul...
ati patit asa ceva?
daca da, cum ati rezolvat problema??
ma enerveaza chestiile astea, mai ales ca timpul meu e destul de limitat si era destul de mult de tradus(


Direct link Reply with quote
 
lucca
Romania
Local time: 21:37
English to Romanian
Clienţii neserioşi (2) May 10, 2006

În momentul în care a aflat că traducerea nu mai este necesară, clientul (agenţia, respectiv doamna aceea) ar fi trebuit să anunţe imediat şi să includă la plată ceea ce s-a tradus deja (dacă nu s-a tradus mult, se mai poate discuta, dar dacă sunt peste, să zicem, 3-4 pagini, ar trebui să plătească). Dacă a aflat atunci când traducerea trebuia predată, trebuie să o plătească traducătorului (cerându-i şi clientului nehotărât să plătească, pentru că nimeni nu se joacă cu comenzi de servicii: ai comandat, ţi s-a livrat - trebuie să plăteşti; dacă te răzgândeşti, anunţi imediat, altfel eşti bun de plată). N-o fi vina agenţiei, dar nu e nici a traducătorului.
Clienţilor buni li se mai pot face (unele) concesii, dar nu trebuie lăsat să devină obicei.
Cum ar fi să facem plinul la staţia de benzină şi apoi să spunem "m-am răzgândit"? E de conceput aşa ceva?

[Edited at 2006-05-10 12:48]


Direct link Reply with quote
 

Susanna & Christian Popescu GbR
Germany
Local time: 20:37
Romanian to German
+ ...
Comenzi anulate May 10, 2006

Orice comandă confirmată - chiar şi verbal - echivalează cu un contract încheiat între părţi. Comanda neanulată imediat ci abia în momentul livrării - după câte înţeleg - trebuie achitată. Cu atât mai mult cu cât a fost o urgenţă care implica începerea de îndată a lucrului. Răspunderea o poartă intermediarul, deci agenţia, care nu are decât să-şi recupereze cheltuiala de la clientul său.

Chiar dacă ai fi finalizat traducerea doar parţial, ar fi trebuit să ţi se achite munca pe volumul tradus până în momentul anulării comenzii.

De aceea este recomandabil ca cei care au o pagina web să prevadă şi acest caz în condiţiile lor de colaborare, iar cei care nu au, să prevadă clauza corespunzătoare în confirmarea scrisă sau verbală dată clienţilor/colaboratorilor lor pentru un job. Vorbesc din experienţă...

[Edited at 2006-05-10 19:04]


Direct link Reply with quote
 

Ovidiu Martin Jurj
Romania
Local time: 21:37
German to Romanian
+ ...
Insistă să-ţi primeşti banii May 10, 2006

Anamaria Cristescu wrote:

Vineri seara m-a contactat cineva de la un birou pt o traducere - cica urgentissima - o vroia luni la prima ora. Dupa ce am facut-o, mi-am lasat balta alte treburi pentru asta, m-a sunat dna respectiva sa-mi spuna ca nu mai vrea traducerea, de fapt ca nu o mai vrea clientul...
ati patit asa ceva?
daca da, cum ati rezolvat problema??
ma enerveaza chestiile astea, mai ales ca timpul meu e destul de limitat si era destul de mult de tradus(


Biroul de traduceri ţi-a zis că clientul lor nu mai vrea lucrarea. OK, dar ţi-a zis biroul de traduceri şi că nu o să ţi-o plătească, deşi ai făcut-o? Dacă da, atunci sunt ţepari de meserie şi îţi recomand călduros să nu mai lucrezi cu acel birou. De ce zic eu asta? Fiindcă şi eu lucrez în regim de colaborare cu birouri de traduceri şi ştiu cum merge treaba: biroul nu se lasă ţepuit de clienţi. Adică: Clientul când lasă lucrarea, achită cel puţin un avans la ea, care e de minim 50%, iar dacă nu lasă actele originale la birou, atunci biroul îl obligă să plătească lucrarea dinainte, toată, preţul întreg. La plata avansului, biroul îi dă omului un bon de mână cu suma achitată şi data, cam aşa ceva, iar când omul ia lucrarea şi achită tot, îi dă chitanţa şi / sau factura. Dacă e client care plăteşte dinainte tot, cum am zis mai sus, biroul îi dă deja dinainte chitanţa şi / sau factura, asta e. E drept că astea se pot teoretic şi anula, adică se capsează chitanţa ruptă de copia ei de pe cotorul chitanţierului şi se scrie ANULAT, dar de regulă biroul nu e fraier să facă aşa ceva. Deci biroul şi-a primit banii şi nu cred că i-a mai dat înapoi clientului, precis i-o fi zis că odată ce lucrarea a fost deja făcută, nu se mai poate să renunţe la ea. Deci insistă să-ţi primeşti banii pe lucrare.

