Mobile menu

Pages in topic:   [1 2] >
Este numărul de freelanceri în creştere?
Thread poster: Elena Matei

Elena Matei
Local time: 03:21
English to Romanian
+ ...
Sep 21, 2007

Din cât de multe postinguri cu subiectul detalii despre începerea activităţii de traducător autorizat au apărut pe forum, oricum discutate, poate şi din cauza neclarităţilor pe care o activitate de freelancer le implică (căci freelance ar trebui să fie o activitate liberă, fără aşa multe restricţii..poate aşa este, dar dacă este aşa se poate să se facă şi greşeli) pot să ridic o întrebare: a luat amploare activitatea de liber profesionist în traduceri? Ce ştiţi în date? Sau în creşterea volumului şi importanţei misiunii traducătorului?
E de înţeles în aceste condiţii că un începător nu poate fi ca o lance liberă care să străpungă aşa fără condiţii orice material de tradus. Lancea are nevoie de metode de şlefuire, de atac, de restricţii ca să nu lovească greşit. Moderatoarea cred că deja a observat repetarea întrebărilor, a şi recomandat firele de discuţii anterioare.
Poate că şi subiectul meu a mai fost discutat, dar încerc sa reduc perioada: aşadar ce ştiţi despre numărul de freelanceri în 2007?


Direct link Reply with quote
 

Cristiana Coblis  Identity Verified
Romania
Local time: 03:21
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
date oficiale înfiorătoare Sep 21, 2007

Nu vreau să te sperii. Ţin să menţionez acest lucru încă de la început pentru că, datorită lipsei de discernământ cu care se acordă autorizaţiile de către MJ, în momentul de faţă probabil suntem ţara din Europa cu cei mai mulţi traducători pe cap de locuitor. Dacă în Germania, la o populaţie totală de 82.000.000 există aproximativ 13.000 de traducători autorizaţi, în România, la nici 21.000.000 de locuitori, numărul de traducători autorizaţi se învârte în jurul a 18.000. Este în creştere, desigur, pentru că se adaugă de la an la an cam 2000-3000 de autorizaţii fără să se anuleze un număr semnificativ. Este lesne de înţeles că nu este nevoie pentru situaţii oficiale de atâţia traducători, după cum cei care lucrează în domeniu ştiu că nu toţi cei 18.000 activează de fapt. La traducătorii autorizaţi de MJ se adaugă şi cei care au autorizaţii emise de primării. MJ umflă un balonaş care le va exploda în faţă.

Dacă vă mai amintiţi, ultimele rezultate ale Eurobarometrului privind cunoaşterea limbilor străine nu situau România pe un loc fruntaş în Europa, ci dimpotriva. Urmând paralela de mai sus, în Germania 67% din locuitori cunosc cel puţin o limbă străină, iar în România numai 47% dintre români cunosc cel puţin o limbă străină. Procentul de 20% este cu atât mai semnificativ, cu cât diferenţa de populaţie totală este de 60.000.000 în favoarea Germaniei. Singura concluzie la care se poate ajunge este că, dacă în alte ţări, cu un grad mult mai mare de multilingvism şi de cunoaştere a limbilor străine, nu toată lumea simte nevoia să devină traducător, în România există o mare afluenţă către obţinerea acestei autorizaţii, probabil din cauză că se acordă cu prea mare uşurinţă. Învăţarea limbilor străine este o activitate care trebuie încurajată, dar nu orice licean care "ştie engleza la perfecţie" este automat traducător.

