Pages in topic:   [1 2] >
Cum sa nu uitam limba romana cand traim in strainatate
Thread poster: Maricica W.
Maricica W.  Identity Verified

English to Romanian
+ ...
Sep 6, 2007

Dragi colegi,

Locuiesc de aproape un an in alte tari si simt ca uit destul de mult.
Asta in conditiile in care lucrez ca traducator numai spre limba romana, vorbesc romaneste in familie, la serviciu (cam 60-70%), cu prietenii, ma uit la televizor in romana, citesc (tot cam 70%) in romana.
In conditiile astea, nu cred ca ar fi trebuit sa se piarda ceva, asa ca mi-e teama ca planul meu de expunere la limba romana nu functioneaza cum trebuie.
Cei care locuiti in strainatate cum procedati?
Multumesc frumos.

Veronica

[Edited at 2007-09-06 15:23]


Direct link Reply with quote
 
Marcela MF
Italy
Local time: 02:53
English to Romanian
+ ...
vacante cat mai lungi in Romania, carti, TV, Internet Sep 6, 2007

Buna Veronica,

intrebarea ta am mai intalnit-o pe forumul in limba italiana.
Imi amintesc cateva dintre raspunsurile oferite acolo: vacante cat mai lungi in tara de origine an de an, carti, TV, Internet...( sunt sigura ca te-ai gandit deja la toate acestea).

Te inteleg perfect fiind si eu in situatia aceasta de cativa ani si consider ca este un proces inevitabil daca esti " expus/a" la contactul cu L2 zi de zi.

Avantajul ar fi ca incet-incet iti vei da seama ca vei face saltul de la o limba "pasiva" la o limba "activa" (ceea ce se recomanda interpretilor la un concurs cand aleg optiunea: limba A si limba B).

Am participat la unele cursuri / seminarii despre "Interlanguage" ( un subiect foarte interesant), este un proces prin care trec toate persoanele care sunt "expuse" zi de la zi la o alta limba straina:

"In the process of mastering a target language (TL), second language learners (L2) develop a linguistic system that is self-contained and different from both the learner’s first language (L1) and the TL (Nemser, 1971). This linguistic system has been variously called interlanguage (IL) (Selinker, 1972), approximative system (Nemser, 1971), idiosyncratic dialects or transitional dialects (Corder, 1971), etc.

According to Corder (1981), this temporary and changing grammatical system, IL, which is constructed by the learner, approximates the grammatical system of the TL. In the process of L2 acquisition, IL continually evolves into an ever-closer approximation of the TL, and ideally, a learner’s IL should continue to advance gradually until it becomes equivalent, or nearly equivalent, to the TL."
http://en.wikipedia.org/wiki/Interlanguage_Fossilization
http://www.timothyjpmason.com/WebPages/LangTeach/Licence/CM/OldLectures/L7_Interlanguage.htm

Numai bine!

PS: scuzati lipsa diacriticelor:)




[Edited at 2007-09-06 08:55]


Direct link Reply with quote
 
lucca
Romania
Local time: 03:53
English to Romanian
Jumătatea goală sau cea plină? Sep 6, 2007

Hi, Veronica!
O anumită "pierdere" cred că e inevitabilă. Acţionează mediul lingvistic "bazal" - firmele magazinelor, interacţiunile cotidiene, anunţurile şi afişele în alte limbi etc., etc. Mai mult sau mai puţin, mintea noastră percepe toate aceste ca mai importante pentru noi (relaţionare, integrare, "supravieţuire") decât sunt interacţiunile în română din familie şi de la serviciu. Vocabularul (o parte a sa) şi topica etc. ale limbii străine se instalează fără să vrem şi să ne dăm seama în locul unora din cele româneşti. (Mai ales atunci când ne şi dorim activ să fim cât mai "proficienţi" în limba străină).
În străinătate suntem nevoiţi să stăm mult timp "pe recepţie" în limba locului pentru anunţuri, avertismente, reguli şi altele care poate că ne privesc. Poate că asta contează mai mult decât româna cu care mai păstrăm legătura.
Unii sesizează că nu mai vorbesc Ro la fel ca înainte. Alţii (în special din lumea fotbalului...) fac paradă de "noul" lor accent şi mod de a vorbi
Oricum, românii care stau în străinătate un timp semnificativ vorbesc (puţin sau mult) mai altfel decât cei din ţară. Asta este.
Nu mi se pare ceva negativ. Este o adaptare, cu atât mai intensă cu cât cineva este mai adaptabil.
Chiar şi cei rămaşi în ţară au unele probleme de acest fel. În cazul meu, având expunere mare la engleză, mă trezesc că aş dori să folosesc un cuvânt englez (cel mai des dacă nu are echivalent românesc exact). Uneori chiar îl folosesc (asta se mai vede şi pe la unii din cei care apar la TV).
Pe de altă parte, româna mi se pare mai sensibilă la influenţele mediului lingistic străin. La polul opus aş pune, după părerea mea, franceza. Poate şi rusa, dar n-am destulă experienţă.
Pe scurt: nu-ţi face griji. Este un fenomen adaptativ normal. Cel puţin în parte, se datorează unor particularităţi ale românei. Oricum, este, cel puţin parţial, inevitabil, dar este reversibil. E, probabil, neplăcut, dar nici nu e o nenorocire.
M-ar interesa mult şi părerile altor prozişti.

