Ensenanza Secundaria Obligatoria (E.S.O.)
Romanian translation: Invatamant liceal (obligatoriu)
| GLOSSARY ENTRY (DERIVED FROM QUESTION BELOW) | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
|
| 09:28 Sep 24, 2002 |
| Spanish to Romanian translations [PRO] | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
| ||||||
|  Selected response from: corin Local time: 22:14 | ||||||
Grading comment
| |||||||
| Summary of answers provided | ||||
|---|---|---|---|---|
| 5 | Invatamant gimnazial obligatoriu |
| ||
| 5 | Invatamant liceal (obligatoriu) |
| ||
| 5 | Bachillerato |
|
Answers
5 mins confidence: 
Invatamant gimnazial obligatoriu Explanation: invatamant prescolar, primar (clasesle 1-4), gimnayial (5-8). http://stepbystep.go.ro/ro_add4.html -------------------------------------------------- Note added at 2002-10-07 07:18:34 (GMT) -------------------------------------------------- L\'enseignement secondaire général dure 6 ans (entre 12 et 18 ans). Il se fait dans les établissements appelés I.E.S. (instituto de ensenanza secundaria). Durant ces années, le redoublement n\'est possible que deux fois. Au delŕ de cette limite, l\'élčve est réorienté vers une formation professionnelle (voir annexe 2).Différence notable avec le systčme français, collčge et lycée sont męlés. On ne trouve pas ce cap du passage au lycée, puisque tout l\'enseignement secondaire se fait dans le męme établissement. Les professeurs enseignent donc de maničre indifférenciée ŕ des niveaux plus ou moins avancés. Il existe tout de męme un examend \'entrée en niveau supérieur (bachillerato). Iata o explicatie exhaustiva a ESO. In consecinta termenul nu se poate traduce nici prin invatamant gimnazial nici prin liceal, existand de fapt o continuitate in inv. Spaniol a celor doua. Sugerez o nota explicativa a acestui element specific Spaniol. -------------------------------------------------- Note added at 2002-10-07 07:26:07 (GMT) -------------------------------------------------- Ar fi o solutie : Invatamant Secundar Obligatoriu, cu o Nota explicativa atasata termenului. Învatamântul primar, secundar si postliceal se organizeaza in urmatoarele forme de invatamant: zi, seral si la distanta (f.f.) http://www.edu.ro/regipub.htm SISTEMUL DE EDUCATIE SI FORMARE PROFESIONALĂ DIN ROMÂNIA Sructura sistemului de educatie 1. Învătământ prescolar: - grupa mică - grupa mijlocie - grupa mare - grupa pregătitoare 2. Învătământ general obligatoriu: - primar - secundar inferior (gimnaziu) 3. Învătământ secundar superior: - liceu - scoală profesională - scoală de ucenici 4. Învătământ post-secundar 5. Învătământ superior: - de scurtă durată - de lungă durată 6. Învătămînt post-universitar La acestea se adaugă si alte forme de educatie precum: 7. Educatia permanentă 8. Învătământ deschis (la distantă) 9. Învătământ particular 10. Învătământ pentru minorităti 11. Învătământ special 1. Învătământ prescolar. Copiii cu vârste cuprinse între 3-7 ani se pot înscrie în grădinitele cu program normal, prelungit sau săptămânal. Învătământul prescolar se desfăsoară pe trei niveluri: grupa mică, mijlocie si mare, conform vârstei si abilitătilor copiilor. Pentru asigurarea optimei integrări în învătământul primar, copiii de 5-6(7) ani urmează grupa pregătitoare pentru scoală. 2. Învătământ general obligatoriu este de 8 (9) clase. Vârsta de debut a scolaritătii este la 7 ani (6 ani la cererea părintilor). Vârsta teoretica de încheiere a învătământului general obligatoriu este de 14 ani si încetează, conform legii, la 16 ani. *Învătământul primar (clasele I-IV) functionează numai ca învătământ de zi. Achizitionarea fundamentelor culturii generale reprezintă scopul principal al curriculum-ului de la acest nivel. *Învătământul secundar inferior (gimnaziu) (clasele V-VIII sau V-IX începând cu anul scolar 2003-2004) functionează, în general, ca învătământ de zi; în mod exceptional, se organizează si cursuri serale sau fără frecventă, pentru persoanele care au depăsit cu mai mult de 2 ani vârsta corespunzătoare clasei. Planul de învătământ cuprinde ariile curriculare: limbă si comunicare, matematică si stiinte, om si societate, arte, educatie fizică si sport, tehnologii, consiliere si orientare. Acest nivel se încheie cu sustinerea unui -------------------------------------------------------------------------------- Page 2 examen si obtinerea certificatului de capacitate, care permite înscrierea la concursul de admitere în învătământul secundar superior. 