Pages in topic:   [1 2 3 4] >
[Dezbatere] Ghidul Traducatorului Autorizat de Ministerul Justitiei
Thread poster: PROCASAPROIECT
PROCASAPROIECT
German to Hungarian
Sep 12, 2006

Ghidul Traducatorului Autorizat de Ministerul Justitiei Sep 11

Salutare dragi colegi de breasla

Pentru cei care nu stiu inca , pe firul " Este legal asa ceva " a inceput o dezbatere in urma postarii mele din 06.septembrie 2006 .Discutiile au evoluat si s-a ajuns la concluzia ca ar fi foarte utila elaborarea unui " Ghid al Traducatorului Autorizat de Ministerul Justitiei " . Avand in vedere ca se fac traduceri in mai toate limbile solicit sprijin de la toti traducatorii autorizati de MJ si de la ATR ( / ATTR ) . ( ar fi util sa cititi ce s-a discutat pe acel fir,sa va faceti o idee
despre ce se doreste de fapt.

Referitor la ghid :
Va trebui mai intai sa stabilim exact sectiunile :

I . Prefata -cu premize , scopul urmarit de lucrare ,etc - pe care o s-o rugam pe Cristiana sa o scrie in calitatea ei de presedinte

II. Legislatie privitoare la traducatorii autorizati MJ ( eu zic ca e bine sa fie )

III Reguli ( sau mai bine recomandari ) privitoare la redactarea unei traduceri , elemente de siguranta :
de exemplu legea zice ca traducerea sa fie redactata fara pauza intre randuri , una-ntruna ,cu barare pana la sfarsitul randului daca acesta este incomplet ,ceea ce duce la o redactara deloc placuta ochiului si greu de parcurs. ( cum se facea inainte la birourile de copiat acte ) -
N-am vazut decat putine traduceri asa redactate. La inceput faceam si eu asa, acum am renuntat ca arata urat .
Stabilim noi de comun acord cum sa fie sa nu fie nici urata nici sa dam posibilitatea unor completari ulterioare .

-Numele institutiei sa fie trecut cel putin odata in original .
-sa fie stampilata fiecare pagina de catre traducator , sa nu se poata schimba textul in drum spre notar , ca desi noi nu raspundem pentru falsitatea actului ,dar pentru traducere gresita da !!!

si multe alte recomandari care va mai trec prin minte si ar fi utile .

EXISTA O CHESTIUNE DELOC DE NEGLIJAT : Intram in ianuarie 2007 in UE . S-ar putea sa trebuiasca sa ne aliniem standardelor in materie din UE

-vizarea actului original -procedura in diverse cazuri ( ce facem cu actele plasticate ? )

IDEE
Ordinul Arhitectilor a stabilit inclusiv marimea ,forma , textul si culoarea tusului stampilei pentru arhitectii admisi in OA .
Putem si noi ....

IV. Exemple de elemente de siguranta la cateva acte des intalnite ( cum arata originalul ,originalele ...CUM RECUNOASTEM UN EVENTUAL FALS )
Aici -fiind inginera de meserie - m-am gandit la un tabel . Capul de tabel il vom stabili de comun acord .

V. Cateva cazuri reale - ce belele pot aparea in legatura cu acte false

VI. Modele de contracte cu recomandari, sau doar recomandari in cazul incheierii contractelor .

VI .
etc, ziceti si voi ,ca mi s-au epuizat ideile .

Astept raspunsurile voastre

Va saluta Agnes

P.S. Ma bucur ca propunerea a avut ecou pozitiv . Ideile bune se nasc tot timpul din discutii constructive .

[Titlu editat de un membru al personalului sau de un moderator 2006-09-12 07:15]


Direct link Reply with quote
 
PROCASAPROIECT
German to Hungarian
TOPIC STARTER
Subiectul se bucura de un succes nebun Sep 14, 2006

Salutare dragi colegi ,

Pai chiar nu se inscrie nimeni la cuvant ????
Pana acum subiectul s-a bucurat de succes.
Am un chef nebun de dezbatere ....ca in septembrie am timp .
Gugulanii mei isi trimit pruncii la scoala si isi aduna cucuruzul si crumpii de pe camp.
In septembrie deobicei stau pe pace si-si vad de ale lor,nu traduc prea multe acte. Dupa ce au adunat tot,sa-i vezi cum misuna prin UE.

( gugulan =banateanul de munte , e si un cantec popular intitulat" Gugulan cu car cu mere "

Nicolae, Ovidiu , ?
Ma bazez pe voi !

Agnes


Direct link Reply with quote
 

Irina Lazarescu  Identity Verified
Romania
Local time: 19:49
Member (2005)
English to Romanian
+ ...
ar fi bine sa (ne) facem ordine in ograda Sep 18, 2006

Ar fi bine sa ne gasim timp si sa discutam (chiar electronic) despre noi si profesia noastra.Suntem si "eterogeni" ca varste, pregatire/specializare , activitate si experienta si e greu sa ajungem la un punct de vedere comun.

-referitor la legislatia in domeniu. Eu (lucrand si ca PFA) stiu ca trebuie sa respect Legea Notarului Public, Legea Arhivelor(optional, pentru ca nimeni nu o sa-mi primeasca arhiva,chiar cu documentatia de predare conform legii, va spun cu alta ocazie de ce!) si Legea Contabilitatii (cu OG si OUG-urile de rigoare ) si cam atata.Mai spuneti voi caror legi ar trebui sa ma conformez , sa nu cad in vreo greseala. Tot referitor la legislatie , as ruga colegii juristi sa-si expuna un punct de vedere -Legea traducatorului- daca s-a creat vreun articol din ea si este blocata pe undeva sau ne apucam noi sa o intocmim si sa o supunem aprobarii.Ar fi maaare nevoie de ea.
Tot ei ar avea un cuvant de spus, cum sa arate un contract-standard pentru traduceri - eu,de pilda, functionand pe baza unor Contracte de prestari-servicii .
-Ar fi bine sa evidentiem doua aspecte separate ale activitatii noastre:
* traduceri simple (nelegalizate) , dar pe care se solicita de catre clinet sa se aplice stampila si semnatura pe o mentiune gen "tradus conform cu originalul"


Direct link Reply with quote
 

Irina Lazarescu  Identity Verified
Romania
Local time: 19:49
Member (2005)
English to Romanian
+ ...
continuare Sep 18, 2006

* traduceri legalizate la notariat care au format stabilit de Legea Notarului Public si nu fac obiectul discutiei noastre

- recomandarile : sa fie gen "este interzis sa ....", sau "e recomandabil sa...", depinde cum o luam cu recomandabil pozitiv sau negativ.