Dacă am mai păţit aşa ceva, adică dacă am avut clienţi dubioşi? Da, oarecum, de 3 ori în 6 ani şi ceva de când lucrez, toate 3 orile fiind acuma, de nici un an.

Prin toamnă, într-o după-amiază, am avut un caz dubios, o regizare nasoală la nişte acte cu apostilă: un certificat de naştere, anexa 8 aia de la starea civilă şi buletin de identitate (ăsta nu-i cu apostilă, doar primele două). Un birou de traduceri mi le-a trimis, eu le-am făcut urgent, toate bune şi frumoase, când numai iaca mă trezesc cu un telefon de la o femeie care mi-a zis că are nr. meu de telefon de la un anumit notariat (m-am prins din prima că nu-i a bună, fiindcă eu ca PFA nu am lucrat niciodată cu acel notariat, deci e exclus ca ei să recomande unui client un traducător pe care nici nu l-au văzut la faţă în viaţa lor!), m-a întrebat de preţuri la traduceri, la legalizări, i-am zis, apoi m-a întrebat de apostile, i-am expicat că eu nu fac apostilări şi din câte ştiu eu nici un PFA nu face, ci doar birourile, eu doar traduc certificate cu apostilă, care costă dublu faţă de cele simple. A mai sunat, a revenit etc., a zis apoi că a lăsat la un birou de traduceri, şi mi-a zis şi la care, adică exact la cel care mi le trimisese mie! - certificat de naştere şi anexa 8 cu apostilă şi buletin şi că i-a luat 2.650.000 pe toată tărăşenia şi că vrea să le scoată de acolo şi să le aducă la mine. Am întrebat-o dacă se numeşte X, numele clientei din actele pe care tocmai le tradusesem, a confirmat că da, eu i-am zis că nu se mai poate face nimic, fiindcă eu lucrez şi cu acel birou iar actele au ajuns la mine, deja s-a făcut apostilarea actelor în română şi eu i-am făcut de asemenea traducerea în germană şi am dat-o biroului, deci a doua zi la prima oră urmează legalizarea la notariat şi apostilarea traducerilor. La asta a zis că vrea să scoată actele de acolo aşa cum sunt şi să le aducă la mine să le legalizez eu. I-am zis că eu nu legalizez decât traducerile ce le fac ca PFA, cele care le fac pentru birou le legalizează biroul. A venit apoi cu o chestie şi mai ciudată: cică vrea să vină la mine să plătească traducerea, deci la mine direct, nu la birou; normal că i-am zis că nu se poate, fiindcă eu nu dau chitanţă decât pt. lucrările care îmi vin mie ca PFA. Din moment ce lucrarea era angajată prin birou, biroul îi dă chitanţă şi la birou plăteşte, nu la mine. A zis că ea nu vrea chitanţă, eu am zis că eu la toată lumea dau chitanţă şi altfel nu lucrez. Iar s-a plâns că biroul i-a luat bani mulţi, eu i-am zis că nu e adevărat şi că sunt convins că nimeni în oraş nu i-ar fi făcut mai ieftin tot pachetul acesta, adică şi traducere şi legalizare la notariat, şi şi dublă apostilare, şi pe originale şi şi pe traduceri, şi i-am recomandat să lase actele până la capăt la biroul respectiv că e ok. Prima dată am crezut că e fiscul, control mascat sau ceva, să mă acuze că iau comisioane din apostilări şi legalizări, în timp ce plătesc impozit doar pe traduceri, sau că lucrez fără chitanţe. Oricum eu nu fac nici una nici alta, apostilări nu fac deloc, legalizări fac, dar nu iau nici un ban în plus faţă de cât ia notarul, plus că chitanţa de la notariat eu o cer pe client direct, nu pe mine, tocmai din acest motiv, iar pt. traduceri dau la toată lumea chitanţe, iar la firme dau şi facturi. Deci şi dacă era fiscul, tot nu avea ce să îmi facă, fiindcă eu lucrez corect. Oricum, am anunţat-o urgent pe şefa biroului care mi-a dat actele, că aşa am considerat eu că trebuie musai să ştie şi ea că clienta asta e dubioasă şi i-am povestit tot ce s-a întâmplat. A doua zi când a venit clienta la birou după acte, şefa biroului a luat-o tare de tot la bani mărunţi şi clienta s-a spovedit cine a trimis-o: biroul de traduceri vecin, care nu se are bine cu biroul care mi-a trimis actele cu pricina, iar eu la vremea aia lucram şi cu unii şi cu alţii. Care a fost faza de fapt? Pe moment nu m-am prins nici eu, chiar m-am mirat enorm când şefa de la biroul care mi-a trimis actele alea mi-a zis că vecinii au trimis-o pe clienta dubioasă şi vecinii i-au dat nr. meu de telefon. Mai târziu, după ce s-au mai întâmplat tot felul de ciudăţenii