3. Învătământul secundar superior cuprinde: licee, scoli profesionale si de ucenici. Admiterea în fiecare dintre aceste niveluri se realizează prin concurs. * Liceele organizează cursuri de zi, cu durata de patru ani (clasele IX-XII) si serale sau fără frecventă, cu durata de cinci ani (clasele IX-XIII). Învătământul liceal functionează cu următoarele profiluri: teoretic - real si umanist; de artă; sportiv; informatic; pedagogic; tehnic; economic si administrativ; agricol, silvic si agro-montan; militar; teologic. Studiile liceale se încheie cu un examen national de bacalaureat (diversificat în functie de profilul liceului si optiunea elevului), care permite obtinerea diplomei de bacalaureat. Pe baza acesteia, elevii, indiferent de profilul frecventat, se pot înscrie la concursul de admitere în învătământul superior. Pe lângă diploma de bacalaureat, liceele eliberează si un atestat profesional care facilitează integrarea în muncă a absolventilor. Obtinerea atestatului profesional presupune sustinerea unui examen la disciplina de profil, o proba practică si o lucrare de specialitate. Dobândirea atestatului profesional nu este conditionată de promovarea examenului de bacalaureat. * Scolile profesionale organizează cursuri de zi si serale cu durata de 2-4 ani, în functie de profilul si complexitatea pregătirii. În scolile profesionale se pot înscrie absolventi de gimnaziu cu certificat de capacitate, admiterea presupunând sustinerea unor probe stabilite si elaborate de unitătile de învătământ. Cursurile se încheie cu un examen de absolvire si obtinerea unei diplome, care atestă pregătirea de muncitor calificat în meseria respectivă. Cursantii si absolventii scolilor profesionale pot frecventa învătământul liceal, după sustinerea concursului de admitere pentru acest nivel de studii. Scolile profesionale organizează, la cererea agentilor economici si a institutiilor publice sau particulare, pe bază de contract, cursuri de (re)calificare profesională. * Scolile de ucenici functionează în cadrul scolilor profesionale. Durata studiilor (preponderent practice) este de 1-3 ani, în functie de complexitatea meseriei. Admiterea se face prin testări specifice meseriei. Se pot înscrie absolventi de gimnaziu, cu sau fără certificat de capacitate. Cursurile se încheie cu un examen de absolvire si obtinerea unei diplome care atestă pregătirea de muncitor calificat. Cursantii si absolventii scolilor de ucenici care au obtinut la terminarea gimnaziului certificatul de capacitate pot frecventa învătământul liceal, după sustinerea concursului de admitere pentru acest nivel de studii. Reteaua scolilor profesionale si de ucenici este organizată de Ministerul Educatiei Nationale cu consultarea institutiilor interesate de pregătirea fortei de muncă si cuprinde domeniile: mine si petrol, energie electrică si electrotehnică, metalurgie si constructii de masini, chimie industrială, constructii si materiale de constructii, industria lemnului, transporturi si telecomunicatii, industrie alimentară, industrie usoară, poligrafie, gospodărirea apelor, agricultură si silvicultură, comert, alimentatie publică, industrie mică, prestări de servicii s.a. Formarea se face în peste 300 de meserii. Instruirea practică se desfăsoară - în primii ani în atelierele-scoală care functionează în unitătile de învătământ, cu concursul, eventual, al unei întreprinderi direct interesate în pregătirea elevilor, iar în ultimii ani, consacrati specializării si calificării, direct în unităti economice, cu indeplinirea de sarcini concrete de muncă. 4. Învătământul post-secundar (post-liceal) este organizat de Ministerul Educatiei Nationale, din proprie initiativă sau la cererea agentilor economici. Durata pregătirii este de 1-3 ani, în functie de complexitatea profesiei. Nomenclatorul specializărilor se stabileste de Ministerul Educatiei Nationale -------------------------------------------------------------------------------- Page 3 împreună cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Persoanele juridice care solicită organizarea unei scoli post-liceale sau scolarizarea în cadrul acestui tip de învătământ asigură finantarea prin contract cu Ministerul Educatiei Nationale. Fac exceptie scolile sanitare post-liceale de stat care sunt finantate de Ministerul Educatiei Nationale. Scolile de maistri sunt scoli post-liceale. Admiterea în învătământul post-liceal se face prin concurs, la care au dreptul să se înscrie absolventi de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat, aceasta fiind solicitată, însă, în cazul scolilor sanitare post-liceale. Principalele profile în care se specializează cursantii învătământului post-liceal sunt: tehnic, agricol, transporturi si telecomunicatii, comert, sanitar. Învătământul post-liceal se încheie cu un examen de absolvire si obtinerea unui certificat care atestă calificarea de tehnician în domeniile respective. 