-stampila - in general ce am vazut eu si la alti colegi, stampila respecta un anumit standard - rotunda cca 2.5 - 3 cm cu mentiunea "Min Justitiei,Romania , Trad Autorizat , Nume + Prenume, Autorizatia nr.." Cam asa arata si stampila mea.Pe unele stampile am vazut mentionate limaba/limbile pentru care respectivul are autorizare.E recomnadabila orice culoare in afara de negru pentru a fi mai greu de falsificat (dar nici asa nu e imposibil).

Subiectul e vast si fiecare isi poate avea propria opinie. Ramane Cristiana moderatoare a discutiei sau tu Agnes preiei problema? O sa iasa un document din tot ce vom posta aici , in mod sigur!


Direct link Reply with quote
 

Cristiana Coblis  Identity Verified
Romania
Local time: 19:49
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
distincţie binevenită Sep 18, 2006

După părerea mea, diferenţierea celor două tipuri de documente este binevenită.

Cred că ideea ghidului este să adune într-un document reguli şi precizări împrăştiate în mai multe documente. Din constatările mele, nu mulţi traducători autorizaţi cunosc regulamentul de aplicare a legii notarilor şi cu atât mai puţin consideră că se aplică activităţii de traduceri autorizate. Tot din constatările mele, puţin traducători autorizaţi debutanţi îşi pun problema obligaţiilor şi riscurilor pe care şi le asumă.

Legat de ştampilă, propun ca documentul să conţină o mostră-model de ştampilă rotundă. În acest fel se poate vedea şi sigla MJ şi dispunerea etc. De asemenea, ar trebui menţionată difreenţa dintre ştampila rotundă şi parafa dreptunghiulară, în ce scop se foloseşte fiecare.

O adăugire la cuprins:
Legile şi regulamentele în vigoare aplicabile (listă cu număr, titlu, data publicării în MO).


Direct link Reply with quote
 
PROCASAPROIECT
German to Hungarian
TOPIC STARTER
Capitolul legislatie Sep 19, 2006

Dragi colegi

Dupa cum am spus si mai sus ,as incepe ghidul cu legislatia aferenta pe care suntem obligati sa o respectam respectiv legislatia care e bine sa o respectam ( din motive de siguranta ) .
De ce spun asta , pentru ca in lipsa unei legi clare a traducatorului ,cei autorizati de MJ in relatia cu birourile notariale sunt obligati sa respecte legea notarilor ,iar in calitate de liber profesionisti legile aferente PFA , SRL (dupa caz) sub forma caruia s-au constituit .
SI apoi mai sunt legi ,care fac referire la activitatea de "creatori de documente " ( ca noi de ex. ) si in lipsa unei legi clare referitoare strict la profesia noastra ar fi bine sa le respectam.

Iata actele normative dupa care pana acum si-au ghidat activitatea majoritatea traducatorilor

Legea 178 /1997 aparuta in MO Nr. 305 din 10.noiembrie 1997 " Lege pentru autorizarea si plata interpretilor si traducatorilor folositi de organele de urmarire penala,de instantele judecatoresti ,de birourile notarilor publici,de avocati si de Ministerul Justitiei " ( SUPERLEX )

Ordinul 233/C pentru completarea regulamentului de punere in aplicare a Legii Nr. 36/1995 adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995 ( SUPERLEX )

Mai exista o hotarare care a stabilit tarifele pentru plata traducatorilor ( nu o gasesc , poate o gasiti voi )
A mai aparut ideea,lansata de Lucia Abil pe firul " Registru de traduceri ) ca logic ar fi sa respectam Legea arhivelor naţionale http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=8555

Art. 7 – Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să înregistreze şi să ţină evidenţa tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum şi a celor ieşite, potrivit legii.


http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteADM/secretariat/11.htm

Tot Lucia spunea
" Din economia legii, rezultă că ar trebui să avem un registru de intrare-ieşire, documentele intrate şi copii ale documentelor ieşite, cu respectarea termenelor de păstrare respective."

Asta inseamna arhiva .Ce tinem in arhiva si cat ? Copii dupa originale ,un exemplar al traducerii ?? . Pai un exemplar al traducerii este oricum pastrat la notar . Copia actului dupa care s-a tradus este tinuta de majoritatea notarilor,insa ei contesta obligativitatea tinerii acesteia. Logic ar fi sa tinem copii dupa ambele ,insa arhiva costa bani ,timp . Cine plateste acest lucru ,cand majoritatea traducatorilor lucreaza cu firme de intermediere ,si incaseaza pe pagina 6-8 RON (impozabil ) Firma de intermediere tine arhiva ? Ca de obicei ea emite factura pentru traducere. Traducatorul afiliat firmei nu are practic nici un interes sa tina registrul de intrare-iesire acte ,pentru ca se bucura ca nu a trebuit sa dea factura ,si sa apara incasarea in contabilitatea sa. ( Si evidenta dubla se pedepseste !! ) Logic ar fi ca traducatorul sa se deconteze cu firma de intermedieri pentru partea lui pentru fiecare traducere (conform unui contract de colaborare ) sa tina registrul corect etc. Si ....atunci n-ar mai castiga nimic, faceti si voi socotile ( 16% impozit, CAS, etc.etc + costuri de birou deloc neglijabile) . Oare ce volum de lucru ar trebui sa aiba sa fie cat de cat rentabil ???? ( Sa-i renteze sa fie cinstit ??? )
Cred ca m-am cam incurcat in intrebari RETORICE .

Si oricum ,oriunde se prezinta si originalul si traducerea . Ele merg mana in mana ,niciunde nu se accepta doar traducerea singura .

Tocmai am vorbit cu fostul director al Arhivelor Nationale din oras . Nu a putut sa-mi spuna absolut nimic decat generalitati. Legea nu mentioneaza traducatorii pe lista celor care trebuie sa tina arhiva . ( la notari e clar cum ,ce, cat trebuie sa o tina) Niciodata pana acum traducatorii nu au fost controlati de catre Arhivele Statului, nu s-a preluat vreodata o arhiva de la traducatori ,nici mentiuni referitoare la durata pastrarii arhivei nu a gasit respectivul domn. Oricum a fost uimit de intrebarea mea ,si ne-a sfatuit sa luam legatura cu conducerea A.N. sa primim lamuriri ,pentru ca el nu s-a confruntat in zecile de ani in care a fost directorul AN cu o asemenea problema . Super ,Nu ???????


