Mobile menu

Pages in topic:   [1 2 3] >
[Autorizaţie MJ] Traduceri autorizate
Thread poster: Sichitiu Vasile
Sichitiu Vasile
Local time: 15:09
Romanian to Italian
Dec 2, 2006

Am auzit ca exista traducatori care si-au dat semnatura in alb la diferite firme si trimit apoi traducerile prin Internet. Se poate asa ceva? Nu incalca nici o lege? Nu risca nimic? Eu chiar am avut o oferta de la o firma care pretindea ca e din Timisoara, dar nu am reusit sa o localizez, dar mi-a fost frica sa colaborez in asemnea conditii...

[Titlu editat de un membru al personalului sau de un moderator 2006-12-03 09:45]


Direct link Reply with quote
 
nu cred că este legal Dec 3, 2006

Şi eu m-am gândit să abordez acest subiect.
Mi s-a propus şi mie această metodă a încheierilor ştampilate şi mi se pare dubioasă, deşi birourile de traduceri încearcă să ne convingă ca este ceva normal.
Eu nu cred că este legal.
Nu am încredere în această metoda şi am refuzat-o.




[Editat la 2006-12-03 12:13]

[Editat la 2006-12-03 12:14]


Direct link Reply with quote
 

Elvira Daraban  Identity Verified
Local time: 15:09
French to Romanian
+ ...
o fi, dar mai bine să nu facem aşa ceva Dec 3, 2006

Vasile Sichitiu wrote:

Am auzit ca exista traducatori care si-au dat semnatura in alb la diferite firme si trimit apoi traducerile prin Internet. Se poate asa ceva? Nu incalca nici o lege? Nu risca nimic? Eu chiar am avut o oferta de la o firma care pretindea ca e din Timisoara, dar nu am reusit sa o localizez, dar mi-a fost frica sa colaborez in asemnea conditii...

[Titlu editat de un membru al personalului sau de un moderator 2006-12-03 09:45]


Orice e posibil pe lumea asta. Totuşi, eu n-aş face aşa ceva. Sunt de acord cu tine, nu îmi prea inspiră încredere firma aia. Cine ştie ce apare cu semnătura ta dedesubt. Poţi să nu mergi la notar, dacă are specimenul tău de semnătură, iar firma cu care colaborezi să trimită un angajat cu documentele semnate de tine, dar şi asta depinde de notar.


Direct link Reply with quote
 

Cristiana Coblis  Identity Verified
Romania
Local time: 15:09
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
discuţii anterioare Dec 3, 2006

Dacă memoria nu mă trădează, a fost abordată problema şi în acest fir de discuţie anterior: http://www.proz.com/post/297752#297752
În mod cert nu este legal şi nu trebuie acceptată această metodă. Traducătorul are obligaţia de a vedea actul original şi de a-l viza, acest lucru reiese clar din legislaţia în vigoare (vezi firul citat mai sus).
HTH


Direct link Reply with quote
 

Ovidiu Martin Jurj
Romania
Local time: 15:09
German to Romanian
+ ...
Nu e ilegal Dec 4, 2006

Aici în Constanţa toate, dar absolut toate birourile lucrează în sistemul acesta. Nu e ilegal, atâta timp cât biroul vede originalele şi confirmă că sunt ok. Ce dacă le scanează? Doar n-o să te plimbi cu ştampila pt. fiecare cazier sau adeverinţă? Se pierde timp, şi aici e vorba şi de timpul tău, al traducătorului, dar şi de timpul clientului. Cum asiguri urgenţele, dacă eşti tot timpul pe drumuri ca să pui ştampile? Sigur că laşi dosuri (= foile cu formula notarială şi cu semnătura şi ştampila ta) şi e ok, atâta timp cât le laşi de bună voie şi ştii că sunt folosite corect. Ţii evidenţa la actele traduse, că oricum trebuie s-o ţii şi pt. bani, şi automat vezi clar şi câte dosuri s-au consumat. N-au cum să te fraierească, să zică că s-au consumat dosurile că au vrut clienţii mai multe exemplare fiindcă mai toate actele se fac într-un singur exemplar: actele de maşină nimeni nu vrea mai multe, idem actele de căsătorie, idem procurile şi declaraţiile - la astea oricum vezi exact şi pe textul în română întocmit de notariat în câte exemplare s-a întocmit actul şi e clar că traducerea nu poate fi decât în cel puţin tot atâtea, dacă nu mai puţine, în nici un caz mai multe, că n-are de ce. La invitaţii la fel, că sunt efemere, treci graniţa, expiră perioada de şedere şi pa, nu mai e bună invitaţia. Astea dacă de la 1 ianuarie 2007 se pleacă doar cu buletinul, s-ar putea să se şi desfiinţeze de tot, deci e posibil să pierdem un obiect al muncii, ca să zic aşa; dar om trăi şi om vedea. Apoi caziere, cui ii trebuie cazier în mai multe exemplare, că e tot act efemer? Şi aşa mai departe, deci le poţi ţine evidenţa simplu de tot şi nu ai cum să te păcăleşti. Şi oricum şi la notariat poţi verifica în câte exemplare s-a legalizat un anumit act, că ei trec în registru. Un dos se scade automat la fiecare act, că e exemplarul ce rămâne la notariat.

Cât despre faptul că lucrezi după scan, la fel, asta e o binefacere pt. tine în primul rand, că dacă nu, ar trebui să te duci acolo la birou, să iei originalele, sa te cari cu ele acasă, să le traduci, să trimiţi mailul, să te cari iar cu ele la birou că trebuie date la client înapoi, şi şi cu ştampila ca să o pui pe ce scoate biroul la imprimanta. Mai ales pt. actele care le vrea clientul la prima ora, la 9:00 - 10:00 dis de dimineaţă, e tare obositor, că te scoli nu mai zic precum ce, cu noaptea-n cap. O soluţie pe care am auzit că o adoptă unele birouri din alte localităţi cică este tragerea la xerox a documentelor, astfel că traducătorul face doar un drum şi nu două, adică merge la birou, vede originalul, nu-l ia acasă, ca să nu trebuiască să-l aducă după aia înapoi, ia xeroxul şi traduce după xerox. De cele mai multe ori un xerox e mai prost vizibil decât un scan bine făcut, la 200-300 dpi. Dacă vezi scanul, e ca şi cum vezi originalul, că vezi tot pe el, şi timbrele seci se văd; uneori dacă nu sunt lizibile, sun biroul şi întreb: "Diploma lui X are un timbru sec rotund în dreapta sus. Se vede ce scrie pe original, că pe scan n-a ieşit?" Dacă da, îmi dictează fetele de la birou la telefon şi eu bat iute. Dacă nu, scriu "Timbru sesc ilizibil" şi asta e. Uneori sunt originale vechi, mototolite, îndoite, cu pete de toate cele, sentinţe de judecătorie de alea vechi bătute la maşină pe hârtie de aia oribilă etc., deci există şanse ca şi dacă ai avea originalul să nu vezi pe el mai mult decât pe scan. Tot chestii ilizibile trebuie să scrii că apar în act, asta e.

