11:55 Jan 9 

Sper să nu par răuvoitoare sau pedantă, dar remarc că v-aţi declarat vorbitor nativ de română. Ca traducător, se presupune că ştiţi regulile de scriere în limba maternă, iar dacă nu, vă stă la dispoziţie „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic", faimosul DOOM. Convenţiile ortografice din alte limbi nu au nicio relevanţă: cum ar fi dacă am scrie în româneşte substantivele ca în germană? Iar regulile sintactice sunt prea puţin concordante, aşa că mai bine învăţaţi-le separat pentru fiecare limbă. E mai productiv :)

09:33 Jan 9 

Va multumesc, am uitat de remind :), care e o traducere mai buna a verbului a aminti cuiva... , iar verbul reflexiv a-si aminti se poate traduce prin remember.

Am inteles ca nu trebuie nici o propozitie, nu se spune "to you" ci direct "you".

Daca imi mai permiteti, cazul lui "a dori" e mai simplu, pentru ca forma "normala" si forma reflexiva se traduc prin acelasi verb in engleza:
5) Imi doresc = I whish [for myself]
6) Iti doresc = I whish you

Deci, regula ar fi, ca in cazul in care forma reflexiva a verbului schimba semnificatia in romana atunci este foarte probabil ca traducerea sa se faca prin alt verb in engleza.
P.S. Mi-a spus si sotia de cateva ori ca folosesc prea des literele mari. Parca in engleza numele limbilor se scrie cu litera mare nu? English, French? in romana am inteles ca se scriu cu litra mica.

05:00 Jan 9 

Un mod de a înţelege şi reţine diferenţa dintre cele două verbe este cauzalitatea: to remind (a aminti) înseamnă a face pe cineva să-şi amintească (to remember). Dar de ce scrieţi cu iniţială majusculă numele limbii şi al cazurilor?

02:20 Jan 9 

1.I remind you
2.I remember
3.I remember you
4.I remind you

23:47 Jan 8 

I remind you ... eventual:)
I remind you/ I remember you.