Eurobarometre 2006 in EN: http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_243_en.pdf




[Editat la 2007-09-21 09:37]


Direct link Reply with quote
 
Bianca Fogarasi  Identity Verified

French to Romanian
+ ...
sunt şi eu de aceeaşi părere! Sep 21, 2007

Cristiana Coblis wrote:
sei de discernământ cu care se acordă autorizaţiile de către MJ, în momentul de faţă probabil suntem ţara din Europa cu cei mai mulţi traducători pe cap de locuitor. [...] Este în creştere, desigur, pentru că se adaugă de la an la an cam 2000-3000 de autorizaţii ****fără să se anuleze un număr semnificativ.******* [/quote]

Eu am încercat să devin trăducător/interpret autorizat în Belgia, anul trecut, pe lângă tribunalul de care aparţin [aici poţi fi autorizat la unul sau la câteva tribunale doreşti tu, dar nu la nivel naţional... în sensul că cererea o depui la tribunal şi tribunalul decide şi, dacă răspunsul e pozitiv, eşti autorizat numai în aria tribunalului respectiv şi numai acest tribunal îţi poate legaliza actele (aici notarul nu se ocupă de aşa ceva)]. Am avut un dosar beton dar am primit, totuşi, un răspuns negativ motivat prin simplul fapt că, în evidenţele lor, au suficienţi traducători autorizaţi pe limba română, cu care colaborează bine şi regulat, şi, deci, nu mai au nevoie de alţii. În schimb, este cerere pentru arabă, chineză şi rusă, dacă cunosc cumva aceste limbi, cu mare plăcere mă acceptă...

Deşi am primit un refuz, mă bucur că au acest sistem. N-am ce căuta în zona tribunalului X dacă şi aşa sunt suficienţi de mulţi traducători autorizaţi - am fi prea mulţi pentru cât e populaţia şi câţi imigranţi români sunt. Desigur, aş putea încerca pe la alte tribunale, din oraşe/ provincii mai îndepărtate, dar şansele ar fi şi mai mici, deoarece lumea nu face zeci şi sute de km ca să-şi traducă o ţidulă când poate găsi un trad. aut. şi în zonă. Deci presupunând că m-ar accepta un alt tribunal mai îndepărat, nu aş găsi clienţi, nu ar veni ei până la mine...

Aşa ar trebui să fie şi în România! Autorizarea să se facă la nivel de judeţ/Curte de Apel. Evidenţa ar fi mai simplă şi mai riguroasă şi s-ar vedea clar procentul trad. aut./populaţia judeţului.... Cred că s-ar gestiona totul cu mult mai bine.

De asemenea, cred că MJ şi MC ar trebui să anuleze din oficiu autorizaţiile care nu sunt folosite, nu „produc” după un anumit nr. de ani. Trei, cinci.. nu ştiu. În mod logic, când ai autorizaţie, trebuie să te înscrii ca PFA la Finanţe. Trebuie să te declari, nu? că doar de aceea te-ai autorizat, ca să câştigi bani, deci.. trebuie să plăteşti impozite! Şi atunci, poate ar fi o soluţie, dacă după X ani Finanţele nu încasează nimic de la tine să se concluzioneze că nu-ţi foloseşti autorizaţia şi deci.. n-ai nevoie de ea şi deci... s-o anuleze. Din oficiu. Am o grămadă de foşti colegi de facultate care au cerut-o şi nu au folosit-o niciodată sau poate doar de câteva ori. Fie ei în ţară sau plecaţi în străinătate. Mai ales cei stabiliţi în străinătate nu se mai pot folosi de ea. Ar trebui anulată din oficiu la un moment dat (eu una... nu-mi iau concediu şi bilet de avion special ca să vin s-o anulez să mă poarte administraţiile din RO de să-mi vină acru şi tot să nu rezolv nimic în 1-2 săpt... am mai păţit eu din astea! Ba să mai şi plătesc vreo taxă pt. că binevoiesc să cer anularea... )