[Edited at 2007-09-06 09:27]


Direct link Reply with quote
 
Monika Silea  Identity Verified
Romania
Local time: 03:53
English to Romanian
+ ...
Desi nu locuiesc in strainatate Sep 6, 2007

Cred că a uita e omeneşte, la fel cum şi a greşi e omeneşte... Dar limba maternă, mai ales când e folosită zi de zi, nu cred ca se uită. Ceea ce uitaţi, cred că sunt cuvinte mai puţin uzuale sau cazuri mai rare... pe care trebuie să recunoaştem că le putem uita şi în ţara natală. Limba maternă este asimilată, nu învăţată. Deci spiritul limbii este în noi.
Exprimările de genul: CUM SPUNE AICI LA VOI LA ROMANIA după câteva luni petrecute în străinătate mi se par de un snobism îngrozitor. Totul ţine de bunul simţ al fiecăruia. Atâta timp cât am văzut că se poate să revii în ţară după 7-8 ani petrecuţi în străinătate şi să ai senzaţia că omul respectiv a venit de peste drum, nu de peste ocean, îmi întăreşte ideea.
Cred că trebuie doar ca atunci când aveţi dubii să întrebaţi sau să consultaţi resurse de încredere - nu e o ruşine să întrebi. Şi mai ales să nu vă lăsaţi pradă acceselor de snobism care v-ar putea da târcoale la orice colţ de stradă.


Direct link Reply with quote
 

Livia Seniuc  Identity Verified
Italy
Local time: 02:53
English to Romanian
+ ...
vacante in tara - :) Sep 6, 2007

Multumesc Mihaelei pentru link-uri. Fenomenul de "interlanguage" mi se pare intr-adevar foarte interesant de cunoscut si studiat.
Ma alatur si eu Veronicai in dorinta de a cunoaste cat mai multe cai de a nu "suferi pierderi" la nivel lingvistic de IL si recunosc ca problema mi-am pus-o chiar destul de des.

Din experienta personala, vacantele prelungite in tara sunt cele care isi lasa amprenta cel mai mult in "revigorarea" limbii de origine.

O zi buna,

Livia


Direct link Reply with quote
 
lucca
Romania
Local time: 03:53
English to Romanian
Foarte interesant Sep 6, 2007

Cred că (aşa cum scrie Mihaela) se modifică în primul rând elemente care în limba străină sunt frecvente, răspândite, automatisme. Cuvintele rare/specializate contează mai puţin.
Depinde şi de structurile limbii. Un român nu va începe să pună verbul la sfârşitul frazei nici după mulţi ani în Gemania.
De acord că, fiind prima învăţată, româna se va şi pierde ultima... Tot va mai rămâne ceva
Cu snobismul e altă poveste, nu cred că e relevantă lingvistic.
Vorbitul în română cu românii din jur poate să nu fie foarte util: şi ei (de cele mai multe ori) sunt expuşi influenţei limbii locale.
Aşadar, vacanţe în Ro şi expunere la modele de limbă română corectă, complexă (de ex., Cărtărescu sau, la TV, Andrei Gheorghe sau Patapievici, nu unii politicieni sau "entartaineri") şi"vie" (Mircea Badea?!).