Prin formulă, eu, traducător, certific că traducerea mea este conformă cu originalul, şi chiar este, că doar eu am făcut-o şi ştiu că aşa-i. Ce dacă la imprimantă o scoate biroul? O scoate exact cum am făcut-o eu, doar o corectează la cifre ce apar prin ea sau alte chestii care nu le-am vazut eu cum trebuie sau nu s-au copiat bine cu Abby, deci oricum biroul îi face bine traducerii, nu un rău. Şi ce dacă mere biroul cu ea la legalizat la notariat? Articolul 94 din Legea 36 zice clar că legalizarea traducerii se poate face şi după specimenul de semnătură depus, nu e musai să se ducă traducătorul personal cu traducerea. Deci nu e ilegal să se ducă biroul la legalizat. Şi notariatele ştiu asta şi nu zic că e ilegal sau că nu vor să facă legalizare. Nu se încalcă Legea 36, înseamnă că e ok. Ba mai mult, Agnes scria la un moment dat că la ei în oraş e un birou care face de astea chiar în incinta unui notariat, deci e clar că e legal. Apoi, şi avocata mea mi-a zis că nu e ilegal acest mod de lucru şi că ea are traducător de engleză angajat în cadrul cabinetului ei de avocat şi că urgenţele tot aşa le rezolvă. deci dacă un avocat , care e vorba aia, om al legii, face de astea, înseamnă că e ok.

Unii PFAuri chiar dau traducerea la client direct să se ducă la notariat cu ea. Eu nu fac asta, că în clienţi nu am încredere. În biroul de traduceri da, fiindcă clientul poate avea interese să facă tot felul de mânării cu actul, dar biroul nu, că nu-i actul lor, ei îl iau de la om şi mi-l dau la tradus, îi iau omului banii şi basta. Biroul nu are interes să facă mânării şi falsuri, că se bagă el singur la apă.

Am mai avut şi de la birouri acte dubioase, s-au mai păcălit fetele când erau noi şi nu pricepeau cine ştie ce la acte şi nu era şefa acolo şi asta e. Cum vedeam aşa ceva pe scan, dădeam imediat telefon, anunţam că actul e cu probleme şi mă tem să-l fac şi asta e, au înţeles de fiecare dată, nu s-au supărat, toate bune.

E periculos să lucrezi cu birouri din altă localitate, asta sunt de acord şi eu, fiindcă posibilităţile de verificare a lor sunt mai mici, nu te poţi duce în fiecare zi să verifici la notariate dintr-un oraş situat la celălalt capăt de ţară faţă de oraşul tău etc.

Chestia cu localizarea e relativă, un birou vechi care nu poate fi localizat da, e clar că e dubios şi nu aş lucra până-i hău' cu el. Dar sunt birouri nou înfiinţate, care normal că dacă abia s-au înfiinţat sau abia sunt în curs de înfiinţare în momentul când te contactează, sigur că nu ai cum încă să le localizezi. Asta nu înseamnă că oamenii sunt din start neserioşi sau de astea. Dar nu strică o interesare bună în prealabil, întrebat lumea ce ştie, dacă a mai lucrat lume cu ei -dacă sunt mai vechi - şi ce părere are etc.


Direct link Reply with quote
 

Nicolae Zarna  Identity Verified
Romania
Local time: 15:09
Spanish to Romanian
+ ...
Nu este legal şi s-a discutat la nesfârşit pe tema asta! Dec 4, 2006

OvidiuKatz wrote:

Nu e ilegal, atâta timp cât biroul vede originalele şi confirmă că sunt ok. Ce dacă le scanează? Doar n-o să te plimbi cu ştampila pt. fiecare cazier sau adeverinţă?


Este cel puţin la fel de legal cât ar fi ca un notar să îţi dea o pagină în alb, semnată, ştampilată, cu număr de autentic şi încheiere de autentificare pe ea, pe care tu să o completezi după bunul plac!

Sincer, dacă toată lumea fură nu este un argument că ar fi legal să se fure!

Rog moderatorul să intervină cel puţin asupra titlului categoric al postării colegului nostru Ovidiu, nu putem lăsa senzaţia pentru un observator din afară că suntem o gaşcă de mercenari care pentru câţiva arginţi facem şi noi acte!

Mulţumesc,
Nicolae


Direct link Reply with quote
 

Ovidiu Martin Jurj
Romania
Local time: 15:09
German to Romanian
+ ...
Ei, nu e chiar aşa Dec 4, 2006

Nicolae Zarna wrote:

Este cel puţin la fel de legal cât ar fi ca un notar să îţi dea o pagină în alb, semnată, ştampilată, cu număr de autentic şi încheiere de autentificare pe ea, pe care tu să o completezi după bunul plac!


Noi, traducătorii, nu dăm pagini în alb cu dată, nr. autentic şi încheiere pe care birouşl să o completeze după bunul plac. Noi dăm semnătură şi ştampilă, cu formula de încheiere, ok, dar încheierea aia e nulă până nu merge şi la notariat pt. legalizare. Iar la notariat nu merge singură, ci împreună cu traducerea, pe care traducătorul o face bine, corect, exact, conformă cu originalul. Practic nu chiar dăm foi în alb, ci le dăm anticipat, dar după aia vin şi traducerile, care sunt tot de la noi, iar încheierile _la ele_ se ataşează de către birou, nu la altceva.

Păi aşa, Nicolae, ce mi-e că trimit traducerea pe mail, sau nici n-o trimit, o scot chiar eu la imprimanta şi le-o duc la birou, o semnez şi o ştampilez, că la notariat oricum tot ei se duc cu ea? Ce e rău că au foaia aia dinainte, pe care oricum ei nu o folosesc singură, ci tot cu traducere de la mine? La notariat oricum se face legalizarea şi se pune ştampila notariatului între pagini, deci implicit şi între dosul cu pricina şi restul actului. Oricând m-ar întreba cineva dacă o astfel de traducere - făcută de mine şi cu încheiere ataşată de birou, cu semnătura şi ştampila mea - îmi aparţine, aş zice clar şi fără dubii că da, eu am făcut-o, semnat-o şi ştampilat-o, e exact cum am făciut-o eu, mă rog, cu eventuale corecturi, cum ziceam, cifre, chestii, că se mai întâmplă să mai scape una-alta, dar eu sunt de acord cu acele corecturi şi e ca şi cum eu le-aş fi făcut. Deci mi-aş asuma oricând o astfel de traducere, cu corecturi cu tot şi cu încheiere cu tot.

De aia zic că nu e nimic ilegal, nu se încalcă nici o lege. S-ar încălca dacă traducerea nu ar fi conformă cu originalul şi dacă nu ar fi aşa cum am făcut-o eu, ci cu tot felul de modificări, adăugiri şi omisiuni. În cazul acesta, chiar eu aş nega că îmi aparţine şi aş face totul ca să opresc folosirea ei. Dar nu cred că biroul s-ar preta să facă unele ca acestea, nu are nici un interes şi nici nu cred că ar risca să o păţească biroul însuşi.

Păi aşa, dacă ar fi să fac ca alte PFAuri, care dau traducerea direct la client, adică să o legalizeze clientul la notariat, atunci normal că ar trebui să-i dau omului traducerea cu tot cu formulă, cu semnătura şi ştampila mea, deci cam tot în alb, că până se face legalizarea la notariat, traducerea aia nu e act. Ei, de unde pot eu să ştiu ce face clientul cu traducerea asta nelegalizată ce i-aş da-o eu şi dacă lucrarea ar ajunge la notariat exact aşa cum am făcut-o eu, sau se fac mânării cu ea? Exact aia zic, că eu într-un client am mult mai puţină încredere (de fapt nu prea am deloc) decât în biroul de traduceri.