Şi, oricum, se acordă mult prea uşor... 4 ani de facultate în domeniu + licenţa... tot consider că-i prea uşor! S-avem pardon... dar am avut colegi care n-aveau ce căuta la secţia traduceri... au trecut cum au trecut... şi au luat ţidula.. Sau alţii care o dată terminată facultatea au fugit de domeniu... mâncând pământul! Dar tot au cerut diploma că doar ce mare lucru e să trimiţi un dosar şi s-o aştepţi frumos acasă... în caz că vreodată ar avea nevoie... sau măcar să scrie la CV c-o au... Ar trebui să fie ca la avocaţi... la dosar să se ceară un minim de experienţă făcută pe lângă un birou de traduceri. Poate după ce tânărul aspirant lucrează 1-2 ani pe lângă un birou... la ce puzderie există, la preţurile practicate... s-ar gândi de două ori, şi în cunoştinţă de cauză, dacă să ceară autorizaţia sau ba... Aşa.... ce frumos! Termin facultatea, trimit dosarul, pac! sunt autorizat... şi ce folos?! Experienţă **adevărată** în domeniu... ioc! şi mai şi strică piaţa (deja arhisaturată), în special cu preţuri de mai mare jena...


Direct link Reply with quote
 

Ovidiu Martin Jurj
Romania
Local time: 03:21
German to Romanian
+ ...
Soluţia optimă Sep 21, 2007

Soluţia optimă ne-o oferă Legea nr. 36 / 1995, Regulamentul ei de aplicare şi Statutul UNPR. Cum e la notarii publici, ar trebui să fie şi la noi, traducătorii autorizaţi. Pentru asta, ne trebuie o lege nouă a traducătorului autorizat, care să prevadă în primul rând înfiinţarea UNTAR (Uniunea Naţională a Traducătorilor Autorizaţi din România), exact ce ziceam, ca să avem şi noi uniune unică pe ţară care să îi cuprindă obligatoriu pe toţi membrii acestei profesii, aşa cum se întâmplă şi în cadrul tuturor celorlalte profesii libere reglementate de lege specială. Apoi, UNTAR s-ar ocupa de organizarea unor examene pt. autorizare traducători, contra unei taxe, examene care să fie suficient de riguroase şi cu nr. fix de locuri, care ar fi stabilite de filiala judeţeană a UNTAR şi aprobate de centru şi apoi supraaprobate de Ministerul Justiţiei, iar apoi Ministerul Justiţiei să elibereze autorizaţiile de traducător numai candidaţilor admişi la examene şi numai la recomandarea scrisă a UNTAR. Tot aşa e şi la notarii publici: M.J. numeşte notari publici numai persoanele care au luat examenele organizate de UNNPR şi numai la recomandarea UNNPR. Normal că este necesară reautorizarea tuturor traducătorilor, iar examenele ar trebui să fie aceleaşi pt. toţi, fără excepţii pt. absolvenţii de filologie sau alte facultăţi din ţară sau străinătate. Şi la notari e la fel: toată lumea dă acelaşi examen, eu aşa ştiu. Altfel ar fi discriminare.

[Bearbeitet am 2007-09-21 11:47]


Direct link Reply with quote
 
lucca
Romania
Local time: 03:21
English to Romanian
Există şi alt loc din care se pot privi lucrurile Sep 21, 2007

Sunt de acord cu cele mai multe din cele ce s-au spus până acum, în special cu crearea unui mecanism de anulare automată a autorizaţiilor care nu se folosesc.
Pe de altă parte, mi se pare interesant şi un alt aspect, anume: cât de mult creşte numărul celor care au nevoie de traduceri (numărul "clienţilor")?
(Cred că interesează mai puţin clienţii ocazionali, care au nevoie de câteva acte odată la 5 sau 15 ani).
Cam câţi traducători (autorizaţi de MJ) lucrează regulat pe lângă un notariat sau tribunal? Dar pe lângă firme de avocatură etc?
Şi, la urma urmelor, n-au decât să fie si 180.000 de "autorizaţi". De fapt, numărul nu contează!