şi chestii nasoale, am pus totul cap la cap şi m-am prins ce şi cum: adică biroul vecin voia să lovească prin orice mijloace în biroul care mi-a trimis actele; mereu au încercat să mă convingă că ăia nu sunt corecţi şi că eu o să ajung să îmi dau seama de asta şi n-o să mai vreau să lucrez cu ei. De aia au pus-o pe clienta dubioasă să facă tot circul ăsta, ca să văd eu ce mulţi bani ia biroul care mi-a trimis actele şi ce puţin îmi dă mie şi să cred eu că biroul acela mă ţepuieşte şi să mă şukăresc pe şefa de la acel birou şi să nu mai vreau să lucrez cu ea şi să rămân să lucrez doar cu biroul vecin. Da, asta a fost, ei voiau să lovească în vecina lor şi s-au folosit de mine, au încercat să mă întoarcă pe mine contra ei, urmăreau să o facă pe ea să piardă un traducător. Dar nu le-a mers cum au vrut ei, fiindcă eu ştiu că sula nu are nimic cu prefectura, la prefectură sunt apostilele, dar eu nu am nici un fel de treabă cu ele, nu am nici un merit în obţinera lor, eu fac doar traduceri şi pe traduceri acel birou mi-a dat întotdeauna banii corect, iar cu apostilele, nu e treaba mea cât ia biroul de la client. Aşa că nu numai că nu m-am supărat pe biroul care mi-a trimis actele, ci am continuat să lucrez cu el. Dimpotrivă, după mai multe strâmbe din astea băgate de biroul vecin, eu tocmai cu biroul vecin am încetat colaborarea, că mi-am dat seama ce fel de oameni sunt şi că umblă să facă rău la alţii. Nu numai biroului de lângă ei, ci şi altora. Au umblat să spargă şi piaţa de maşini a unui moş din oraş, care face acte de maşină cu 500.000 vechi setul (brief şi factură / contract de vânzare-cumpărare), 920.000 cu tot cu legalizare. Prin preţuri de dumping, ei voiau să-i spargă omului piaţa, să bage preţ mai jos ca moşul şi să-i fure clienţii şi îmi propuneau mie să dau preţul jos la briefuri şi facturi de maşină, la 200.000 setul, am zis că e puţin , apoi la 250.000, şi atunci am priceput eu că au ce au cu toată lumea care câştigă un ban cinstit, cum e şi moşul ăsta cu maşinile. Moşul practic nu face dumping şi nu strică piaţa nimănui, el lucrează cu dealeri de ăştia auto, care fac Germania şi aduc maşini second-hand şi care vin cu multe briefuri deodată, nu cu unul din an în paşte, şi atunci normal că la multe, moşul face reducere. Numai la băieţii cu maşinile second le face la 500.000 setul, la omul de pe stradă care vine cu un singur set îi ia preţ normal. Eu mă am bine cu moşul cu maşinile, că fiica lui şi ginerele lui ambii predau la universitate la Ovidius, sunt profi de engleză, lector, respectiv conferenţiar, ginerele moşului mai nou e şi prodecan. Eu am avut ore la plata cu ora acolo, deci am fost colegi de catedră, cum să fac una ca asta unor colegi? Plus că îmi dăuna asta şi financiar, că moşul tot ce nu apucă să facă el, la mine trimite, şi la mine e mai scump, e 700.000 setul auto, 1.120.000 vechi cu tot cu notariat. Atunci nu mai bine fac pt. mine la 700.000 şi nu pt. biroul ălă la 250.000?! Aia e, deci la început am fost neutru, am zis că eu nu lucrez nici pt. biroul X, nici pt. biroul Y, ci pt. banii mei şi atâta timp cât îi primesc, nu contează cine mi-i dă. Dar m-am lămurit că nu-i chiar aşa. După aia tot ei, fiindcă au văzut şi au văzut că cu toate strâmbele - au mai fost şi altele, nu numai femeia cu apostilele! - eu nu şi nu renunţ la colaborarea cu vecina lor, fiindcă era o colaborare bună, au făcut în aşa fel ca ea să afle că eu lucrez şi cu ei, ca să o rupă ea cu mine, dacă eu nu am vrut să o rup cu ea. Aşa a şi fost la început, a terminat-o cu mine, numai că am lămurit-o că nu am vrut să îi fac ei rău, de fapt nimănui nu am vrut să îi fac rău, i-am zis că voi înceta colaborarea cu vecinii. Şi aşa am şi făcut, nu fiindcă s-a prins ea că lucrez şi cu ei, ci fiindcă m-am lămurit eu ce fel de oameni sunt, şi cu spartul pieţei de maşini a moşului (moşul e şi bolnav, e persoană cu handicap, are hipoacuzie totală, dacă şi la unul ca ăsta umbă să-i ia pâinea de la gură...), şi cu băgatul de strâmbe de toate felurile, şi mă şantajau să las preţurile în jos, că dacă nu dau eu preţul în jos, ei au al traducător care le-ar lucra mai ieftin (de la notariate