Legalizarea conform specimenului de semnătură este legală, o prevede art. 94 din Legea nr. 36/1995, deci nu e nimic ilegal aici. Problema e dacă o face traducătorul însuşi direct, sau o face clientul sau biroul de traduceri, în baza specimenului de semnătură depus. Eu ca PFA fac _eu_ legalizarea în mai toate cazurile, _tocmai_ fiindcă nu am încredere în clienţi; excepţii doar când mă ultraaglomerez şi chiar ş-i atunci numai cu oameni pe care îi cunosc bine, sau care dă _notariatul_ telefon că mi-i trimite (deci nu cred faze că sună clientul X şi zice că l-ar fi trimis Y, până nu sun întâi la Y să văd dacă într-adevăr l-a trimis pe X), deci nu cu necunoscuţi de pe stradă pe care îi văd prima şi poate ultima oară în viaţa mea.

În cazul clienţilor care fac traducerea prin biroul de traduceri, deci nu direct la mine ca PFA, e acelaşi lucru: clientul nu îşi face singur legalizarea, ca să existe riscul de mânării şi contrafaceri, ci biroul face legalizarea; e ca şi cum aş face-o eu prin reprezentant. În birou am toată încrederea, adică astea cu care lucrez eu cel puţin sunt ok, de multă vreme lucrez cu ele şi au fost toate bune până acuma, au fost şi sunt corecţi şi ei cu mine, şi eu cu ei. Mă rog, eu am fost şi măgar cu ei, deşi ei au fost numai oameni cu mine, deci _eu_ am făcut nişte prostii care le-au dăunat lor, nu invers, dar m-au iertat şi am reluat colaborarea cea bună ca de obicei.

Ce nu dau nici clienţilor şi nici birourilor sunt încheierile simple, doar cu formula de autocertificare a traducătorului şi fără partea cu notariatul. Alea eu am mai dubii că sunt legale şi că nu încalcă art. 94 din Legea nr. 36 /1995. Exact despre alea am pomenit şi în firul citat de Cristiana şi am pus problema legalităţii lor, dar după ce m-am lămurit ce prevede Legea 36, mie nu mi se par legale, deoarece art. 94 din aceasta lege spune că dacă traducerea nu este efectuată de notar, ci de traducător autorizat, atunci notarul va legaliza semnătura traducătorului, iar conţinutul art. 94 nu prevede restricţii de genul că legalizarea s-ar face doar la cererea clientului sau alte de astea, deci înseamnă că se face întotdeauna, la orice act pe care traducătorul îşi pune semnătura şi ştampila: ori de către traducător direct, ori de altcineva, în baza specimenului de semnătură depus. Am scris un mail şi la M.J. şi am întrebat daă e legal aşa ceva, să fac traduceri doar cu semnătura şi ştampila mea, sau asta ar reprezenta o încălcare a art. 94 din Legea nr. 36/1995, dar nu am primit nici după atâta timp un răspuns. O să mai insist şi nu mă las până nu am un punct de vedere oficial al Ministerului în această chestiune, dar până atunci eu nu fa aşa ceva nici ca PFA - mai bine pierd clienţi, dar dorm liniştit - şi nici în relaţia cu birourile de traduceri. Deci dau încheieri birourilor, dar _numai_ şi cu partea de notariat, aşa-zise încheieri simple nu dau.

[Bearbeitet am 2006-12-04 20:55]


Direct link Reply with quote
 

Nicolae Zarna  Identity Verified
Romania
Local time: 15:09
Spanish to Romanian
+ ...
Se poate face orice cu o pagină semnată în alb! Dec 4, 2006

OvidiuKatz wrote:

Noi, traducătorii, nu dăm pagini în alb cu dată, nr. autentic şi încheiere pe care birouşl să o completeze după bunul plac. Noi dăm semnătură şi ştampilă, cu formula de încheiere, ok, dar încheierea aia e nulă până nu merge şi la notariat pt. legalizare. Iar la notariat nu merge singură, ci împreună cu traducerea, pe care traducătorul o face bine, corect, exact, conformă cu originalul. Practic nu chiar dăm foi în alb, ci le dăm anticipat, dar după aia vin şi traducerile, care sunt tot de la noi, iar încheierile _la ele_ se ataşează de către birou, nu la altceva.


Dragă Ovidiu dă-mi te rog voie să te contrazic, chiar cu riscul de a mă repeta.

În primul rând nu scriu din teorie ci dintr-o practică de 10 ani, în care am avut birou de traduceri, în care am cunoscuţi care au avut şi au birouri de traduceri sau birouri notariale.

Sub aspect tehnic:
Spui că ce ai semnat aia ajunge la notariat.
Este fals! Există o practică, mai mult sau mai puţin răspândită, prin care birourile de traduceri reuşesc să facă economii serioase tocmai folosind pagini semnate în alb.
Iată cum:
Biroul primeşte la tradus un contract de 20 de pagini să zicem. Face traducerea cu un traducător neautorizat (de regulă un pensionar sau un student) şi plăteşte 3-4 RON/ pagină.
Traducătorul autorizat care a dat pagina în alb semnată primeşte la tradus un act oarecare, foarte ieftin, un cazier să spunem, de care de fapt nimeni nu are nevoie şi care nu este tipărit sau legalizat.
Traducătorul autorizat este fericit, îşi bifează două pagini în alb cu semnătura ca fiind folosite, încasează fain frumos banii pentru o traducere cacialma iar paginile semnate sunt folosite la încheierea de legalizare a contractului.
Nu are importanţă dacă traducătorul neautorizat a tradus corect sau nu contractul (poate l-a tradus corect), dar este important că tu ai certificat ceva ce nu ai văzut niciodată!
Dacă biroul de traduceri lucrează "finuţ" şi nu se bagă în porcării nu ai cum să afli cândva că din când în când paginile cu semnătura ta au fost folosite pentru traduceri de care nu ai habar. Îţi este imposibil să verifici circuitul când dai pagini semnate în alb. În plus, dacă sunt traduceri din română în germană să zicem, actele pleacă afară şi dacă mai sunt şi corecte pe deasupra ... chiar nu ai nicio şansă se prinzi de veste.

Sub aspect legal:
Tu spui:
OvidiuKatz wrote: S-ar încălca dacă traducerea nu ar fi conformă cu originalul şi dacă nu ar fi aşa cum am făcut-o eu, ci cu tot felul de modificări, adăugiri şi omisiuni. În cazul acesta, chiar eu aş nega că îmi aparţine şi aş face totul ca să opresc folosirea ei. Dar nu cred că biroul s-ar preta să facă unele ca acestea, nu are nici un interes şi nici nu cred că ar risca să o păţească biroul însuşi


Scuză-mă te rog, ce negi? cum negi? nu e semnătura ta? tu ştii că e semnătura ta! orice expertiză grafologică o demonstrează ... altceva nu prea mai contează, geaba spui că ... ştiţi, e semnătura mea dar ... dar ce? ai dat semnătura în alb? şi cealaltă parte interesată o să se grăbească să recunoască! şi ce te faci dacă răul deja s-a produs, spre exemplu în baza unei "procuri" măsluite tradusă de "tine" a fost vândut un apartament, eu personal, să fiu păgubit, te-aşi chema în instanţă pe civil, de la cineva oricum ar trebui să îmi recuperez parte din pagubă, nu? O să te răzbuni şi nu o să mai lucrezi cu acel birou de traduceri? Să vezi ce or să plângă!