[Edited at 2007-09-21 12:11]


Direct link Reply with quote
 

Elena Matei
Local time: 03:21
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER
numărul clienţilor Sep 21, 2007

Da, este interesant să ne gândim la numărul clienţilor care necesită traduceri, sunt convinsă că a crescut numărul lor aici putem discuta şi un fel de clasament al limbilor, deşi primul loc e uşor de bănuit (engleza). Eu cred că din ce în ce mai mulţi parteneri străni vor veni pe plaiurile noastre şi vor avea nevoie de traduceri. Turnul Babel a dat de lucru de la început omenirii, încă ce mari încurcături a produs...Deci domeniul traducerilor e clar în extindere şi cred că şi numărul clienţilor, sau nu ştiu eu exact, dar asta simt, avem posibilitatea să numărăm masa clienţilor, tipul lor?

Direct link Reply with quote
 
Radu2007
Local time: 03:21
Italian to Romanian
+ ...
Numar si / sau calitate Sep 21, 2007

Intr-adevar, autorizatiile MJ se elibereaza fara mare efort. Cand a fost vorba sa ne luam noi autorizatiile, cam tot asa era...si nu ne-a parut rau.

Da, dupa cativa ani de experienta, eventual si cu stagii in alte tari, poate simtim nevoia sa tragem si acest semnal de alarma...pentru viitorii traducatori...

Personal nu sunt deranjat de numarul mare de traducatori (intre care ma numar si eu, desigur), ci as avea motive de ingrijorare doar asupra calitatii unor traducatori. Dar...nu putem fi toti perfecti. Se intampla si la altii; spre exemplu, breasla avocatilor. Si aici sunt multi, unii mai buni, altii mai slabuti...

Piata, cererea ne cerne pe toti: paradoxal, unii rezista, chiar daca sunt slabi, alti renunta chiar daca sunt buni.

Poate ar trebui sa ne gandim cum sa ne ajutam intre noi: am putea incerca sa formam asociatii locale, zonale, nationale ale traducatorilor, in care sa promovam standarde inalte de calitate si profesionalism.

Cunoscand aceste standarde....aspirantii s-ar gandi de doua ori inainte sa solicite autorizarea, fie ea si de la ingaduitorul (deocamdata) MJ.

Sper sa nu fi devenit chiar utopico-patetic...


Direct link Reply with quote
 

Cristiana Coblis  Identity Verified
Romania
Local time: 03:21
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
piaţa traducerilor autorizate - o parte a pieţei de traduceri Sep 21, 2007

Lucian Alexandrescu wrote:
Pe de altă parte, mi se pare interesant şi un alt aspect, anume: cât de mult creşte numărul celor care au nevoie de traduceri (numărul "clienţilor")?
(Cred că interesează mai puţin clienţii ocazionali, care au nevoie de câteva acte odată la 5 sau 15 ani).


Este un punct de vedere interesant, care merită studiat. Probabil voi iniţia un sondaj pe această temă.

În primul rând, cel mai corect este să subliniem de la început că piaţa traducerilor autorizate este o parte din piaţa traducerilor, în general. După cum aminteam anterior, standardul european SR EN 15038 consideră traducerea legalizată un serviciu cu valoare adăugat pe care-l poate oferi un traducător, nu o profesie separată.

În prezent, România este un stat membru UE, drept care nu există motive să presupunem că cererea pentru traduceri notariale va creşte, ci dimpotrivă. Eu cred că, într-un stat UE, ea rămâne de fapt constantă şi se raportează la numărul de locuitori şi de imigranţi străini (România nu e chiar cea mai atrăgătoarea destinaţie UE pentru moment, iar numărul de imigranţi este mic - oricum nu este mare pe limbi cum ar fi engleza, franceza pe care sunt autorizaţi cam 70% dintre traducătorii autorizaţi).