Direct link Reply with quote
 

Elvira Daraban  Identity Verified
Local time: 03:53
French to Romanian
+ ...
nu se uită Sep 6, 2007

Nu se uită, dar se înlocuiesc automatismele de genul "Coborâţi la prima?" şi "O jumătate de pâine, vă rog". Şi revin după o săptămână.

Oricum, din engleză sau franceză le mai înţelege cineva, eu am păţit-o cu rusa. Şi poate luam si o bătaie... Am ratat o staţie de autobuz până am învins automatismul "Vy vykhoditje?" care în sens propriu înseamnă "Ieşiţi?", pe care l-am folosit intens, că şi ei se înghesuie ca noi în autobuz

[Edited at 2007-09-06 13:42]


Direct link Reply with quote
 

silvia karen
France
Local time: 02:53
French to Romanian
+ ...
calitatea, nu cantitatea Sep 6, 2007

Bună Veronica,

Cel mai greu este primul an, aşa mi s-a părut mie cel puţin. Nu cred că există vreo "reţetă" de rememorare care te-ar putea ajuta, fiecare se adaptează mediului lingvistic înconjurător în felul lui. Unii uită ceea ce au învăţat, alţii nu au ştiut niciodată. Probabil că nu cantitatea raporturilor verbale pe care le avem zi de zi contează, ci intensitatea lor. Acelaşi lucru aş putea să-ţi spun despre resursele aflate pe internet, multe şi... inutile.
Pentru reîmprospătarea lexicului matern, mie îmi ajută cărţile copilăriei/adolescenţei mele; de fiecare dată când mă întorc din România mă simt mai "bogată" după ce dau iama în vechea mea bibliotecă şi, în acelaşi timp, întristată că nu pot să le iau cu mine pe toate. Dar fiecare lucru, la locul lui.
Tot ceea ce pot să-ţi spun este că odată cu trecerea timpului, asperităţile se rotunjesc, problemele mari devin mai mici, ceea ce ieri ne deranja , mâine va trece neobservat. Multă baftă în continuare!

Silvia

[Editat la 2007-09-06 14:48]


Direct link Reply with quote
 
Maricica W.  Identity Verified

English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER
Come si dice... Sep 7, 2007

Mulțumesc frumos pentru răspunsuri.

Ce am înțeles din linkurile tale, Marcela (mulțumesc frumos!), este că vorbesc o fosilă de franceză, lucru care nu ma deranjeaza câtuși de puțin. Dacă era una de română, m-aș fi îngrijorat.

Lucian, dat fiind că traduc în română, mi se pare periculos să o uit. Mai ales că, nemaifiind freelancer, răspund și alții pentru ce scriu eu.

Cred că pervertirea originalului e cu atât mai mare cu cât limba din jur e mai apropiată de română - nu știu dacă avem pe forum pe cineva care trăiește în țări neeuropene care nu vorbesc limbi indoeuropene. Cred că acolo contaminarea e mult mai dificilă. Am cunoștințe, români, care vorbesc arabă zi de zi de ani de zile și româna lor e perfectă, cu accentul moldovenesc cu tot

Vacanțele în România ocupă primul loc, se pare, și cred că așa și trebuie.

Încă o idee: cred că româna citită e bine să fie originale bine scrise, nu traduceri. Probabil există multe opinii contra, în condițiile în care toți traducătorii pretind că tot ce iese din mâna lor ”reads like an original”, însă, traducând, nimeni nu va putea scrie, de exemplu, cu bogăția stilistică a lui Marin Sorescu în Trei dinți din față, de exemplu. Nici chiar Marin Sorescu atunci când era traducător.

Îmi confirmă cele de mai sus faptul că netraducerile îmi sunt acum cele mai dificile. E fondul lexical activ al traducătorilor mai restrâns decât al scriitorilor?


[Edited at 2007-09-07 06:38]


Direct link Reply with quote
 
lucca
Romania
Local time: 03:53
English to Romanian
Veronica, poate că îţi faci prea multe griji Sep 7, 2007

Veronica Durbaca wrote:
"Lucian, dat fiind că traduc în română, mi se pare periculos să o uit. Mai ales că, nemaifiind freelancer, răspund și alții pentru ce scriu eu."
La traducerile scrise e mai greu să greşim. Este un proces prea conştient, nu e "automat" (aş vrea eu să fie...).
"Cred că pervertirea originalului e cu atât mai mare cu cât limba din jur e mai apropiată de română ... "
Şi eu cred la fel. A interferează uşor cu B sau C, dar greu cu X, Y, Z...
"E fondul lexical activ al traducătorilor mai restrâns decât al scriitorilor?"
În general, cred că este. Altfel, poate că ne făceam scriitori, nu traducători ;-( De ex., fondul lexical activ al lui Cărtărescu - în Levantul - este sigur mai mare decât al imensei majorităţi a românilor (ca să nu spun al restului românilor).