În final, pentru a nu mă lungi şi mai mult ...
Cred că fiecare îşi asumă riscurile pe care inconştienţa, curajul sau mai ştiu eu ce i le permite. Sigur că tu ai toată libertatea să lucrezi în ce stil doreşti. Marea mea rugăminte este însă să nu mai transmiţi şi altora cu atâta uşurinţă ideea că ... se poate oricum ... şi că ... nu există pericole! Există pericole şi ele pot fi foarte mari atunci când semnezi acte care produc efecte juridice.

Numai bine,
Nicolae




[Editat la 2006-12-04 21:36]


Direct link Reply with quote
 
Sichitiu Vasile
Local time: 15:09
Romanian to Italian
TOPIC STARTER
Solicitare ajutor May 30, 2007

Elaborez a lucrare stiintifica si as avea nevoie de ajutorul colegilor care lucreaza in domeniul traducerilor, al avocatilor, procurorilor si al tutoror persoanelor inscrise pe acest forum care doresc sa ma sprijine. Doresc ca lucrarea finala sa fie un ghid utile atat pentru notari, traducatori cat si pentru clientii acestor categorii de servicii.
Va supun atentiei urmatoarele aspecte:

1) In orasul A firma/asociatia/sindicatul etc B (persoana juridica) expune un panou/afis (sau posteaza pe Internet o reclama) cu un continut de genul:
"Traduceri autorizate,apostilari, legalizari documente".
a) Stiind ca Ministerul Justitiei elibereaza autorizatii pentru traduceri doar persoanelor fizice, si niciuna dintre indatoririle traducatorilor autorizati nu poate fi delegabila prin procura sau prin alt fel de contract de mandat,: persoana juridica B savarseseste sau nu urmatoarele fapte :

a) Incalca art.7 din Legea 148/2000 privind publicitatea inselatoare?
b) pentru ca persoanele juridice nu pot fi autorizate in acest sens si avand in vedere ca persoana juridica B se prezinta in fata potentialilor clienti ca persoana autorizata, calitate rezervata doar persoanelor fizice, persoana juridica B incalca prevederile codului penal privind prezentarea sub identitate falsa ?
c) nefiind autorizata de Ministerul Justitiei, nefiind mentionata de lege printre institutiile si autoritatile care sunt autorizate sa apostileze si sa supralegalizeze, persoana juridica B savarseste prin acest act publicitar infractiunea de uzurpare de calitati oficiale?
d) fata de clientul inselat, persoana juridica B comite infractiunea penala de inselaciune?
2) Traducatorul C lasa in custodie la persona juridica B un numar D de incheieri semnate si stampilate. Savarseste traducatorul C infractiunea de fals avand in vedere ca in felul acesta practic semneaza in alb acte al caror continut la data semnarii si stampilarii nici macar nu il cunoaste?
3) In documentele fiscale ale traducatorului C nu apar numele clientilor,traducatorului C si persoana juridica B nu poseda documentele de livrare a marfii (factura si avizul de insotire), in evidentele curierului nu se afla numele clientilor, dar in documentele fiscale ale firmei exista numele acelor clienti. Toate aceste amanunte confirma falsul? Avand in vedere ca incasarile nu le face traducatorul care ar putea plati, eventual, apoi comision pentru servicii, persoana juridica B se face vinovata de incasare de foloase necuvenite? Trebuie sa avem in vedere si faptul ca persoana juridica B este neautorizata si incaseaza venituri care se cuvin unei persoane fizice autorizate.
4) Notarul E care are cunostinta de modul de lucru isi pune semnatura si legalizeaza pratic documentul. Comite si el infractiunea de fals? In aceste conditii notarul, traducatorul, persoana juridica si salariatii persoanei juridice si ai notarului care participa la aceste operatiuni comit infractiunea de asociere la savarsire de infractiuni?
5) Reprezentantii organelor abilitate sa faca cercetari si care trec zilnic pe langa acest tip de reclame, daca fapta poate fi incadrata juridic, dar nu se autosesizeaza comit infractiunea de favorizare a infractorului?
6) Actele juridice astfel intocmite mai sunt valabile? Dar actele juridice care au urmat din folosirea acestora?
7) Clientul de buna credinta care a folosit actele respective se face vinovat de uz de fals, de asociare la savarsire de infractiuni?
8) Clientul de buna credinta care a facut uz de fals in conditiile de mai sus este decazut sau nu din drepturile obtinute in urma folosirii acestor documente?
9) Ce alte incalcari ale legii sunt aplicabile faptelor prezentate
10) Exista hotarari definitive in cauze care sa cuprinda fie si partial aspectele semnalate sau unele foarte asemanatoare? Cum as putea studia dosarele respective avand in vedere ca intocmesc o lucrare cu caracter stiintific?
Precizez inca o data ca elaborez o lucrare stiintifica prin care nu imi propun sa identific infractori, ci doar sa ofer un ghid de practici corecte in acest domeniu.
Vasile Sichitiu


Direct link Reply with quote
 

Tatiana Neamţu
Romania
Local time: 15:09
English to Romanian
+ ...
O muncă remarcabilă May 31, 2007

Mi se pare remarcabil demersul dumneavoastră. În acest sens, deşi cunoştinţele mele în domeniul legislativ sunt limitate, bunul simţ şi bunele practici îmi spun că toate aspectele semnalate de dumneavoastră sunt ilegale, pot produce - şi ar trebui să producă - consecinţe juridice şi ar trebui să existe norme mult mai stricte care să reglementeze toate aceste aspecte. De asemenea, verificarea mai atentă de către persoane abilitate (trebuie să existe persoane abilitate şi în acest domeniu) ar trebui de asemenea practicată mult mai des.
De ceva timp am conştientizat ideea că traducătorii au nevoie de 2 lucrări: una ca aceasta pe care o propuneţi dumneavoastră şi alta privind norme de traducere, aranjare în pagină, metode de calcul a preţului, GREŞELI, FURCULISIOANE şi EXPRESII CALCHIATE pentru perechile de limbi cele mai comune, măcar. Un titlu ca: "Norme de deontologie profesională ... " care să cuprindă în 2 volume aceste aspecte, cred eu, ar fi primul pas spre recunoaşterea, asumarea calităţii de traducător autorizat/profesionist şi exercitarea profesiei conform standardelor de calitate.
Vă doresc mult succes şi, dacă o publicaţi, doresc să o cumpăr

[Editat la 2007-05-31 08:54]


Direct link Reply with quote
 
Radu2007
Local time: 15:09
Italian to Romanian
+ ...
Patron May 31, 2007

Adeseori patronul / directorul si conducerea unui asemenea birou sunt ei insisi persoane autorizate de Ministerul Justitiei.

Intr-un asemenea caz...cele mai multe suspiciuni cad.

E drept, rar se intalneste cineva care sa fie autorizat MJ pentru toate limbile prezentate in sit-ul firmei; nu e nici o problema: aceste lucruri sunt prevazute in statut, adica modalitatile de angajare si colaborare cu alti traducatori.

O mica propunere, pe care o recomanda orice notar la incheierea unui contract: daca vreo parte / persoana care incheie actul are dubii, nu se perfecteaza actul pana cand aceste dubii nu sunt inlaturate.

Asadar, pentru traducatorii PFA, daca au dubii cu privire la onestitatea vreunui birou de traduceri (ma refer in special pentru problema semnaturilo de pe incheierile de legalizare care ar fi lasata anticipat la biroul de traduceri) fie sa mentioneze dorinta de a semna personal, de fiecare data pe traducerea facuta, chiar in fata notarului...fie sa renunte la o asemenea colaborare.