Respectarea anumitor legi ( chiar daca nu prea stim cum ar trebui sa o facem si am urma doar bunul simt ) ar avea repercursiuni grave vis-a-vis de rezultatele noastre financiare . Practic ne-ar cam falimenta . Am fi intr-atat controlabili incat doar niste taxe mari ,si un volum mare de lucru ca la notari ne-ar face rentabili. Altfel inchidem tarabele ...sau facem traduceri doar de amorul artei,ca job secundar ,ca sa parem mai interesanti .

Deci m-am incurcat in actele normative pe care sa le insiram in ghid . Lucrurile nu sunt atat de simple cum au parut la prima vedere....insiram niste legi si cu asta basta . Ca daca e sa respectam toate legile care s-ar mula activitatii de traducator ( desi stiu ca nu e optionala respectarea unei legi doar pe motiv ca nu ne avantajeaza )
s-ar putea sa nu ne prea renteze exercitarea meseriei .

Experienta voastra comuna este vasta ,poate ma ajuta .....
E clar ca ne trebuie o lege . Ar fi interesant,daca un traducator-economist ar face un calcul raportat la un numar mediu de traduceri .

AJUTOR !!!!!

Va imbratiseaza nedumerita , Agnes


Direct link Reply with quote
 
PROCASAPROIECT
German to Hungarian
TOPIC STARTER
Continuare -consideratii Sep 21, 2006

Dragi colegi
Ghidul trebuie sa dea indrumare pentru cat mai multe situatii posibile , care pot aparea zi de zi in activitatea unui traducator autorizat ,dar totodata acesta poate sa fie si o baza pentru o eventuala lege ,asa ca discutia pe fiecare problema aparuta in legislatie ( registru,arhiva,cum facem exact ) cantareste enorm . Ideea este de fapt sa obtinem maximum de siguranta cu efort minim .
Daca de exemplu in ghid scriem :

" Traducatorul are obligatia sa depuna notarului spre pastrare si copia originalului dupa care a efectuat traducerea " am scapat definitiv de tinerea unei arhive .,si am ocolit pe undeva legea arhivei .

( ca o tine notarul ,ca doar no sa se tina practic de doua ori)
DIn motive ecologice

Daca in ghid scriem ca traducatorul este obligat sa respecte legea arhivei atunci e discutabil, vor aparea intotdeauna pareri pro cat si contra si din nou nimic nu va fi clar .

Deci vreau sa sugerez, ca daca vrem sa privim ghidul ca o baza de lege ( propunere de lege ) atunci trebuie sa avem grija mare, si sa nu dam prea multe idei legiuitorului .
Bransa trebuie sa propuna legea pentru bransa .
DIn nou revin cu exemplul arhitectilor. Legea cu Ordinul Arhitectilor s-a facut cand Dl. Antonescu era Ministru MLPAT. Iar el e arhitect. Asa ca normal ca a facut o lege "beton " care i-a avantajat in asa hal ,ca nici nu va puteti imagina.

Va saluta ,Agnes


Direct link Reply with quote
 
PROCASAPROIECT
German to Hungarian
TOPIC STARTER
tot eu Sep 21, 2006

Daca tot ne-a lega legea de un notar , si acesta ia pe aplicarea unei stampile minim 15 RON / act ( hartia,tonerul etc. intra in cheluiala noastra !!! ) macar sa faca si o copie si sa o pastreze in arhiva.
Va rog sa va ganditi,ca suma aceasta este mai mare deobicei decat suma pe care o incaseaza traducatorul pentru o munca incomparabil mai dificila ( in acest caz ! )

Agnes


Direct link Reply with quote
 

Ovidiu Martin Jurj
Romania
Local time: 19:49
German to Romanian
+ ...
Traducere autorizată = traducere notarială Sep 22, 2006

N-am mai scris de mult, dar n-am dispărut ca măgarul în ceaţă. La mine încă e aglomerat, deşi e deja toamnă, încă e mult de lucru, plus că mi s-au ivit şi nişte probleme personale care mi-au mâncat o groază de timp şi nervi şi răbdare. Nici în weekend n-am avut timp cum mi-aş fi dorit, iar weekendul viitor n-o să fiu acasă, că mă duc la Bucureşti la concert la Tiamat. Dar am citit cu mult interes cele scrise de colegi între timp.

Legat de obligativitatea ţinerii unei arhive, e clar că nu suntem obligaţi la una ca asta. Art. 7 din Legea arhivelor se referă explicit la creatorii şi deţinătorii de documente. Păi noi nu suntem nici una, nici alta. Noi nu creăm documente noi înşine, ci doar traducem documente întocmite şi emise de alţii. Niciunde traducerea noastră nu este considerată act oficial decât cu legalizare de la notariat. Şi atunci de ce să ţinem arhivă? Ne ia şi timp, şi bani, şi nervi etc. Plus că, exact ce zice şi Agnes, nici nu e necesar să avem şi noi arhivă, fiindcă traducerea e deja într-o arhivă, cea a notarului public.

Mi se pare excelentă propunerea lui Agnes, adică să scriem în ghid că " Traducatorul are obligatia sa depuna notarului spre pastrare si copia originalului dupa care a efectuat traducerea ". Dar şi aici e o problema: arhiva e a notarului, el ţine în ea ce vrea el, că e a lui, cu respectarea legislaţiei în vigoare, desigur. Deci dacă el zice că vrea doar traducerea în arhiva lui şi că nu îl interesează şi originalul? Notarii aşa zic, că asta nu e problema lor. Cum îi putem face să accepte că este? Practic obligaţia lui conform art. 94 din Legea nr. 36 / 1995 este să facă legalizarea semnăturii traducătorului, în cazul în care nu face el însuşi traducerea. Atât. El nu are nici o treabă cu conţinutul actului original sau al traducerii şi nici cu conformitatea traducerii cu originalul, dacă traducerea nu este făcută de el, ci de un traducător autorizat. E problema traducătorului dacă traducerea e sau nu conformă cu originalul.

Cât despre diferenţierea a două tipuri de traduceri de care zice Irina, ea nu există de fapt. Noi, traducătorii autorizaţi, conform art. 94 din Legea nr. 36 / 1995, suntem obligaţi să ne legalizăm semnătura la notariat. Deci ceea ce se legalizează de către notarul public, conform Legii 36, cum se face şi menţiunea în formula ataşată traducerii, nu este traducerea, ci _semnătura traducătorului_. Asta ce înseamnă? Că indiferent dacă clientul vrea sau nu, indiferent unde foloseşte clientul traducerea, atâta timp cât ea este ştampilată şi semnată de traducătorul autorizat, semnătura acestuia trebuie legalizată. Cu alte cuvinte, aici în România e ilegal să dai clientului traduceri autorizate semnate doar de tine. Eu nu le dau birourilor de traduceri încheieri de astea simple, nu le mai dau, fiindca nu am cum sa verific exact pe ce le folosesc. Dacă am o lucrare la care clientul nu vrea legalizare, dar biroul acceptă - pe răspunderea lui şi cu încălcarea prevederilor art. 94 din Legea nr. 36 / 1995! - să o ia şi lucrarea ajunge la mine, biroul n-are decât s-o scoată pe încheierea simplă a altui traducător, nu pe a mea. Eu nu le mai dau încheiere simplă, fiindcă mie mi-e tot mai clar că asta e ilegal.