A crescut foarte mult piaţa pentru traduceri nenotariale şi probabil ea o să continue să crească. Însă, piaţa traducerilor nenotariale nu priveşte în niciun fel Ministerul Justiţiei sau pe cel al Culturii, deoarece şi serviciile de traducere sunt o afacere, ca oricare alta. Există studii la nivel mondial care au arătat că traducerile specializate reprezintă aproximativ 85% din volumul de traduceri efectuat în lume, restul fiind traduceri de altă natură (autorizate, de exemplu, dar nu numai). Aşadar, personal, nu aş vedea nicio problemă, dacă ar fi şi 100.000 de traducători neautorizaţi de MJ. De ce şi care ar fi diferenţa? Lucrurile trebuie puse în perspectivă şi trebuie să ne gândim în primul rând la traducător (care este cel care traduce, nu intermediarul). Autorizaţia de la MJ îţi conferă nişte drepturi (minime, zic eu), dar îţi cere să respecţi nişte tarife (sub nivelul pieţei, chiar şi în Germania) şi nişte prevederi şi să-ţi asumi nişte obligaţii (să zicem că, pentru moment, acestea nu sunt o problemă). De preţuri toată lumea se plânge, însă unui traducător independent, care nu este în odraga niciunui minister şi se supune doar legilor în vigoare pentru toate afacerile şi liberului arbitru, nu-i impune nimeni să lucreze la tarife ruşinoase şi îşi poate hotărî singur soarta. Aşadar, nu te mai falimentează un ordin ministerial, ci, dacă e s-o dai în bară, o faci din vina ta.


Piata, cererea ne cerne pe toti: paradoxal, unii rezista, chiar daca sunt slabi, alti renunta chiar daca sunt buni.

Ai pus punctul pe "i". De ce oare? Pentru că indiferent cât e de slab un traducător, dacă e autorizat de MJ, nimeni nu-i poate face nimic. Cred că, dacă nu ar avea o patalama pe care să scrie "Ministerul Justiţiei" şi o ştampilă, un traducător slab nu ar putea rezista pe piaţă. În acest caz, aş zice că cererea nu funcţionează chiar cum trebuie. În cazul de mai sus, are mai multe şanse pentru că piaţa este liberă (conform principiilor economice, traducător poate să aleagă singur la ce tarif şi cui doreşte să presteze serviciile sale).

Revenind, numărul autorizaţiilor reprezintă o problemă în măsura în care sunt dificil de gestionat şi de controlat pentru minister. Lista însăşi pare că depăşeşte capacitatea MJ de gestionare. Este greu de crezut că, dacă MJ nu pare dispus sau capabil să gestioneze corect nici măcar o listă a autorizaţiilor emise (se ştie că de pe listă lipsesc în jur de 3.000 de numere de autorizaţii), va reuşi să gestioneze un mecanism de control. Aparent, acest număr nu pare mare, însă la o socoteală simplă observăm că, peste 5-6 ani, el se poate dubla, dacă situaţia rămâne neschimbată.

În orice caz, la nivel european există un proiect de unificare a condiţiilor de autorizare pentru traducătorii autorizaţi (care poartă diferite denumiri în state diferite). UE este foarte sensibilă la faptul că pot apărea situaţii discriminatorii între cetăţenii UE, fapt foarte real în acest caz. În Regatul Unit nu există niciun fel de reglementare privind traducătorii autorizaţi, orice traducător poate legaliza traduceri, pe când în alte state se dau examene sau se cere un nivel de studii postuniversitare (masterat) şi controale ale activităţii. Această iniţiativă UE de unificare a condiţiilor de autorizare se referă numai la traducătorii pe care noi îi numim autorizaţi de MJ (adică cei care pot legaliza traduceri şi pot traduce pentru instituţii ale statului cum ar fi tribunal, poliţie etc.). Traducătorii autorizaţi rămân reglementaţi de ministere naţionale, fapt care nu este tocmai pe placul UE, care ar dori o uniformizare a procesului de autorizare. Miza este nediscriminarea în sistemul de justiţie, adică acuzaţii sau cei care compar în instanţă sau în faţa organelor de cercetare trebuie să poată beneficia în toate statele UE de servicii de traducere la acelaşi nivel de profesionalism şi calitativ.