Pentru implinirea conditiilor de infractiune, este nevoie de dovedirea intentiei invinuitului. Acest lucru este foarte important de retinut: fara intentie dovedita de a comite infractiune, respectiva fapta...nu e infractiune.

Pornind insa de la prezumtia de nevinovatie de care se bucura oricine, pana la proba contrarie, lucrurile sunt mult mai limpezi.


Direct link Reply with quote
 

Ovidiu Martin Jurj
Romania
Local time: 15:09
German to Romanian
+ ...
Păreri şi completări Jun 1, 2007

Vasile, în primul rând felicitări pt. această iniţiativă deosebit de ingenioasă şi mai ales mult succes cu lucrarea ştiinţifică. Sunt convins că va fi extrem de interesantă şi mai ales superutilă nouă, traducătorilor autorizaţi.

Iată câteva păreri legat de întrebările puse de tine, pe puncte.

1. Neavând studii juridice, nu pot să mă pronunţ; aşa, mie cam toate cele menţionate în subpunctele de la pct. 1 mi se par ilegale. Pt. mai multe lămuriri, am trimis un mail unor amici avocaţi; nu ştiu când or apuca să-l vadă, că e weekend şi mai iese omul din casă, dar sper să mă lămurească.

2. Dacă laşi încheieri semnate, nu se cheamă că semnezi un act. Semnezi doar încheierea, care e o simplă foaie. Oricum încheierea fără act e nulă, nimeni nu are ce face cu ea. Aşa e, semnezi înainte de a şti conţinutul actului, dar nu o foloseşti până nu traduci actul, iar după ce ai tradus actul, cunoşti conţinutul lui, trimiţi lucrarea şi abia apoi i se ataşează încheierea, deci e ca şi cum ai semna-o atunci. Pe când semnată şi nefolosită, e ca şi cum n-ar exista. Existenţa ei începe odată cu folosirea, deci cu ataşarea la actul tradus de tine. Pe mine orine m-ar lua la întrebări despre vreo traducere semnată şi ştampilată de mine şi legalizată la notariat şi făcută prin intermediul unui birou de traduceri cu care colaborez, aş zice imediat că DA, eu am facut-o, semnat-o şi ştampilat-o, o recunosc ca fiind a mea şi mi-o asum. Nu e nici o problemă, nu văd nimic ilegal în asta, exact ce am mai scris şi cu alte ocazii.

3. Niciunde nu se spune că la tradus cu actele trebuie să vină clientul final. Nepoţelul o poate trimite pe mămăiţa sau pe tătăiţu cu actele la tradus etc., iar traducătorul lucrează pentru cine îl plăteşte, atâta timp cât actele sunt ok şi nu au nici o hibă majoră conform indicaţiilor cuprinse în OMJ 233C/1996. Păi aşa, şi un birou de traduceri îmi poate solicita să traduc pentru el, îmi dă lucrările, le fac, biroul plăteşte, iar eu, PFA, tai chitanţă şi factură pe SRLul cu pricina, deci pe biroul de traduceri. Ce nu e legal aici? Aşa, uneori am solicitări pt. cabinete de avocat; unele îmi cer chitanţă direct pe clientul lor, dar am avut şi cazuri când mi-au cerut pe cabinetul de avocat. Deci nu văd de ce ar fi vreo problemă că clientul final nu se regăseşte la tine în chitanţier şi / sau facturier. În schimb, se regăseşte biroul de traduceri.

Dar: un sâmbure de ilegalitate eu totuşi văd aici: exact cum spui tu: biroul nu e autorizat, ci tu, PFAul, eşti autorizat de Ministerul Justiţiei. Spre deosebire de notarii şi avocaţii pentru care lucrezi, care îţi sunt un fel de intermediari pt. clientul lor pentru care faci de fapt lucrarea, dar care nu îţi iau din banii ce ţi se cuvin pentru munca ta de traducere, ci plătesc atât cât le ceri, ei, cu birourile de traduceri e altceva: biroul îşi opreşte mai mult de jumătate din preţul pe pagină pt. traducere autorizată, pt. care, exact cum zici, Vasile, biroul e neautorizat să o facă! Şi încă un aspect: un birou notarial sau un cabinet de avocat, nu revinde lucrarile, ci le foloseste in folosul clientului final, client care e si al meu si al notarului sau avocatului etc. ei, dar biroul de traduceri revinde munca mea la suprapreţ, ceea ce nu stiu daca e legal sa faca. Nu ştiu exact care e termenul juridic pt. asta, o fi foloase necuvenite, dar cert este că asta este o formă a exploatării omului de către om. Deci întrebarea s-ar formula aşa:

Este legal ca birourile de traduceri, care nu sunt autorizate, să încaseze de la clientul final cea mai mare parte a preţului pe pagină, iar traducătorului, care este autorizat, să îi dea mai puţin de jumătate, deci să revândă lucrarea la mâna a doua, cum ar veni? De fapt, vorba ta: e legal să ia bani pt. o activitate pt. care nu au autorizaţie? Buna întrebare!

Altă problemă ar fi legalitatea angajării traducătorilor autorizaţi de către birouri. Majoritatea birourilor, cel puţin aici în Constanţa, nu angajează traducători cu carte de muncă, deci ca salariaţi, ci lucrează cu ei ca PFA în regim de colaborare, exact ce ziceam mai sus, cu facturi date de PFA pe numele SRLului, deci al biroului de traduceri. Lor le convine, ca să nu plătească pt. angajaţi tot felul de dări către stat, impozite, taxe, casa de sănătate şi mai ştiu eu ce. Totuşi, mai sunt şi birouri care angajează traducători autorizaţi cu carte de muncă. Aici întrebarea s-ar formula astfel:

Este legal ca un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei să lucreze ca salariat într-un SRL, atâta timp cât prevederile legale nu menţionează acest lucru? Nu cumva se încalcă pct. 5 din Anexa 1 la OMJ 233C/1996? Îl citez mai jos:

"5. Traducătorii autorizaţi pot să-şi desfăşoare activitatea fie ca liber-profesionişti, fie ca angajaţi ai unui birou notarial. În calitate de liber-profesionişti, traducătorilor le sunt aplicabile dispoziţiile legale cu privire la calcularea şi plata impozitului pe veniturile realizate din această activitate."

OMJ233C/1996 este "Ordin pentru completarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995".

Deci conform acestor prevederi, traducătorul autorizat are doar doă posibilităţi de muncă: ori ca liber-profesionist, deci PFA, ori ca angajat al unui notariat. Întrebare: Oare nu cumva şi birourile de traduceri ştiu asta şi tocmai de aia majoritatea nu angajează traducători ca salariaţi, fiindcă ştiu şi ele, birourile de traduceri, că e ilegal?

Ar mai fi art. 3 din OMJ 233 /1996, care are următorul cuprins:

"Art. 3. — Traducătorii autorizaţi pentru limbile străine menţionate în anexa nr. 2 pot să îndeplinească şi activitatea de interpreţi, atât la întocmirea actelor de către notarul public, cât şi în activitatea judiciară, la solicitarea instanţelor judecătoreşti sau a organelor de urmărire penală, în condiţiile legii."