am aflat ulterior că şi cu alţi traducători au făcut la fel, numai n-am ştiut eu dinainte) etc. Când le-am zis că nu se mai poate să mai lucrez şi cu ei, m-au ameninţat că dacă nu mai lucrez cu ei, o să am probleme, că ei mă reclamă la poliţie, procuratură, tribunal etc. că lucrez cu încheieri în alb cu biroul vecin, de parcă ei nu mi-au cerut să lucrez şi cu ei tot aşa, şi că o să fac traduceri la Poarta Albă şi eu şi vecina (pt. cine nu ştie, Poarta Albă e un sat lângă Constanţa, unde e o pârnaie), că rămân fără autorizaţie etc. şi nu mi-au mai dat înapoi încheierile nefolosite. Pt. ăştia a trebuit să îmi schimb urgent ştampila astă toamnă şi să merg la toate notariatele să las specimenul de semnătură cu ştampila nouă. Imediat după ce am renunţat la colaborarea cu ei, mni-au băgat-o în casă tot pe femeia cu actele cu apostilă, de data asta cu un xerox după o hotărâre de divorţ care nici măcar nu era a ei, că era pe alt nume, iar din anexa 8 ce i-o tradusesem deja reieşea că nu era nici o căsătorie înregistrată pe actul ei de naştere, nu avea de unde să aibe sentinţă de divorţ, dacă nu avusese nici o căsătorie, logic! Oricum ştiam cine e, adică mai bine zis cine o trimite; a încercat să mă facă să las la preţ şi să îmi zică să îi fac mai ieftin fără chitanţe, eu i-am zis că fără chitanţe nu lucrez, la xerox iau toţi banii înainte şi dau chitanţă pe loc, dar dacă vrea mai ieftin, ştiu eu un birou care pune panou în drum cu 19 lei pagina (asta era pe atunci, în octombrie 2005, că acuma e mai rău; când la toate produsele preţurile cresc vertiginos, lor le arde de dumping, au tot scăzut, au tot scăzut preţul pe panoul din drum şi pe uşa biroului, şi ei şi vecina, că trebuia şi aia să facă ceva, de au ajuns acuma la 11 lei pagina, iar vecina la 12, iar ca să nu se simtă lumea ţepuită că una văd afişat în drum şi alta li se cere înăuntru în birou, au pus în faţa preţului "de la"), şi am trimis-o înapoi la cei care mi-au trimis-o mie. Au mai fost clienţi dubioşi care voiau cai verzi pe pereţi, vorbeau ciudat şi dădeau din bâlbă în bâlbă şi pe toţi i-am trimis la acelaşi birou, fiindcă tare cred că de acolo au fost trimişi la mine; în rest nu am avut probleme niciodată cu nimeni în oraş, plus că după ce au făcut cu femeia cu apostila, sunt primii pe care îi bănuiesc, având în vedere acest precedent; dacă nu-i aşa, iaca, am pierdut eu un client şi l-au câştigat ei, asta să fie mare bai acuma! Iar cu biroul celălalt care o rupsese cu mine, am reluat colaborarea după câteva zile, fiindcă am lămurit-o pe şefa biroului că nu am vrut niciodată să îi fac rău şi că abia în momentul cînd am terminat-o cu ei şi au proferat tot felul de ameninţări cu Poarta Albă şi că dacă ei pierd o traducere urgentă, că ei nu au traducători urgenţi, şi o câştigă vecina, ei or să ştie că eu i-o fac şi cheamă poliţia şi ne leagă şi pe mine şi pe vecina, abia atunci m-am prins că din cauza mea ea a pierdut lucrări pe care le-au câştigat ei. Eu iniţial am zis că dacă ei au traduceri, atunci oricum le dau la cineva, atunci de ce nu mie, să intre bani în buzunarul meu, de ce într-al altuia? I-am explicat şefei de la biroul care mi-a trimis actele alea cu apostilă că abia acum sunt conştient că, deşi nu am vrut, i-am făcut rău şi îmi pare foarte rău că am fost prost şi am căzut în plasa lor, i-am zis şi că o înţeleg dacă nu mai vrea să mai lucreze cu mine, are tot dreptul după ce eu i-am făcut una ca asta, dar dacă face asta, atunci face jocul lor, că ei exact asta au vrut. S-a gândit câteva zile, şi-a dat seama că aşa e şi ne-am împăcat şi suntem mai uniţi ca oricând, după toate astea. De altfel, cu biroul ei am lucrat din 2004 de când s-a înfiinţat şi a foat totul ok, m-a plătit corect şi prompt, în timp ce cu ceilalţi am lucrat doar 5 săptămâni şi m-am lămurit de ei. Ei ziceau la început că sunt cumsecade, că mi-a împuiat mie vecina capul cu prostii şi cu rele despre ei şi că dacă o să ajung să-i cunosc, o să îmi dau seama că de fapt ei sunt cumsecade. Ei, i-am cunoscut şi m-am lămurit şi tocmai de aia nu aş mai lucra cu ei niciodată. Şi asta e doar pe scurt, că au fost mult mai multe chestii.