De ce nu se referă la restul traducătorilor freelance, pentru că în restul cazurilor există standarde în vigoare şi fiecare se poate apuca de această profesie pe piaţa unică în aceleaşi condiţii ca orice alt prestator din UE (cadrul legal european). Adică, pentru restul cazurilor, un freelancer din România are aceleaşi drepturi şi obligaţiica unul din altă parte.

În încheiere, vă citez selectiv din standardul SR EN1503:

3.2.2. Competenţele profesionale ale traducătului
Traducătorii trebuie să aibă cel puţin următoarele competenţe:
a) Competenţe de traducere
b) Competenţe lingvistice şi textuale în limba sursă şi în limba ţintă[...];
c) Competenţe de cercetare, de obţinere şi de procesare a informaţiilor[...];
d) Competenţe culturale[...];
e) Competenţe tehnice (legate de calculator şi alte instrumente)[...];

Competenţele descrise mai sus trebuie dobândite printr-una sau mai multe dintre următoarele modalităţi:

- educaţie superioară formală în traduceri (diplomă recunoscută);
- calificare echivalentă în orice alt domeniu plus minimum doi ani de experienţă documentată în traduceri;
- cel puţin cinci ani de de experienţă documentată în traduceri.
[/quote]

NB: Traducerea de mai sus este o versiune proprie, neoficială şi este un simplu extras (fiecare competenţă în parte este definită).
Prin calificare echivalentă se înţelege alte diplome de studii superioare.

Mai e cazul să le comparăm cu criteriile actuale de eliberare ale autorizaţiilor de la MJ? Există modalităţi de a controla calitatea şi există standarde clare europene în domeniu, dar ne facem că nu le observăm. În această situaţie, putem spune: Houston, we have a problem!

Cine doreşte să afle mai multe sau nu-şi crede ochilor, poate consulta textul standardului (poate fi cumpărat de la Asociaţia de Standardizare din România).

Scuze pentru mesajul lung.


[Editat la 2007-09-21 16:47]

[Editat la 2007-09-21 16:57]


Direct link Reply with quote
 
lucca
Romania
Local time: 03:21
English to Romanian
Sondaj! Sep 21, 2007

Cristiana, mesaj lung şi interesant. Susţin ideea cu sondajul. Ar fi destul de greu de făcut, mai curând o estimare decât un sondaj. S-ar putea lua nr. de firme / companii active (înregistrate la fisc) care au activitate care necesită traduceri.

Direct link Reply with quote
 

Cristiana Coblis  Identity Verified
Romania
Local time: 03:21
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
Sondajul Sep 21, 2007

În principiu, cred că orice activitate sau firmă sau cetăţean poate avea la un moment dat nevoie de traduceri. Mă gândeam mai degrabă să sondez printre traducători percepţia lor (care bănuiesc că se bazează pe cifră de afaceri, număr de clienţi comparativ etc.) privind creşterea pieţei. Îmi imaginez că pentru un traducător nu poate fi foarte greu să ştie dacă a avut mai mulţi clienţi decât anul trecut sau de ce fel au fost aceştia. Mi se pare că am ajunge la o imagine folositoare mult mai uşor. Ar fi poate mai exact de sondat la sfârşitul anului curent/începutul anului viitor, dar din anumite motive, ar fi mai util de făcut acum sondajul.

Direct link Reply with quote
 
Bianca Fogarasi  Identity Verified

French to Romanian
+ ...
my 2 cents Sep 21, 2007

Radu2007 wrote:
Intr-adevar, autorizatiile MJ se elibereaza fara mare efort. Cand a fost vorba sa ne luam noi autorizatiile, cam tot asa era...si nu ne-a parut rau.


Nu am zis că mi-a părut rău că am luat autorizaţia uşor, dar NU este normal şi sănătos pentru breaslă să fie aşa.
Personal nu sunt deranjat de numarul mare de traducatori (intre care ma numar si eu, desigur), ci as avea motive de ingrijorare doar asupra calitatii unor traducatori.