Deci poţi să faci traduceri şi interpretariat pt. notariate, instanţe, organe de urmărire penală, dar singurele care pot angaja traducători autorizaţi sunt notariatele!!! Nu se spune nimic în acest OMJ de fime particulare de traduceri. De ce? Tocmai fiindcă traducerea autorizată, conform Legii 36/1995 la care se referă şi OMJ233C/1996, este considerată activitate notarială, exercitabilă de către notarii publici care ştiu limbi străine şi sunt autorizaţi să facă traduceri sau de noi, de traducătorii autorizaţi, dar tot cu respectarea Legii 36/1995, deci a legii notarilor. Mă rog, notariatele au dreptul, dar nu şi obligaţia să angajeze traducători, fiindcă nu tot timpul au traduceri, şi atunci preferă şi ele să colaboreze cu traducători PFA, dar e colaborare şi nu exploatare, fiindcă notariatul nu îţi ia nimic din preţul tău pt. traducere.

4. Notarul legalizează semnătura traducătorului autorizat în baza specimenului de semnătură depus, conform art. 94 din Legea nr. 36 / 1995. Traducătorul nu e obligat să apară personal în faţa notarului, ci oricine poate merge cu lucrarea, inclusiv clientul final, dacă ai încredere şi i-o dai. Ce are dacă merge cu ea la notariat cineva de la biroul de traduceri? Nu e nimic ilegal aici, aş zice eu.

Cât despre restul punctelor, nu mă pot pronunţa, fiindcă nu am suficiente cunoştinţe de specialitate din domeniul juridic. Ce se poate însă vedea aici, în relaţia traducător autorizat -birou de traduceri neautorizat dar care face traduceri autorizate fără să aibă voie este asemănarea cu problema aceea pe care o au avocaţii legali, din barourile normale şi legale cu aşa-zisele firme de recuperare creanţe, în care activează oameni cu diverse profesii, nejurişti, şi pt. care barourile cică fac mare scandal, şi pe bună dreptate. Ca să nu mai zic de povestea aia urâtă cu barourile paralele. Dacă în asemenea cazuri, astea cică sunt fapte penale, în cazul nostru şi al birourilor de traduceri de ce ar fi considerate altfel?

Ce concluzie se poate trage din toate astea? Că actualul cadru legal în care ne desfăşurăm activitatea nu este adecvat şi nici suficient de clar. Soluţia ar fi o lege nouă a traducătorului autorizat, care să anuleze sau să modifice aberanta Lege nr. 110 / 2005. Legea nouă ar trebui să prevadă autorizarea traducătorilor exclusiv pe bază de examen, nu de diplomă de bac (care nu îţi dă nici un fel de specializare şi nici un fel de calificare, poate doar cultură generală şi nici aia întotdeauna), sau diplomă de licenţă de la facultăţi cu predare în limbi străine ce nu au nici o treabă cu ştinţele juridice (de ce ar trebui de pildă un absolvent de politehnică sau de medicină cu predare în limbă străină să aibă dreptul să facă traduceri notariale?!) sau diplomă de licenţă în filologie (dacă ai diploma, nu înseamnă că eşti suficient de competent, mai ales dacă ai terminat facultatea cu 5 şi ceva!). Legea ar trebui să prevadă separarea traducătorilor de interpreţi, iar cine vrea ambele, să dea examen separat pe interpretariat şi să primească o autorizaţie separată de interpret. Legea nouă ar trebui de asemenea să delimiteze clar forma juridică în care traducătoruul îşi poate desfăşura activitatea şi să nu lase alte profesii să se bage pe munca lui, ci dimpotrivă, să fie şi mai strânse relaţiile cu acea profesie cu care oricum colaborează: notarii publici. Adică să fim strâns legaţi de notariate şi numai de ele. Legea cea nouă ar trebui să prevadă constituirea noastră într-o uniune înfiinţată de stat asemenea UNNPRului (care e prevăzut în Legea nr. 36/1995), iar dacă nu şi nu, atunci să fim acceptaţi în UNNPR măcar ca membri auxiliari, dacă nu cu drepturi depline, având în vedere strânsa legătură ce există între profesiile noastre: traducerea autorizată este activitate notarială conform Legii nr. 36 / 1995,; apoi noi, traducători autorizaţii, lucrăm oricum obligatoriu după această lege şi ne legalizăm traducerile conform ei; la fel şi ei, notarii publici, fac traduceri autorizate tot conform acestei legi; apoi Ordinul M.J. 233C /1996 prevede că singurele care ne pot angaja pe noi, traducătorii autorizaţi, dacă nu vrem să rămânem PFAuri, sunt notariatele. Păi atunci iaca, dacă activitatea noastră este atât de legată de a lor şi de legea lor, atunci să ne ia şi în uniunea lor, în UNNPR. Ba încă s-ar putea ca asta să fie chiar mai bine decât să avem noi, traducătorii autorizaţi, o uniune proprie. Noi, traducătorii autorizaţi, suntem mult mai slabi decât ei, notarii publici, majoritatea noastră nici nu avem studii juridice ca ei, deci singuri ne-ar fi mai rău. Decât să fim un tractor paradit şi rablagit, mai bine să fim remorcă la un tractor puternic şi solid, cum e UNNPR, care merge tot înainte fără probleme şi ne-ar trage şi pe noi, dacă am fi în ea. UNNPR ne-ar reprezenta cel mai bine interesele. Plus că UNNPR e deja înfiinţată, nu ar mai trebui să ne chinuim s-o înfiinţăm, ci doar să o convingem să ne accepte în ea. Eu zic că e foarte legal acest lucru. Sau nu ar fi legal?

[Bearbeitet am 2007-06-01 23:46]


Direct link Reply with quote
 
Radu2007
Local time: 15:09
Italian to Romanian
+ ...
Intermediere Jun 2, 2007

Ca titlu generic, as spune ca un birou de traduceri, pentru diferenta de bani dintre plata efectiva a traducatorului si pretul solicitat de la client, isi retine plata pentru activitati gen consiliere in afaceri. Activitatea nu e ilegala, caci e prezenta in statut, iar biroul, pentru acesta activitate - sau altele conexe - emite factura si chitanta si isi plateste impozitele.

In contractul de colaborare cu biroul de traduceri, traducatorul autorizat imputerniciste oarecumva biroul notarial sa se ocupe cu legalizarea traducerii facuta de respectivul Traducator autorizat. Imputernicirea sub forma privata e valabila.

Repet, daca sunt suspiciuni in legatura cu integritatea biroului de traduceri, traducatorul autorizat ar trebui sa isi auto suspende colaborarea cu respectivul birou, pana cand dubiile vor fi eliminate.


Direct link Reply with quote
 

Ovidiu Martin Jurj
Romania
Local time: 15:09
German to Romanian
+ ...
Alte probleme Jun 2, 2007

Altă problemă ar fi depăşirea de către birourile de traduceri a obiectului de activitate pentru care a fost aprobată înfiinţarea lor. Se ştie foarte bine că înfiinţarea oricărei firme este aprobată printr-un fel de hotărâre judecătorească, mai precis printr-o încheiere a Tribunalului din localitatea X, pronunţată în şedinţă publică de către un judecător delegat pe lângă Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul din localitatea X. În prealabil se depune un dosar care conţine cererea şi actele necesare, iar după analiza actelor depuse la dosar, dacă totul este ok, judecătorul delegat aprobă înfiinţarea firmei prin încheiere de şedinţă. Am tot avut de astea la tradus, deci cam ştiu în mare despre ce este vorba. Printre actele depuse la dosar este şi actul constitutiv al firmei, iar bună parte din el se citează şi în încheierea judecătorului delegat, adică denumirea firmei, forma juridică, sediul social, obiectul principal de activitate, capital social, durata societăţii, cam astea sunt chestiile obligatorii.