Cât despre clienţii care vin la mine la PFA cu asemenea pretenţii, le zic clar că nu se poate traducere de înscrisuri fără legalizare, fiindcă e ilegal. Altfel zis: dacă vor traducere simplă, le-o fac, ok, dar atunci nu o declar conformă cu ofiginalul, fiindcă declaraţia asta ar trebui semnată şi ştampilată, că doar orice declaraţie se semnează, nu? Şi cum orice declaraţie e nulă dacă nu o dai la notariat, aşa şi certificarea traducătorului, care e tot un fel de declaraţie, e nulă, dacă nu e legalizată la notariat. Deci dacă clientul îmi zice că nu vrea legalizare, eu îi zic la rându-mi ok, dar atunci eu nu declar conformitatea cu originalul, nu semnez şi nu ştampilez traducerea. Deci traducerea e o foaie simplă, cum iese din imprimantă şi atât. A, nu-i bine şi nu-ţi convine, omule? Vrei musai semnătură şi ştampilă de la mine? OK, îţi dau, dar atunci musai cu legalizare, altfel nu, că e ilegal.

Ba mai răi, eu cui nu crede, dintre clienţi, îi arăt art. 8 şi 94 din Legea nr. 36 / 1995. Art. 8 se referă clar la competenţa notarilor publici, în care intră şi efectuarea şi legalizarea traducerilor. Deci până şi aici efectuarea e cuplată cu legalizarea., în acelaşi punct, adică art. 8 litera j, deci efectuarea şi legalizarea nu apar cu litere diferite, gen j ) efectuarea traducerilor şi j ' ) legalizarea traducerilor. Deci până şi de aici rezultă că nu se poate separa efectuarea de legalizare şi deci nu poate exista traducere notarială nelegalizată.

Traducerea autorizată este perfect sinonimă cu traducerea notarială. Ambele înseamnă o activitatre notarială, deci de competenţa notarilor publici, care constă în traducere de înscrisuri efectuată şi legalizată de un notar public autorizat să facă traduceri, sau efectuată de un traducător autorizat şi legalizată de un notar public. Aşa reiese şi din art. 94 din Legea nr. 36 / 1995, care apare în secţiunea a IV-a a legii, denumită "Alte proceduri notariale", la punctul E. Efectuarea şi legalizarea traducerilor. Deci şi aici efectuarea şi legalizarea traducerilor sunt împreună la punctul E, deci nu sunt separate, şi împreună constituie o procedură notarială care are 2 etape, respectiv întâi traducerea, iar apoi legalizarea, dar obligatorii ambele:

"E. Efectuarea si legalizarea traducerilor

Art. 94. - Pentru efectuarea traducerii, daca aceasta nu este facuta de notarul public autorizat în acest scop, traducatorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnatura traducatorului. Legalizarea semnaturii traducatorului se poate face si dupa specimenul de semnatura depus la biroul notarului public.

Daca înscrisul se traduce din limba româna intr-o limba straina sau dintr-o limba straina în alta limba straina, atât certificarea traducerii, cit si legalizarea semnaturii traducatorului de catre notarul public se vor face si în limba straina în care se face traducerea."

Art. 94, cum se vede şi mai sus, prevede clar că dacă traducerea nu e făcută de notarul însuşi, ci de un traducător autorizat, traducătorul semnează formula de certificare, iar notarul legalizează semnătura traducătorului, fără a fi prevăzută vreo menţiune restrictivă de genul "numai la solicitarea clientului". Deci dacă nu există astfel de menţiuni, înseamnă că legalizarea semnăturii traducătorului e obligatorie întotdeauna. Şi e şi logic că aşa e: care client ar solicita legalizare, dacă asta nu ar fi obligatoriu, doar ca să dea nişte bani în plus pe ea?!

Apropo de chestia asta cu obligativitatea legalizării la traducerile de acte indiferent de voinţa clientului, am scris un mail Ministerului Justiţiei, dar nu am primit răspuns nici până acuma. Poate ar trebui să mai insist, dar mie mi se pare şi aşa clară treaba, că legalizarea la acte e ocligatorie întotdeauna, conform Legii nr. 36 / 1995.

Deci Irina, tocmai traducerile notariale intră în domeniul nostru de activitate şi suntem obligaţi şi să le efectuăm şi să le legalizăm conform Legii nr. 36/1995. Traduceri de acte cu încheiere simplă sunt ilegale. Cât despre restul traducerilor, adică traducerile care nu sunt traduceri de înscrisuri, de cate, alea, deci taman alea, nu intră în atribuţiile unui traducător autorizat. Poate să facă, dacă se pricepe, dar nu e musai şi nu e pe domeniul lui. Pentru o astfel de traducere, clientul poate merge şi la un traducător neautorizat de Ministerul Justiţiei, care e profesionist specializat pe un anumit domeniu sau mai multe, lucrează şi el ca PFA, sau are SRL, care cum, are autorizaţie de la Primărie, dă chitanţe şi facturi etc. Astea sunt traduceri care nici nu se legalizează, nici nu trebuie pusă pe ele vreo ştampilă şi semnătură de către traducător. De pildă, cine traduce cărţi, sau instrucţiuni, sau prospecte de medicamente, sau orice alte texte care nu sunt acte, nu pune ştampilă şi semnătură pe traducere. Ce, când scoţi un prospect de medicament din cutia lui şi îl citeşti, la medicamente străine zic, care au prospectul tradus în româneşte, ce, vezi semnătura şi ştampila traducătorului? Nu, nu-i vezi nici măcar numele.

Deci da, traducerile sunt de două feluri, dar după cum urmează:

1. traducerile notariale sau autorizate, sunt efectuate de un notar public autorizat să facă traduceri sau de un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei şi care se legalizează la notariat întotdeauna şi ca să fie valabile în ţările membre ale Convenţiei de la Haga din 1961 se şi apostilează, şi

2. traducerile nenotariale, care sunt efectuate de traducători profesionişti, specializaţi pe diverse domenii, dar neautorizaţi de Ministerul Justiţiei. AStea nu se legalizează, nu se apostilează, nu se semnează şi nu se ştampilează de către traducător şi de către nimeni.