[Edited at 2007-09-07 08:10]


Direct link Reply with quote
 

Maria Diaconu  Identity Verified
Romania
Local time: 03:53
English to Romanian
Fondul lexical al traducătorilor Sep 7, 2007

Veronica Durbaca wrote:
Îmi confirmă cele de mai sus faptul că netraducerile îmi sunt acum cele mai dificile. E fondul lexical activ al traducătorilor mai restrâns decât al scriitorilor?


Al majorităţii traducătorilor, da, nu mă îndoiesc de asta. Simt şi eu ce redusă sunt, dar măcar ştiu să apelez la dicţionarul de sinonime
De aceea şi există traducători de excepţie, sunt cei care, desigur pe lângă alte calităţi, o au şi pe aceea de a-şi forma un fond lexical mai larg decât al majorităţii.
Discuţia mi se pare foarte interesantă, chiar dacă problema nu mă afectează în mod direct.


Direct link Reply with quote
 

Valentin Cirdei  Identity Verified
Romania
Local time: 03:53
Member (2006)
English to Romanian
+ ...
Semi-OT-ics Sep 7, 2007

Maria Diaconu wrote:

Veronica Durbaca wrote:
Îmi confirmă cele de mai sus faptul că netraducerile îmi sunt acum cele mai dificile. E fondul lexical activ al traducătorilor mai restrâns decât al scriitorilor?


De aceea şi există traducători de excepţie, sunt cei care, desigur pe lângă alte calităţi, o au şi pe aceea de a-şi forma un fond lexical mai larg decât al majorităţii.


Nu mai ştiu cine spunea - a, da : http://www.supliment.polirom.ro/article.aspx?article=1047 - că traducerea e un act de creaţie second hand (dar tot creaţie).
Cred că nimeni nu resimte un handicap lexical automat, poate doar stereotipul traducerii comandă rigiditate şi echivalenţe stricte. Traducătorii de excepţie de care vorbea Maria, cei care sunt luaţi ca referinţe şi apar în interviuri sunt şi cei care refuză conştiinţa unei surse şi ”ies” din textul original - în fine, infidelitatea ar trebui să fie hybris-ul traducătorului, e veche dilema.
Pe de altă parte, mulţi scriitori au pornit de la traduceri, însă nu am auzit de prea mulţi care să fi sfârşit traducând. Asta înseamnă că o fi existând o ierarhie în ordinea lucrurilor... Iar comparaţia cu Levantul e una zdrobitoare, la care nici nu vreau să mă gândesc


Direct link Reply with quote
 

Dan Marasescu  Identity Verified
Romania
Local time: 02:53
Member (2003)
English to Romanian
+ ...
Open handbook and check translator for lexical wear Sep 8, 2007

Nu ştiu care e termenul meu de valabilitate, dar mă simt şi eu plonjat în ireversibil. Probabil că nu putem evita erodarea lexicală datorată mediului. Şi acum mi-l amintesc pe Cioran, în interviurile date lui Liiceanu înainte să moară. Unul dintre cei mai mari stilişti ai literaturii vorbea de "coleră" şi îşi căuta chinuitor cuvintele.

Dar ameninţarea nu cred că vine numai din afară. Traducerea însăşi ne "contaminează" încet. Nu ştiu dacă vă mai aduceţi aminte de o discuţie de acum câţiva ani, când constatam că actorii, uzaţi de atâtea vorbe imaginate de alţii, îşi cam pierd elasticitatea lingvistică. Eu cred că acelaşi lucru se întâmplă şi cu noi.

Pe de altă parte, nu ştiu dacă problema e absolut tragică, chiar şi pentru un traducător. Limba scrisă amortizează mult şocul. Sunt convins că Cioran n-ar fi avut aceleaşi dificultăţi dacă ar fi scris. Cred, în acelaşi timp, că ce pierdem în expresivitate, câştigăm în claritate. E o teorie proprie, nedemonstrată. Dar sigur că, fiind perfecţionişti, ni le-am dori pe amândouă.