Problema este cu obiectul de activitate. Obiectul de activitate cuprinde o activitate principală şi una sau mai multe activităţi secundare. De unde le scot pe toate astea? Din burtă? NU, ci din lista cu codurile CAEN! Unde se încadrează activitatea de traduceri conform acestui cod?

74 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor
748 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor
7485 Activitati de secretariat si traducere

Cu asta se şi înregistrează birourile de traduceri la Ad. Financiară, în baza unei autorizaţii de la Primărie, fiindcă de la MJ nu au, ca noi, PFAurile autorizate, şi tot pt. aceleaşi activităţi descrise în codul CAEN birourile plătesc şi impozitul. Deci prin asta, birourile de traduceri sunt autorizate să efectueze tot felul de traduceri, dar nenotariale: tehnice, medicale, literare, diverse chestii pt. întreprinderi, cum se zice şi în codul CAEN, corespondenţă comercială, bunăoară etc. Dar prin asta, birourile de traduceri nu sunt autorizate să efectueze traduceri notariale şi automat nici să încaseze bani pt. asemenea servicii pe care nu sunt autorizate să le ofere. Atunci nu e vorba cum a zis Vasile, de foloase necuvenite şi de exercitarea unor atribuţii pe care de fapt nu le au, ba mai mult, aceste atribuţii privind efectuarea traducerilor notariale sunt incompatibile cu birourile? Eu tare cred că da.

Argumente:

De ce zic eu că birourile de traduceri sunt incompatibile cu aceste atribuţii de efectuare a traducerilor notariale? Fiindcă traducerile notariale, deci traducerile de înscrisuri, intră la activitate notarială conform Legii 36 /1995, dupa care lucrăm şi noi, lucru care se vede şi în încheierea traducerii, unde art. 8 lit. e şi j din Legea 36/1995 este pomenit. Conform acestei legi, traducerile notariale intră în atribuţiile notarilor publici, deci intră la activităţi notariale. Nici un birou de traduceri nu are dreptul să presteze activităţi notariale, nu este autorizat prin nimic să facă asta şi să ia şi bani pt. asta. Conform Legii 36 /1995, singurele persoane care sunt autorizate să efectueze traduceri notariale sunt:
- notarii publici care ştiu limbi străine şi sunt autorizati să efectueze traduceri, conform art. 8 lit. e si j şi art. 94 din Legea 36 /1995;
- misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, conform art. 13 lit. c si g din Legea 36 /1995
- traducătorii autorizaţi, conform art. 47 şi 94 din Legea 36 /1995.

Deci nicăieri nu se face referire în Legea nr. 36/1995, după care se efectuează traducerile notariale, la aceste birouri de traduceri; cum alte activităţi notariale conform acestei legi nu pot fi efectuate decât de notariate şi instituţiile şi persoanele menţionate în această lege, înseamnă că nici activitatea de traducere de înscrisuri, care şi ea este activitate notarială conform acestei legi, nu poate fi efectuată de aceste firme de traduceri, ci daor de persoanele şi instituţiile prevăzute de Legea nr. 36/1995.

Calitatea acestor firme de traduceri este incompatibilă cu cea a unui notariat. Nici un SRL, deci societate comercială, nu poate funcţiona ca notariat şi nici să efectueze activităţi notariale, după cum nici un SRL nu poate angaja un notar ca salariat al SRLului lor, fiindcă art. 35 din Legea 36/1995 prevede următoarele:

"Art. 35. - Exercitarea profesiei de notar public este incompatibilă cu:
a) desfăşurarea unei activităţi salarizate, cu exceptia:
- activităţii didactice universitare;
- activităţii literare şi publicistice;
- calităţii de deputat sau senator, ori a celei de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata mandatului;
b) desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
c) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, de asociat comanditat în societăţile în comandită simplă sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi cu răspundere limitată, preşedinte al unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăţi pe acţiuni, administrator al unei socieăţti civile."

Nu ştiu care este statutul personalului de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, dar parca nu-mi vine să cred că funcţia lor este compatibilă cu aceea de salariat al unui SRL - birou de traduceri.

Acelaşi lucru ar trebui să fie valabil si la noi, traducătorii autorizaţi, şi chiar este, nu numai prin analogie cu art. 35 din Legea 36/1995 care se refera strict la notari, ci si cf. pct. 5 din Anexa 1 la OMJ 233C/1996, pe care l-am citat în postarea anterioară.

De asemenea, mai este, chair pe siteul UNNPR, asa-numitul
Regulament de punere in aplicare a legii notarilor publici si a activitatii notariale nr.36/1995, aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr.710/C/1995*, publicat in Monitorul Oficial nr. 176/8 august 1995
* modificat
prin OMJ nr. 1410/C1996, publicat in Monitorul Oficial nr. 25/15 februarie 1997, OMJ nr. 2503/C/2002, publicat in Monitorul Oficial nr. 828/18 mai 2001 si OMJ nr. 1758/C/2004 publicat in Monitorul Oficial nr. 652/2004
si prin
Ordinul nr. 2198/C/2006
Ordinul nr. 2309/C/ 2006
si prin
ORDIN nr. 655/C din 7 martie 2007 publicat în M.Of. nr. 201/26 martie 2007

care, legat de traducerile notariale şi efectuarea lor, prevede urmatoarele:

"Art. 38.
(1) Pentru efectuarea lucrarilor din cadrul biroului notarial, notarul public poate încheia contracte de munca cu unul sau mai multi secretari si, dupa caz, cu alt personal auxiliar, având si posibilitatea de a încheia contracte civile cu colaboratori externi.

(2) Traducerile se efectueaza de persoane autorizate de Ministerul Justitiei si de interpretii si traducatorii autorizati în specialitatea stiinte juridice în statele membre ale Uniunii Europene sau apartinând Spatiului Economic European de origine ori de provenienta, ale caror certificate sau alte
documente similare sunt recunoscute de Ministerul Justitiei.

(3) Angajarea personalului si încheierea contractelor civile cu colaboratori externi în cadrul biroului notarial în care functioneaza mai multi notari publici asociati se vor face de notarul public împuternicit prin contractul de societate civila."

Şi mai departe:
"Art. 100.
(1) Notarul public este autorizat sa efectueze traduceri cu respectarea conditiilor aratate la art. 38 alin. (2) din prezentul regulament.

(2) Ministrul justitiei poate autoriza pe notarul public sa efectueze traduceri, daca cunoaste o limba straina, iar aceasta este limba sa materna.

Art. 101.
În încheierea de legalizare a traducerii, notarul public autorizat va atesta exactitatea traducerii de pe acel înscris (autentic, în copie legalizata, cu semnatura legalizata, cu data certa sau sub semnatura privata, în extras, dupa caz), care a fost vizat în acest scop.

Art. 102.
Traducatorul care efectueaza traducerea va întocmi formula de certificare cu urmatorul cuprins: "Subsemnatul .................., certific exactitatea traducerii cu textul înscrisului (autentic, în copie legalizata, cu semnatura legalizata, cu data certa sau sub semnatura privata, în extras, dupa caz)
în limba ..................... care a fost vizat de mine, TRADUCATOR..................".

Art. 103.
(1) Legalizarea semnaturii traducatorului se face prin încheiere, potrivit dispozitiilor art. 89 alin. 4 din lege.