Ghidul nostru, după cum l-a propus Agnes şi aprobat Cristiana, este - sau o să fie, că încă nu-i - Ghidul Traducatorului Autorizat de Ministerul Justitiei. Deci inseamna că se referă la traducerile autorizate, adică notariale. De asta la capitolul legislaţie ar trebui să cuprindă în primul rând cele două articole, adică 8 literele e şi j şi 94 din Legea nr. 36 / 1995. Deci nici nu trebuie toată legea notarilor publici, că restul articolelor de lege nu au de a face nu traducerile şi cu traducătorii.

Mai era şi OMJ233C/1996, cu instrucţiuni. Care nu e răiu, dar nu e complet. Nu acoperă toate situaţiile. Dar dacă am porni de la astea două, Legea 36 / 1995 şi OMJ233C/1996 (dacă nu cumva o exista altul, mai actual) şi le-am aduce completări utile, ar ieşi un ghid al traducătorului autorizat şi, de ce nu, chiar un proiect pentru o nouă lege a traducătorului autorizat, care, într-adevăr, cum zice şi Agnes, cum zice şi Irina şi nu numai, e foarte, dar foarte-foarte necesară, fiindcă tare i se simte lipsa. Şi aşa să ne gândim şi să formulăm, încât să nu lăsăm loc de ambiguităţi, de tot felul de chichiţe şi portiţe. Să fie totul clar, să nu existe mai multe interpretări posibile la nimic.

[Bearbeitet am 2006-09-22 01:05]


Direct link Reply with quote
 

Florin Ular  Identity Verified
Romania
Local time: 19:49
English to Romanian
+ ...
rolul notarului Sep 25, 2006

Deşi nici mie nu-mi place ideea prea mult se pare că aportul notarului este necesar. Nu doar pentru autentificarea semnăturii traducătorului dar şi pentru a confirma autenticitatea documentului tradus. Traducătorul nu este nici instruit nici autorizat pentru a decide autenticitatea unui act. Tot ce confirmă traducătorul este identitatea conţinutului traducerii cu conţinutul actului şi nicidecum faptul că actul original este autentic sau fals.
Cred că şi acest aspect este un motiv pentru care prezenţa la notar este obligatorie.
Că onorariul notarului pentru acest lucru ar trebui să reprezinte doar o fracţiune din valoarea muncii traducătorului - este altă poveste.


Referitor la subiectul arhiva - sunt de părere că, deşi înseamnă muncă în plus şi cheltuială, este o idee foarte bună. În primul rând că nu m-aş baza pe nimeni că îmi ţine el arhiva traducerilor, fie el şi notar. Dacă acel notar ţine arhiva tuturor traducătorilor cu care lucrează închipuiţi-vă ce înseamnă să ai nevoie de o traducere pe care ai efectuat-o acum 4 ani. În plus, în cazul unui litigiu, fraude etc., ai nevoie de originalul din arhivă pe care notarul ţi-l eliberează probabil pe bază de proces verbal, peste 2-3 zile etc. Sau poate e în concediu şi trebuie să aştepţi o lună până revine din Tenriffe şi câte şi mai câte pot interveni... Nu trebuie să ţii arhiva tuturor traducerilor ci numai a celor legalizate care, de obicei, se limitează la o pagină, două.


Şi în al treilea rând - de acord cu Ovidiu referitor la cele două tipuri de traduceri. Traducerea în care se face uz de autorizaţie necesită legalizare după cum spuneam atât pentru confirmarea semnăturii traducătorului cât şi în privinţa legalităţii actului prezentat spre traducere. Mă repet dar traducătorul nu poate atesta decât conformitatea cu originalul din punct de vedere al conţinutului şi nicidecum autenticitatea actului prezentat - aceea este treaba notarului.
În cazul altor traduceri, deşi pot fi efectuate la fel de bine de acelaşi traducător deţinător de autorizaţie, nu se face uz de aceasta şi de ştampilă, eventual doar pentru a arăta clientului că deţii o certificare şi că poate avea încredere în calităţile tale de traducător.
De fapt, cred că ar fi mai corect dacă am spune că nu există acest termen de "traducere autorizată", există doar traducător autorizat care poate efectua traduceri de acte/legalizate şi traduceri obişnuite, cum zicea Ovidiu, de prospecte, manuale, reclame etc unde nu este necesară nici legalizarea la notar dar nici autorizaţie de la Ministerul Justiţiei ca să o efectuezi.


Direct link Reply with quote
 

Irina Lazarescu  Identity Verified
Romania
Local time: 19:49
Member (2005)
English to Romanian
+ ...
revin cu precizari Sep 26, 2006

De acord cu Ovidiu cu denumirile de: traduceri notariale si nenotariale.
Dupa cum s-a discutat , treaba cu traducerile notariale este clara.
Am de pus in discutie 2 cazuri practice de care eu m-am lovit la firma unde lucrez si al treilea de care m-am lovit ca PFA.
Deci firma la care lucrez , preluata de niste norvegieni are contracte semnate in lb. engleza (de obicei!).Ca sa te duci la banca pt. acreditive, livrari de marfuri , etc. te duci cu un set de documente printre care si contractul.Care trebuie sa fie in limba romana ca tot ce are implicatii juridice in Romania, se discuta sau solutioneaza in limba romana. Pana acum am facut traducere "nenotariala" cu mentiunea "tradus conform cu originalul" si am aplicat stampila. E la limita legii, e in romaneste, e tradus de un traducator autorizat si asta se vede din stampila cu numele si nr.autorizatiei iar persoanele interesate pot verifica lista traducatorilor autorizati pe site-ul min.justitie. O situatie asemanatoare exista si pentru setul de acte de vama (pe langa traducerile autorizate dupa anumite documente).Deci pentru contractele pe baza catora de fac livrarile de marfuri (prin vama) si plati (prin banca) se poate depune la banca sau vama o traducere nenotariala.
Acum ca PFA am tradus corespondenta pentru 2 proceduri de faliment.Ambii administratori ai respectivelor societati intrate in faliment erau asiatici si dupa ce afacerea n-a mai mers (inainte sa intre in faliment!) au plecat unul in Anglia si unul in SUA.Au fost gasiti (prin INTERPOL cred) si s-a purtat un schimb de corespondenta prin fax si e-mail , pentru niste explicatii, corespondenta pe care eu am tradus-o si la solicitarea celor 2 judecatoare sindice (cate una pentru fiecare dosar!) -absolvente de drept- am tradus documentele cu mentiunea "tradus conform cu originalul ", am semnat si am aplicat stampila(sa se vada ca sunt traducator autorizat).
Ce am prezentat mai sus sunt cazuri din practica, sunt perfect legale , desi cam la limita legii si sunt traduceri nenotariale.Cam aici ar fi domeniul unde este nevoie de mai multe proceduri clare.