5. Învătământul superior se organizează în două forme: învătământ superior de scurtă durată (3 ani) si învătământ superior de lungă durată (4-6 ani), ambele desfăsurându-se atât prin cursuri de zi, cât si seral sau fără frecventă. Ambele forme de învătământ superior presupun un concurs de admitere, la care pot participa absolventii de liceu cu diplomă de bacalaureat. * Învătământul superior de scurtă durată este organizat în colegii universitare, în cadrul institutiilor de învătământ universitar de lungă durată si cuprinde profilurile: universitar, tehnic, economic, medical, sportiv. Studiile superioare de scurtă durată se încheie cu un examen de absolvire si obtinerea diplomei ce specifică specializarea dobândită. Absolventii cu diplomă ai colegiilor universitare pot continua studiile în învătământul superior de lungă durată, după un concurs de admitere, în cadrul profilului studiat initial sau apropiat. Cei admisi, după examene de diferentă, sunt înscrisi în anul III al învătământui superior de lungă durată. * Învătământul superior de lungă durată cuprinde următoarele profiluri de studiu: universitar si pedagogic, tehnic, agricol, economic, medico-farmaceutic, juridic, artistic. Studiile universitare de lungă durată se finalizează cu un examen de licentă si obtinerea titlului de licentiat în profilul si specializarea urmată. Absolventii cu diplomă de licentă pot urma o a doua specializare universitară, fără concurs de admitere, însă în regim cu taxă. 6. Învătământul post-universitar asigură specializarea în domeniu sau extinderea si perfectionarea pregătirii atestate prin diploma de licentă sau de absolvire. Admiterea în învătământul post-universitar se face prin concurs - pentru master, doctorat si studii academice post-universitare sau la cerere - pentru studii de specializare si cursuri de perfectionare. 7. Educatia permanentă este o formă de instruire pusă la dispozitia adultilor de Ministerul Educatiei Nationale în colaborare cu alte ministere, cu mass-media si cu alte organisme interesate. Pentru a facilita accesul la stiintă si cultură a tuturor cetătenilor, indiferent de vârstă, Ministerul Educatiei Nationale poate acorda sprijin de specialitate celor care organizează programe de asistentă a adultilor, cursuri de pregătire si perfectionare profesională. În conditiile colaborării Ministerului Educatiei Nationale cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, cursurile sunt atestate de Ministerul Educatiei Nationale. Dacă programele cursurilor sunt avizate de Ministerul Educatiei Nationale, la finalizarea lor se acordă certificate de calificare profesională. -------------------------------------------------------------------------------- Page 4 8..Învătământul deschis (la distantă) este o formă de instruire a adultilor care utilizează tehnologii moderne de comunicare si de transmitere a informatiei. Institutiile si retelele de învătământ de acest tip pot fi organizate cu aprobarea Ministerul Educatiei Nationale, iar cheltuielile sunt suportate de institutiile respective si de beneficiarii serviciilor lor. 9. Alternativa particulară în domeniul educatiei este cel mai bine reprezentată la nivelul invătământului superior, unde predomină domeniile: stiinte juridice, economic, universitar-pedagogic. 10. Învătământul pentru minorităti este organizat pentru persoanele apartinând minoritătilor nationale care au dreptul să studieze si să se instruiască în limba maternă la toate nivelurile si formele de învătământ. În învătământul de stat profesional, liceal (tehnic, economic, administrativ, agricol, silvic, agromontan) si postliceal pregătirea de specialitate se face în limba română asigurându-se, în functie de posibilităti, însusirea terminologiei de specialitate si în limba maternă. În învătământul universitar de stat se pot organiza grupe si sectii cu predare în limba maternă pentru pregătirea personalului necesar în activitatea didactică si cultural-artistică. În învătământul de toate gradele, concursurile de admitere si examele de absolvire se sustin în limba româna, cu exceptia scolilor, claselor si specializărilor la care predarea se face în limba maternă, cu personal didactic si manuale corespunzătoare. 11. Învătământul special se organizează pentru prescolarii si elevii cu deficiente psihice, senzoriale, motorii etc. în scopul instruirii si educării, al recuperării si integrării lor sociale. Învătământul special dispune de planuri, programe analitice, manuale si metodologii didactice elaborate în functie de tipul si gradul handicapului. Reteaua de unitati cuprinde grădinite, scoli primare, gimnaziale, scoli profesionale, licee si scoli post-liceale. <!--NOSEARCHEND--> http://216.239.37.100/search?q=cache:mLD-VR_Q9-wC:www.see-ed...|lang_fr|lang_ro&ie=UTF-8 Reference: http://stepbystep.go.ro/ro_add4.html |
| ||||||||||
4 hrs confidence:
| |||||||||||