Cum ziceam, calitatea merge mână în mână cu facilitatea sistemului de acordare a autorizaţiei. Cauză şi efect... Autorizaţii obţinute uşor, cunoştinţe ale traducătorului insuficient testate (poate fi bun, poate fi excelent, poate fi mediocru sau deosebit de prost... toţi vor lua autorizaţia o dată ieşiţi de pe băncile facultăţii), noul traducător autorizat îşi oferă ştiinţa oricui vrea să i-o cumpere, pe orice preţ (că doar e la început!), în orice condiţii (până diseară, 10 pag. de contract! în engleză!), strică piaţa (preţuri de dumping), traduce pe bandă rulantă ca să ajungă să câştige suficient cât să trăiască etc. etc. De unde calitate, traduceri conform standardelor, regulilor artei, în aceste condiţii?!

Dar...nu putem fi toti perfecti. Se intampla si la altii; spre exemplu, breasla avocatilor. Si aici sunt multi, unii mai buni, altii mai slabuti...


Nu este o scuză, că se întâmplă şi la alţi... dar, în fine, asta e România... ţara lui "las că merge şi aşa".

Piata, cererea ne cerne pe toti: paradoxal, unii rezista, chiar daca sunt slabi, alti renunta chiar daca sunt buni.


Păi, da... cei slabi probabil că rezistă cât timp au clienţi care se mulţumesc cu "merge şi aşa", iar cei buni care renunţă la trad. aut.... probabil că se orientează spre alte sectoare ale acestui domeniu.

Poate ar trebui sa ne gandim cum sa ne ajutam intre noi: am putea incerca sa formam asociatii locale, zonale, nationale ale traducatorilor, in care sa promovam standarde inalte de calitate si profesionalism.


Asociaţii naţionale există, şi foarte bune şi active încă! Vezi ATR, ARTT, ARIC. Standardele au fost şi sunt promovate. (Şi atunci când nu erau, puteam să ne inspirăm de la străini - internet avem toţi, numai curiozitate să fie.) Mă întreb dacă sunt luate suficient în seamă...

Cunoscand aceste standarde....aspirantii s-ar gandi de doua ori inainte sa solicite autorizarea, fie ea si de la ingaduitorul (deocamdata) MJ.


Cred că o ucenicie de X timp în domeniu contează mai mult decât citirea/cunoaşterea unui standard. Că de la a-l cunoaşte/a şti că există şi la a-l pune în practică zi de zi, an de an... e mare diferenţă. Cred că numai după ce ai lucrat 1-2 ani în traduceri, ca activitate principală, poţi să-ţi dai seama dacă îţi place, continui, se merită, spre ce sector te îndrepţi, în ce te specializezi, dacă merită/te interesează să te autorizezi. Cred că *de abia atunci* decizia de a te autoriza este luată în cunoştinţă de cauză.

Susţin şi eu ideea sondajului. Sunt curioasă să vedem dacă şi nr. clienţilor/al comenzilor creşte proporţional cu nr. traducătorilor.


Direct link Reply with quote
 

Bogdan Burghelea  Identity Verified
Romania
Local time: 03:21
English to German
+ ...
Off topic - Faliţii noştri faţă de faliţii lor. Sep 22, 2007

Cristiana Coblis wrote:
Urmând paralela de mai sus, în Germania 67% din locuitori cunosc cel puţin o limbă străină, iar în România numai 47% dintre români cunosc cel puţin o limbă străină. Procentul de 20% este cu atât mai semnificativ, cu cât diferenţa de populaţie totală este de 60.000.000 în favoarea Germaniei.


Din experienţă proprie pot spune că locuitorilor Germaniei li se pare că cunosc cel puţin o limbă străină.

Cu alte cuvinte, vorbitorul român mediu de limbă engleză este net superior vorbitorului german mediu de limbă engleză.