Direct link Reply with quote
 

Irina Lazarescu  Identity Verified
Romania
Local time: 19:49
Member (2005)
English to Romanian
+ ...
cum e in UK Sep 26, 2006

Am citit azi pe proz.com un articol care m-a mai "luminat" si pe mine asupra problemei in discutie.Articolul prezinta traducerile notariale din UK.Traducere nenotariala ar fi cea cu "auto-certificare".

"There are, however, notarised translations. These are typically required where a document is required for use in legal proceedings outside the jurisdiction. As the translator, you swear an affidavit in front of a notary public, producing the original document and your translation. The notary verifies your identity, authenticates your signature, and retains copies of the documents on his file. A notarised translation may additionally be authenticated by affixing the Hague Apostille (see below).

There are also sworn translations. These are often required for court proceedings in this country. The procedure is similar, but it is carried out by a solicitor or commissioner for oaths. The solicitor is not required to retain copies of the documents. It is a lot less expensive than notarisation.

The most common type of certification is self-certification. This involves a certificate produced by the translator to the effect that the translation is a true and fair representation of the original. Self-certification by the translator may be acceptable in some legal proceedings, and in academic or employment contexts, etc. The form of words used varies depending on whether the translation is for use in criminal or civil proceedings, or for service outside the jurisdiction.

Your client has asked you for a "formal" translation. This probably means a true/fair/correct etc translation. However, it is impossible for you to know what level of certification is appropriate. This is something which your clients must find out from the court or body which might require the translation."


Direct link Reply with quote
 

Ovidiu Martin Jurj
Romania
Local time: 19:49
German to Romanian
+ ...
Irina, şi eu am avut ceva cazuri similare Sep 26, 2006

Am avut cazuri de contracte diverse între parteneri români şi străini, dar contracte în devenire, ca să zic aşa. Adică erau redactate în limbă străină, engleză sau germană, care cum, şi încă nu erau semnate. Partea română a solicitat traducere tocmai în vederea ulterioarei semnări a contractelor respective, deci special ca să ştie ce vor semna. Practic nu am tradus un act propriu-zis, fiindcă un contract e contract şi intră în vigoare odată ce este semnat de toate părţile. În traducere am zis "loc pentru semnătură", că semnăturile nu erau încă. Aşa ceva am tradus de mai multe ori, într-adevăr cu încheiere simplă, adică aşa-zisa autocertificare. Dar dacă era contract semnat, ba chiar şi autentificat, nu l-aş fi făcut decât cu legalizare.

Am avut şi un caz de procură prin care X, cetăţean român, era împuternicit de Y, cetăţean german, să scoată din contul lui Y deschis la Raiffeisen Bank C-ţa, nr. xxxxxxxxxxxxx, suma Z în Euro. Omul mi-a zis că o vrea fără legalizare, că aşa i-a cerut-o banca Raiffeisen. L-am lămurit că banca i-o fi cerut, dar nu ştie că e ilegal ce cere ea, fiindcă procura e act şi trebuie legalizată traducerea, că aşa e art. 94 din Legea nr. 36 / 1995. I-am explicat omului care e treaba, a înţeles şi a plătit 150.000 la mine traducerea, că era de doar câteva rânduri, nici jumătate de pagină cu tot cu legalizarea semnăturii mandantului, şi 210.000 la notariat. Deci nu i-am făcut-o fără notariat, şi era client vechi, îl cunosc de mulţi ani, că tot traduce diverse la mine. Nu prea i-a convenit omului, dar a fost de acord până la urmă. Dacă nu ar fi fost, nu îi făceam traducerea decât simplă, exact cum iese din imprimantă, deci fără ştampilă şi semnătură.

Dar cel mai ciudat e cu interpretariatul consecutiv şi traducerile pe care le faci pentru Poliţie. Eu am avut şi bucurii de astea. Pentru cine nu ştie cum e, iacătă o scurtă descriere. Te duce într-o sală împreună cu persoana pe care o interoghează, deci eşti tu, persoana interogată şi poliţistul. Poliţistul îl tot întreabă pe om, tu traduci întrebarea, omul răspunde, tu traduci răspunsul, apoi iar îl întreabă , iar traduci întrebarea, răspunde la ea, traduci răspunsul în română şi tot aşa până se satură. Dar abia după aia începe partea cea mai naşpa: omul trebuie să dea o declaraţie, care cică e în limba lui. Poliţistul, în baza celor scoase de la om în prealabil, conform tehnicii întrebare-răspuns (Frage-Antwort-Technik), se chinuie să facă un fel de compunere, deci îi zice omului ce să scrie în declaraţie. Tu traduci din română în germană ce dictează poliţistul, iar omul scrie în germană totul pe hârtie, de mână, timp în care mai aduce precizări sau face modificări, că doar e declaraţia lui, pe care tu le traduci în română poliţistului, apoi, după ce declaraţia originală olografă în sfârşit s-a scris, tu, traducător, o semnezi şi o ştampilezi şi tu, pe fiecare pagină, lângă parte, iar apoi o traduci în română, în scris, tot de mână, aşa că scrii până-ţi vine rău, iar la coadă zici că e conformă cu originalul, o semnezi şi o ştampilezi. Toată tărăşenia durează câteva ore bune, minim 6, iar plata o face partea. E tare haios, doar că îţi mănâncă o groază de timp, iar dacă ai deja lucrări luate cu termen urgent, nu te poţi duce. Altfel e tare fain la Poliţie şi distractiv chiar. Dar nu ştiu cât de legală e traducerea aia, şi scrisă de mână, deci nu pe calculator, şi fără legalizare la notariat. Dar mă rog, aşa am făcut, dacă aşa mi-au cerut.