Mai apoi, nu mult după tărăşenia asta cu birourile cele două, mi-a venit o asistentă medicală cu nişte diplome de cursuri de perfecţionare etc. la mine la PFA, deci nu prin birouri de traduceri, şi când i-am zis cât are de plătit şi traducere şi legalizare la notariat, a zis că e scump şi că trebuie să dea un telefon. A ieşit de la mine din casă, s-a întors în circa 10 minute şi a zis că nu mai vrea să-i traduc actele şi le-a luat. Deci nu i le-am făcut. Nu ştiu dacă chiar a vrut traducere sau o fi venit trimisă în recunoaştere, să vadă preţuri etc.

Acum vreo câteva săptămâni am mai avut un interpretariat la un notariat tot prin biroul ăsta de mai sus, care mi-a trimis actele cu apostilă. M-am dus acolo, trebuia să fie ceva act adiţional, aşa ceva, numai că până la urmă străinul care trebuia să îl semneze a crezut că românii vor să îl ţepuiască şi nu a mai vrut să se întocmească actul, deci nu s-a mai făcut nici interpretariatul din română în engleză. Tot m-am ales cu ceva, fiindcă doamna notar a fost cumsecade şi le-a zis de la obraz că dacă au vrut interpret, să îi plătească măcar deplasarea (deşi biroul e la 2 paşi de blocul meu), şi am luat 200.000 cică de taxi, fără să fac nimic, daor atâta că am stat acolo, la notariat. Mă rog, am pierdut cam mai bine de 30 de minute la notariat, până s-au hotărât ăia dacă fac actul adiţional sau ba. Fiindcă interpretariatul ăsta care nu s-a mai ţinut a fost prin biroul de traduceri, m-am oferit să le dau din bani, dar şefa biroului a zis că eu mi-am pierdut vremea acolo, nu ea, deci nu vrea din bani.

Pe scurt, cam asta am păţit eu până acuma cu clienţi dubioşi.

[Bearbeitet um 2006-05-11 08:32]


Direct link Reply with quote
 


To report site rules violations or get help, contact a site moderator:

Moderator(s) of this forum
Lucica Abil[Call to this topic]

You can also contact site staff by submitting a support request »

clienti neseriosi

Advanced search






SDL Trados Studio 2017 Freelance
The leading translation software used by over 250,000 translators.

SDL Trados Studio 2017 helps translators increase translation productivity whilst ensuring quality. Combining translation memory, terminology management and machine translation in one simple and easy-to-use environment.

More info »
CafeTran Espresso
You've never met a CAT tool this clever!

Translate faster & easier, using a sophisticated CAT tool built by a translator / developer. Accept jobs from clients who use SDL Trados, MemoQ, Wordfast & major CAT tools. Download and start using CafeTran Espresso -- for free

More info »



All of ProZ.com
  • All of ProZ.com
  • Term search
  • Jobs