Poate că mimetismul ăsta care ne face să uităm limba e tocmai calitatea fără de care n-am putea învăţa limbi străine. Iarăşi teorii proprii...


Direct link Reply with quote
 

Maria Diaconu  Identity Verified
Romania
Local time: 03:53
English to Romanian
Ameninţarea dinăuntru Sep 8, 2007

Dan Marasescu wrote:
Dar ameninţarea nu cred că vine numai din afară. Traducerea însăşi ne "contaminează" încet. Nu ştiu dacă vă mai aduceţi aminte de o discuţie de acum câţiva ani, când constatam că actorii, uzaţi de atâtea vorbe imaginate de alţii, îşi cam pierd elasticitatea lingvistică. Eu cred că acelaşi lucru se întâmplă şi cu noi.


Aşa este... Confirm eu, care, nefiind expusă la ameninţarea din afară, simt efectele acestei contaminări datorate traducerii.


Direct link Reply with quote
 

Mihaela Ghiuzeli  Identity Verified
Local time: 20:53
Romanian to English
+ ...
Nu cred ca "uitarea" este cuvantul cel mai potrivit Sep 9, 2007

Vorbitorii care au invatat limba ,cum cineva a mentionat, prin asimilare nu o "uita" neaparat dar nefolosind-o, devine pasiva. E diferenta in lincvistica dintre "recognition vs. production". Stii semnificatia cuvintului de pilda, dar nefolosindu-l curent, nu mai ai usurinta sa-l folosesti in scris sau in vorbire. Cuvintele nefolosite sunt ca niste prieteni foarte buni dar pe care nu i-ai mai vazut de o vesnicie.
Sa nu uitam ca scopul principal al limbii este comunicarea iar daca n-ai aceasta motivatie, devine inevitabil pasiva.
Ceea ce este o sursa de frustrare pentru cei care au trait multa vreme departe de tara este ca nu mai sunt la curent cu noile inovatii lincvistice. Orice limba evolueaza si se adapteza unor noi nevoi ale comunitatii. Se introduc noi cuvinte care satisfac noile necesitati( de pilda cele legate de computere) iar cei care sunt departe nu au posibilitatea sa tina pasul cu aceste schimbari.
Ceea ce NU se uita este fonologia. Nu exista un snobism mai ridicol ca de pilda vorbirea limbii materne cu un accent strain.

Ceea ce totodata transpare in punctele de vedere exprimate este perfectionismul, dorinta de a fii bilincvi perfecti, pentru ca suntem profesionisti. Acest concept este ideal; nimeni nu cunoaste in egala masura toate registrele de limba. Sunt atat de multe variabile care intra in ecuatie ca de pilda; felul cum s-a invat limba, gradul de expunere, personalitatea si educatia vorbitorului, etc. Nu putem decat sa continuam sa studiem toata viata si sa tindem asimptotic spre perfectiune.
Daca insa ne uitam la partea plina a paharului, cei care cunosc mai multe limbi au o agilitate intelectuala si un acces direct la alte culturi.
Toate lucrurile pe lumea asta vin cu niste preturi.

Scuzati lipsa diacriticilor.


Direct link Reply with quote
 
Pages in topic:   [1 2] >


To report site rules violations or get help, contact a site moderator:

Moderator(s) of this forum
Lucica Abil[Call to this topic]

You can also contact site staff by submitting a support request »

Cum sa nu uitam limba romana cand traim in strainatate

Advanced search






LSP.expert
You’re a freelance translator? LSP.expert helps you manage your daily translation jobs. It’s easy, fast and secure.

How about you start tracking translation jobs and sending invoices in minutes? You can also manage your clients and generate reports about your business activities. So you always keep a clear view on your planning, AND you get a free 30 day trial period!

More info »
BaccS – Business Accounting Software
Modern desktop project management for freelance translators

BaccS makes it easy for translators to manage their projects, schedule tasks, create invoices, and view highly customizable reports. User-friendly, ProZ.com integration, community-driven development – a few reasons BaccS is trusted by translators!

More info »



Forums
  • All of ProZ.com
  • Term search
  • Jobs
  • Forums
  • Multiple search