În alte ţări da, se fac asemenea traduceri fără legalizare, doar cu formulă de autocertificare de la traducător, şi în UK, şi în Germania, vezi ce povestea şi Christian Popescu şi nu numai, dar acolo sunt alte legi. Problema e aici la noi în România, dacă sunt sau nu legale asemenea traduceri _aici_, având în vedere art. 8 literele e şi j şi art. 94 din Legea nr. 36/1995. Dacă faci traduceri de acte fără legalizare aici la noi, nu se consideră încălcare a legii, adică a articolului 94 din Legea nr. 36/1995? Dacă aş avea certitudinea 100% ca nu e ilegal să faci aşa ceva, aş face şi eu, dar aşa, mă tem să fac, fiindcă după cum e formulat art. 94, tare îmi sună că e ilegal să fac aşa ceva. De asta am şi scris un mail către Ministerul Justiţiei, să mă lămurească ei dacă aşa ceva e legal sau nu, că sunt autoritatea cea mai competentă, dar nu au raspuns până acum. Până nu primesc un răspuns clar, eu voi continua să refuz asemenea lucrări, dacă nu pot convinge clientul să accepte şi legalizare la notariat.

[Bearbeitet am 2006-09-26 17:16]


Direct link Reply with quote
 

Tatiana Neamţu
Romania
Local time: 19:49
English to Romanian
+ ...
Traduceri autorizate vs. notariale Sep 26, 2006

Bună seara!

În opinia mea există o mică diferenţă între cele două tipuri de traduceri şi aşa cum am citit eu art. 94 la care face referire Ovidiu nu văd unde este stipulată obligativitatea legalizării traducerii. Este clar că notarul legalizează semnătura traducătorului - atestă faptul că semnătura de pe acel act aparţine traducătorului şi nu faptul că documentul este autentic sau nu. Îmi pare rău, Florin, dar nu cred că notarul îşi asumă vreo responsabilitate în cazul unui act fals.
Revenind la lege: aşa cum este formulat - dacă am citit ce şi unde trebuie - nuanţa textului nu spune că fiecare traducere trebuie legalizată. Sunt cazuri unde clientului îi este necesară legalizarea notarială ptr. că autorităţile nu o acceptă altfel şi cazuri unde nu este necesară şi traducerea este acceptată cu încheiere simplă. Care în opinia mea este perfect legală.
Ovidiu, în virtutea celor de mai sus, te contrazic într-o chestiune: o traducere pe care o semnezi şi o ştampilezi fără ca origianlul să fie semnat este un potenţial risc. Am avut o grămadă de clienţi care solicită atestarea traducerii pentru orice fel de traduceri şi fac asta numai ptr. că în opinia sau subconştientul lor traducătorul traduce mai bine aşa, sau au ei siguranţa că a tradus bine. Unde îi poate folosi unui client un contract-model (ptr. că dacă nu e tradus e numai model) fără semnătura părţilor dar certificat de traducător? Acela nu se poate numi document. Am avut o dată un client care a dorit să-i semnez o foaie de instrucţiuni ptr. o semănătoare, extrasă dintr-o carte tehnică, numai ca să fie el sigur că traduc eu bine ...
Agnes, dă-mi voie să salut o guglancă. Şi eu sunt din Caransebeş)

O seară bună,
Tatiana Neamţu


Direct link Reply with quote
 

Ovidiu Martin Jurj
Romania
Local time: 19:49
German to Romanian
+ ...
Onorariile şi arhiva notarilor Sep 26, 2006

FlorinU wrote:

Deşi nici mie nu-mi place ideea prea mult se pare că aportul notarului este necesar. Nu doar pentru autentificarea semnăturii traducătorului dar şi pentru a confirma autenticitatea documentului tradus. Traducătorul nu este nici instruit nici autorizat pentru a decide autenticitatea unui act. Tot ce confirmă traducătorul este identitatea conţinutului traducerii cu conţinutul actului şi nicidecum faptul că actul original este autentic sau fals.
Cred că şi acest aspect este un motiv pentru care prezenţa la notar este obligatorie.
Că onorariul notarului pentru acest lucru ar trebui să reprezinte doar o fracţiune din valoarea muncii traducătorului - este altă poveste.


Este altă poveste, Florin, dar nu ştiu de ce toată lumea, sau mă rog, hai să nu generalizez, dar foarte multă lume vede povestea asta dintr-o perspectivă falsă. Adică foarte multă lume crede că notarii au onorarii prea mari şi că legalizarea e prea scumpă şi că ar trebui să fie mai ieftină. Nimic mai fals: notarii au onorarii ok, absolut corecte şi pe măsura muncii lor. De ce spun asta? Păi fiindcă ei înşişi aşa zic, iar argumentele aduse sunt superplauzibile. Statul a scumpit taxele de timbru de la 5000 ROL la 26.000 ROL, deci brusc de mai bine de 5 ori. Apoi la 28.000 ROL, apoi la 30.000 ROL, actualmente 3 RON. Ce face statul pt. banii aceştia? Nimic, dar _absolut_ nimic. Până şi chitanţa pt. banii aceştia o taie tot notariatul, deci iacătă cine munceşte şi la asta! Apoi tot statul mai ia la fiecare exemplar de act şi 0,15 RON timbru judiciar. Ce face sttatul pt. asta? Din nou acelaşi răspuns: nimic. Cine lipeşte timbrul judiciar pe act? Tot notariatul, cine altcineva? Ei, deci 31.500 ROL, adică 31,50 RON, ia statul fără să facă absolut nimic. Notarii aveau onorariul minim 40.000 ROL, deci ei, care fac totuşi o muncă, luau nu cu mult mai mult decât statul, care nu face nimic. A, dar stai! Statul ia şi TVA, 19% din onorariu, că era 47.600 parcă onorariul cu tot cu TVA. Deci statul ia de fapt 30.000 taxă timbru fiscal + 1.500 timbru judiciar + 7600 TVA, deci total 39.100 ROL ia doar statul. Deci diferenţa era de 900 ROL între cât ia statul fără să facă nimic şi notariat, care munceşte. Deci era normalca notarii să-şi scumpească onorariile. Şi dacă statul a scumpit taxa de timbru fiscal de 6 ori, de la 5000 ROL la 30.000 ROL, actualmente 3 RON, iaca şi notarii au considerat de cuviinţă să mărească şi ei de câteva ori pragurile la onorariile lor, la legalizare de traducere scumpirea fiind de la 40.000 ROL la 150.000 ROL, actualmente 15 RON, deci de aproape 4 ori, deci mai puţin ca statul la taxa de timbru. Pt. banii ăştia, notariatul trece traducerea în registru, îi dă număr, îi lipeşte timbru judiciar, notarul pune ştampilă şi semnătură, apoi fetele de la notariat taie chitanţe de onorariu şi taxă de timbru, îţi bagă traducerea în folie de plastic, pe care ţi-o dă gratis! Deci atâtea activităţi!