[Titlu editat de un membru al personalului sau de un moderator 2007-09-22 15:21]


Direct link Reply with quote
 

Lucica Abil  Identity Verified
Romania
Local time: 03:21
Member (2005)
Italian to Romanian
+ ...
Off topic - Şi pe mine m-a uimit raportul Sep 22, 2007

Bogdan Burghelea wrote:

Cristiana Coblis wrote:
Urmând paralela de mai sus, în Germania 67% din locuitori cunosc cel puţin o limbă străină, iar în România numai 47% dintre români cunosc cel puţin o limbă străină. Procentul de 20% este cu atât mai semnificativ, cu cât diferenţa de populaţie totală este de 60.000.000 în favoarea Germaniei.


Din experienţă proprie pot spune că locuitorilor Germaniei li se pare că cunosc cel puţin o limbă străină.

Cu alte cuvinte, vorbitorul român mediu de limbă engleză este net superior vorbitorului german mediu de limbă engleză.


Înainte de facultate, prin anii '80, am lucrat în turism. Spre surprinderea mea, turiştii străini, cu excepţia celor din Polonia şi, pe atunci, Cehoslovacia, nu cunoşteau nici măcar un cuvânt din vreo limbă străină. Nici măcar cei care absolviseră o facultate. Excepţiile erau extrem de rare. La noi, cel puţin pe vremea aceea, orice elev de liceu se descurca în două limbi străine.

[Titlu editat de un membru al personalului sau de un moderator 2007-09-22 15:22]


Direct link Reply with quote
 

Cristiana Coblis  Identity Verified
Romania
Local time: 03:21
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
Subiectul discuţiei Sep 22, 2007

Mulţumim pentru opinii. Cu toate acestea, ţin să vă reamintesc că subiectul prezentului fir este "Este numărul de freelanceri în creştere?".
Nu ştiu dacă vă mai amintiţi, dar am discutat deja concluziile sondajului Eurobarometru pe la mijlocului anului 2006, dacă bine ţin minte, la ceva vreme după difuzarea rezultatelor sondajului
Cei care doresc să comenteze rezulatele sondajului, chiar şi la ora actuală, o pot face într-un fir separat, altfel nu ne mai înţelegem om cu persoană
Consider că subiectul actual este de importanţă şi merită discutat la obiect.
Mulţumesc pentru înţelegere.

[Editat la 2007-09-22 15:58]


Direct link Reply with quote
 
lucca
Romania
Local time: 03:21
English to Romanian
Off topic! Înapoi, la problemele noastre. Sep 22, 2007

Fiind traducători, este inevitabil sî fim mai exigenţi decât media cu cunoştinţele lingvistice ale altora. Olandezii sunt destul de cunoscuţi pt. engleză. Unii ştiu, dar "omul de pe stradă" nu prea ştie. În Polonia (înainte de '89) era la fel. Suedezii, însă, m-au impresionat. Englezii nu ştiu nici o limbă străină (de ce oare?!). Dintre francezi, puţini ştiu engleză, pe care o vorbesc cu un accent mai mult decât evident şi (la început) amuzant. Ş.a.m.d.
Ca traducători, e mai greu să fim obiectivi.
Now, back to counting freelancers...

[Edited at 2007-09-22 15:51]


Direct link Reply with quote
 
Pages in topic:   [1 2] >


To report site rules violations or get help, contact a site moderator:

Moderator(s) of this forum
Lucica Abil[Call to this topic]

You can also contact site staff by submitting a support request »

Este numărul de freelanceri în creştere?

Advanced search






Déjà Vu X3
Try it, Love it

Find out why Déjà Vu is today the most flexible, customizable and user-friendly tool on the market. See the brand new features in action: *Completely redesigned user interface *Live Preview *Inline spell checking *Inline

More info »
PDF Translation - the Easy Way
TransPDF converts your PDFs to XLIFF ready for professional translation.

TransPDF converts your PDFs to XLIFF ready for professional translation. It also puts your translations back into the PDF to make new PDFs. Quicker and more accurate than hand-editing PDF. Includes free use of Infix PDF Editor with your translated PDFs.

More info »



All of ProZ.com
  • All of ProZ.com
  • Term search
  • Jobs