(2) În cazul în care traducatorul are depus specimenul de semnatura la biroul notarial, încheierea de legalizare a semnaturii acestuia nu va mai face referire la faptul prezentarii în persoana a traducatorului si nici la constatarea îndeplinirii prevederilor de la art. 89 alin. 4 lit. c) din lege."

Deci nici in Regulamentul de aplicare a Legii 36/1995, aprobat si modificat prin diverse OMJuri, al cărui text integral se poate citi la

http://www.uniuneanotarilor.ro/?p=2.1.2

nu se specifică faptul că aceste birouri de traduceri au vreo calitate şi ar fi in vreun fel autorizate să efectueze traduceri notariale şi nici să angajeze traducători autorizaţi ca salariaţi ai SRLului lor. Aceasta numai notariatele au dreptul să o facă. Unele birouri de traduceri ştiu asta şi de aia nici nu angajează traducători ca salariaţi, ci lucrează cu ei în regim de colaborare, pe facturi, impunându-le tot ele, birourile de traduceri, preţul care îl vor ele şi şantajându-i pe traducători că dacă nu acceptă, biroul va lucra cu alţi traducători autorizaţi, având în vedere că sunt o grămadă, mai ales după adoptarea aberantei Legi 110/2005. OK, la faza asta suntem noi fraieri, că nu reuşim să ne impunem tarifele în relaţia cu aceste birouri. Eu, PFA autorizat de MJ, dau factură şi chitanţă pe SRL, pe biroul de traduceri. Până aici totul e legal.

Dar: ce anume ii dă dreptul SRLului cu pricina să emită chitanţă şi factură pe numele clientului final pt. nişte servicii pt. care SRLul cu pricina nu este în nici un fel autorizat? Ce ziceţi, stimaţi colegi, nu e ilegal asta? Noi, PFAurile autorizate, datorită proastei legi a traducătorilor autorizaţi 178/1997, devenită şi mai proastă prin Legea 110/2005, ne-am trezit din bun senin că aceste birouri de traduceri acţionează ca intermediari între noi şi clienti. Ce anume le dă acest drept să fie intermediari şi de ce avem nevoie noi, traducătorii autorizaţi, de aceşti intermediari care ne iau cea mai mare parte din câştigul nostru? Aceste birouri, care cică ne dau nouă, PFAurilor care slugărim pt. ele, clienţi, de fapt, dacă stau şi mă gândesc bine, de fapt ne iau clienţii, care dacă nu ar fie ele, birourile de traduceri, ar veni ori direct la noi, la PFAurile autorizate, ori ar merge la notariate, de unde practic tot la noi ar ajunge şi fără zeciuială, ci la preţ întreg cât cerem noi. De ce să nu avem noi, PFAurile autorizate, o relaţie decentă cu clienţii noştri fie direct, fie cel mai bine prin intermediul notariatelor? Până şi in Romania comunistă nu era asa ceva, nu erau asemenea intermediari care să ne zeciuiască banii şi nici imediat după căderea comunismului. Cine voia un traducator autorizat, unde se ducea? Simplu: la Notariatul de Stat, unde era afişată lista cu traducătorii autorizaţi. Şi acuma asemenea listă are Tribunalul şi Camera Notarilor, din câte ştiu. Aşa ar trebui să lucrăm şi acuma, când nu mai e Notariatul de Stat, tot ca pe vremuri, cu Camera Notarilor locală şi cu birourile notarilor publici din localitatea de domiciliu, exact cum prevede şi Legea nr. 36 /1995 şi Regulamentul de aplicare a acesteia, iar banii pe munca noastră noi, traducătorii, să îi luăm noi în întregime. De ce sa impart eu, PFA, traducător autorizat de MJ, care muncesc legal conform autorizaţiei mele, banii pe munca mea cu aceste birouri neautorizate de MJ şi care ilegal oferă asemenea servicii, pe care de fapt nici nu le oferă, ci revând traducerile efectuate de mine la suprapreţ clientului final? Şi aici îmi pun şi o altă problemă: nu cumva aici e şi o încălcare a unor drepturi de proprietate intelectuală? Traducerea e a traducătorului autorizat care o face, deci nu e ilegal ca biroul să o revândă către clientul final?

În concluzie, mie mi se pare ilegal ce fac aceste birouri de traduceri: îşi fac reclamă pt. o activitate pt. care nu sunt autorizate, îşi depasesc atribuţiile conform codul CAEN pt. care sunt autorizate să funcţioneze şi cel mai important: încalcă Legea nr. 36 /1995 şi Regulamentul ei de aplicare.
Întrebare: ce ar fi de făcut ca să stopăm chestia asta? Pentru a ţine piept acestor acţiuni destabilizatoare a autorităţii nostre şi păguboase pentru noi, ar trebui să fim foarte bine organizaţi şi susţinuţi de stat şi să colaborăm cu UNNPR, care are, prin natura profesiei, aceleaşi interese cu noi, că şi notarii fac traduceri. Eu am zis deja care cred că ar fi soluţia: o lege nouă a traducătorului autorizat, care să îi definească clar atribuţiile, drepturile, obligaţiile, modul de exercitare a activităţii şi instrucţiuni de efectuare a traducerilor notariale. Acum, că ţara are de ceva vreme un nou Ministru al Justiţiei, e momentul prielnic să încercăm să redactăm un asemenea proiect de lege. Trebuie să ne luăm drept model Legea nr. 36 / 1995 şi toate celelate acte normative care fac referire la activitatea de traduceri notariale. O să mă gândesc foarte bine la asta şi o să mă străduiesc să fac tot ce se poate pt. a se şi materializa acest proiect de lege nouă. Ăsta ar fi primul pas. După aia, văzând şi făcând.

[Bearbeitet am 2007-06-02 13:36]


Direct link Reply with quote
 

Lucica Abil  Identity Verified
Romania
Local time: 15:09
Member (2005)
Italian to Romanian
+ ...

Moderator of this forum
Este acesta forumul potrivit? Jun 2, 2007

Vasile Sichitiu wrote:

Elaborez a lucrare stiintifica si as avea nevoie de ajutorul colegilor care lucreaza in domeniul traducerilor, al avocatilor, procurorilor si al tutoror persoanelor inscrise pe acest forum care doresc sa ma sprijine.
...................................................................................
persoana juridica B savarseseste sau nu urmatoarele fapte :



Mi se pare că, aşa cum a fost formulată, această întrebare ar trebui să fie postată mai degrabă pe un forum pentru jurişti, decât pentru traducători. Aceştia din urmă ar putea eventual să ofere exemple de practici cunoscute lor dar, în niciun caz, să facă încadrări juridice.


Direct link Reply with quote
 
Pages in topic:   [1 2 3] >


To report site rules violations or get help, contact a site moderator:

Moderator(s) of this forum
Lucica Abil[Call to this topic]

You can also contact site staff by submitting a support request »

[Autorizaţie MJ] Traduceri autorizate

Advanced search






CafeTran Espresso
You've never met a CAT tool this clever!

Translate faster & easier, using a sophisticated CAT tool built by a translator / developer. Accept jobs from clients who use SDL Trados, MemoQ, Wordfast & major CAT tools. Download and start using CafeTran Espresso -- for free

More info »
Anycount & Translation Office 3000
Translation Office 3000

Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.

More info »



All of ProZ.com
  • All of ProZ.com
  • Term search
  • Jobs