OK, multă lume zice că legalizarea traducerilor e aberant de scumpă, mai ales în raport cu preţul traducerilor. Dar oare sigur e chiar aşa? Eu zic că nu, la notariat nu e scump, la notariat e ok, notarii au preţuri corecte şi decente. E adevărat că există această diferenţă anormală între preţul unei traduceri şi cel al legalizării ei, DAR: nu notarii sunt vinovaţi pentru asta, ci traducătorii, care nu cresc şi ei preţurile pe pagină la minim 50 RON. Cauza, exact cum am mai zis şi cu alte ocazii, sunt birourile de traduceri care practică preţuri de dumping şi îşi exploatează traducătorii, nepricepând că nu numai că strică preţul celorlalţi traducători, ci şi propriul lor preţ. Eu am conştiinţa valorii de sine şi nu aş cere un preţ prea mic pt. munca mea. Eu aş creşte la 50 RON pagina A4. Dar problema e următoarea: dacă există birouri în oraş, chiar nu departe de mine, care afişează preţ minim pe pagina A4 de 15 RON, când la mine deja e 30 RON, pot eu să bag 50? Deja e dublu; practic şi la ei e tot cât la mine, că şi eu la acte mici, caziere, certificate fără apostilă etc. iau tot 15 RON, că ies de 1/2 pagină A4, deci nu sunt de 30RON. Deci eu vreau să scumpesc, dar nu pot, că nu merge. Şi sunt oraşe unde preţurile sunt şi mai jos decât aici în Constanţa, deci diferenţa între traducere şi legalizare e şi mai mare. Dar nu e vina notarilor, preţurile _lor_ sunt ok, ale _noastre_, deci ale traducătorilor, sunt prea mici, nu ale notarilor prea mari. E corect că preţul legalizării ar trebui să fie o fracţiune din preţul traducerii, ddar pentru asta ar trebui nu notarul să îşi scadă pragul de onorariu, ci _traducătorul_ să-şi crească preţul pe pagină, dar e cvasiimposibil din cauza dumpingului. Singura soluţie ca să putem creşte preţurile pe pagină este fixarea de praguri minime, cum tot zic eu, printr-un OMJ, deci statul trebuie să ne ajute, dar dacă nu avem o uniune de aia făcută de stat, cred că e mai greu. Dar imposibil nu ar fi, ar trebui doar convins Ministerul Justiţiei de necesitatea şi beneficitatea unui astfel de ordin. Nu de alta, dar dumperii de bună voie nu vor scumpi preţurile niciodată, asta e clar.

Referitor la subiectul arhiva - sunt de părere că, deşi înseamnă muncă în plus şi cheltuială, este o idee foarte bună. În primul rând că nu m-aş baza pe nimeni că îmi ţine el arhiva traducerilor, fie el şi notar. Dacă acel notar ţine arhiva tuturor traducătorilor cu care lucrează închipuiţi-vă ce înseamnă să ai nevoie de o traducere pe care ai efectuat-o acum 4 ani. În plus, în cazul unui litigiu, fraude etc., ai nevoie de originalul din arhivă pe care notarul ţi-l eliberează probabil pe bază de proces verbal, peste 2-3 zile etc. Sau poate e în concediu şi trebuie să aştepţi o lună până revine din Tenriffe şi câte şi mai câte pot interveni... Nu trebuie să ţii arhiva tuturor traducerilor ci numai a celor legalizate care, de obicei, se limitează la o pagină, două.


Păi şi cum să ţii arhivă la traducerile legalizate? Ar însemna să dai 90.000 ROL, adică 9 RON, la fiecare legalizare de traducere pe care o faci, doar ca să ai şi tu exemplarul tău legalizat, să-l bagi în arhiva ta. Fiindcă dacă bagi hârţoaga nelegalizată, cum ai scos-o tu din imprimantă, e egală cu zero. Nu poţi dovedi când ai scos-o la imprimantă şi că e exact ca aia pe care ai legalizat-o şi că nu ai modificat-o ulterior şi ai scos-o dupa aia la imprimantă? În caz de procese, iaca, dacă e notarul în concediu şi nu ajunge documentul în instanţă, nici o problemă: instanţa amână procesul, îi dă un nou termen şi asta e. Dar de regulă notariatele cam toate îşi iau concediu vara, când şi instanţele sunt în vacanţă, deci nu-i bai. Iar pt. chestii oficiale, procese şi alte de astea, precis o să vrea toată lumea exemplarul legalizat şi cu matca/ mătcile de la timbrul judiciar, care e în arhiva notarului, deci nu are rost să ţii arhivă tu, traducător, că e degeaba. De ce să te legi la cap, dacă nu te doare?

Cât despre persoane fizice care vor un nou exemplar de traducere, îl scoţi la imprimantă încă o dată, dacă îl mai ai în calculator, şi oricum faci o nouă legalizare, asta e. Dacă traducerea e mai veche de o lună, eu şi zic că nici nu o mai am şi n-are decât să o mai achite încă o dată, asta e. Aşa-i trebuie dacă nu a vrut mai multe exemplare deodată, la preţ de unul singur traducerea şi mă pune să-i mai scot unul şi să merg la legalizat. Oricum şi la notariat plăteşte ca fraierul încă 210.000 ROL pe exemplarul nou, că dacă făcea mai multe exemplare din prima, plătea doar la primul atâta şi la restul numai 90.000 ROL de fiecare, dar dacă mai face un exemplar ulterior, cu dată diferită, îi ia bani tot 210.000. Eu sunt corect şi mereu le zic asta la oameni, îi întreb exact câte exemplare le trebuie, ba chiar îi învăţ: faceţi acuma multe, că plătiţi mult mai puţin, dar unii sunt zgârciţi şi vor doar unul ca să nu dea bani prea mulţi pe moment, dar ajung să-i dea după aia, fiindcă leneşul mai mult aleargă şi zgârcitul mai mult păgubeşte.

[Bearbeitet am 2006-09-26 20:10]


Direct link Reply with quote
 
Pages in topic:   [1 2 3 4] >


To report site rules violations or get help, contact a site moderator:

Moderator(s) of this forum
Lucica Abil[Call to this topic]

You can also contact site staff by submitting a support request »

[Dezbatere] Ghidul Traducatorului Autorizat de Ministerul Justitiei

Advanced search






SDL MultiTerm 2017
Guarantee a unified, consistent and high-quality translation with terminology software by the industry leaders.

SDL MultiTerm 2017 allows translators to create one central location to store and manage multilingual terminology, and with SDL MultiTerm Extract 2017 you can automatically create term lists from your existing documentation to save time.

More info »
Protemos translation business management system
Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!

The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.

More info »



Forums
  • All of ProZ.com
  • Term search
  • Jobs
  • Forums