Pages in topic:   [1 2 3] >
Legea privind traducătorii și interpreții judiciari
Thread poster: George Luca

George Luca  Identity Verified
Local time: 02:18
German to Romanian
+ ...
Jan 18, 2015

Proiectul Legii privind traducătorii și interpreții judiciari este pus în dezbatere publică din 15.01.2015 până la 01.02.2015
Link:
http://www.just.ro/MinisterulJustiției/Actenormative/Proiectedeactenormativeaflateîndezbatere/tabid/93/Default.aspx
Și expunerea de motive este interesantă.


Direct link Reply with quote
 

veronica drugas  Identity Verified
Italy
Local time: 01:18
Italian to Romanian
+ ...
revolta generala Jan 22, 2015

Foarte multi colegi sunt revoltati de acest proiect! Se anunta raspunsuri oficiale si poate chiar si proteste!

Care este pozitia ATR-ului fata de acest proiect de lege?

Multumesc,
Veronica

[Editat la 2015-01-22 12:11 GMT]


Direct link Reply with quote
 
PROCASAPROIECT
German to Hungarian
Baietii destepti ...si tertipurile lor de a mai aduna niste bani Jan 22, 2015

Din cate am inteles eu , se va infiinta obligatoriu o Uniune a Traducatorilor si Interpretilor Judiciari din ROmania ( nu ca o uniune benevola , ci obligat fortat, trebuie sa fii membru,ca altfel nu poti activa ) . Traducatorul ,daca vrea sa activeze , trebuie sa se inscrie in uniune, sa plateasca taxa, sa se reautorizeze din 6 in 6 ani prin examen scris,oral si interviu . Ciudat este,ca autorizarea initiala se poate face doar in baza diplomei, reautorizarea doar in baza examenului indiferent daca esti licentiat in limba respectiva sau nu . Eu de exemplu am dat 4 examene, 2 traduceri, 2 retroversiuni . Atestatul meu eliberat de Ministerul Justitiei nu mai este valabil ??? Cand am dat acest examen nu era vorba despre asa ceva , pe atestat nu exista vreun termen de valabilitate . Activez de 18 ani in domeniu. Nu mai stiu Germana, Maghiara ???

Nu-ti poti folosi stampila de traducator doar daca se legalizeaza de notar traducerea efectuata de tine . Nu conteaza,ca institutia destinatara ti-o accepta fara legalizare.
Daca tot ne examineaza si reexamineaza, de ce mai trebuie sa fim sub papucul notarilor ???? In Germania,Austria ,Ungaria traducatorul este independent . Stampila lui este valabila fara vreo legalizare din partea notarului. La noi, mai trebuie sa castige bani si altii, ca doar n-o sa moara de foame saracii pe munca noastra. Si acum colac peste pupaza, mai apare si o Uniune ,care iti cere bani , care va avea partimoniu, conducatori, factori de decizie etc. S-a calculat oare cat se castiga si cat se pierde la aceasta afacere. Mai tineti minte legea vestita a lui Boc, prin care s-au desfiintat zeci de mii de firme mici, care plateau macar CAS-ul unui angajat si s-a trezit statul cu tot atat de multi someri. Cam asa va fi si acum. Nu mai stiu din ce sa faca bani la buget pe moment si apoi se scarpina pe crestet .....

Se mai pune conditia,ca daca nu ti-ai luat examenul ( la care s-a ridicat nota minima de la 7 la 8 ) in doua sesiuni consecutive, gata, esti pe drumuri . Fratilor, la oral esti la cheremul examinatorului ! Se da un text de Lege europeana,despre nu stiu ce chestiuni technico-financiare si poti sa-ti iei adio de la painea zilnica !
Cum putem bloca o asemenea aberatie,cand la mijloc sunt doar banii ????


Direct link Reply with quote
 

Ovidiu Martin Jurj
Romania
Local time: 02:18
German to Romanian
+ ...
Noul proiect de lege este foarte bun Jan 23, 2015

Noul proiect de lege al traducătorilor și interpreților judiciari este foarte bun, el vine în sprijinul profesiei noastre, reglementând-o în sfârșit cum trebuie, eliminând practicile incorecte, prețurile mici și exploatarea omului de către om; deci merită susținut și mulțumim din inimă MJului că l-a făcut. Fiindcă nu noi, U.N.T.A.R., l-am făcut, ci MJ.

Într-adevăr, noi am cerut de-a lungul anilor, în diverse memorii, petiții etc. diverse lucruri bune pentru profesie și iată că unele dintre ele, cele mai multe, se regăsesc în noul proiect de lege.

Noi, U.N.T.A.R., am cerut ca traducătorii autorizați să devină profesie de sine stătătoare, prin separarea lor de restul traducătorilor; de asta am cerut în repetate rânduri redenumirea profesiei din traducător autorizat în traducător juridic, după modelul austriacului Gerichtsdolmetscher, introducerea ei în COR ca ocupație de sine stătătoare, diferită de cea de traducător în general, pe cod CAEN 6910 - Activități juridice și cod CPSA 6910.19 - Alte servicii juridice. Și iată că MJul ne-a ascultat ruga: a schimbat denumirea profesiei din rtraducător autorizat în traducător și interpret judiciar și vrea s-o bage în COR ca ocupație de sine stătătoare. Doamne ajută!

Am cerut și reglementarea prin lege a înființării și funcționării unei uniuni profesionale atraducătorilor juridici care să se numească UNTJR, care să cuprindă toți membrii profesiei, care să fie organizată și să funcționeze după modelul uniunilor celorlalte profesii care țin de MJ - Serviciul Profesii Juridice Conexe: notarii publici (UNNPR) și executorii judecătorești (UNEJ). Iar proiectul MJului iată că prevede înființarea UNTIJR.

Tot noi, U.N.T.A.R., am cerut și schimbarea modalității de autorizare, astfel încât să fie prin examen, așa cum este și la celelalte două profesii amintite, respectiv notarii publici și executorii judecătorești, și așa cum este și la traducătorii juridici din alte țări; și tot noi am cerut reglementarea formelor de exercitare a profesiei, precum și stabilirea răspunderii traducătorilor, precum și controlul activității acestora. U.N.T.A.R. a cerut și educație profesională continuă obligatorie, cum e și la celelalte profesii reglementate. Și iată că MJ a reglementat în noul proiect toate astea. Chestia cu examenul de evaluare profesională periodică, adică un fel de reautorizare din 6 în 6 ani, asta nu am cerut-o noi, este exclusiv ideea-surpriză a MJului, dar nouă ni se pare genială și o susținem. Doar nici testele IELTS nu sunt pe viață, autorizația de traducător și interpret judiciar de ce ar fi? Din moment ce măsura asta aduce bani și la MJ și la Uniune, bani care vor fi folosiți în folosul profesiei și al statului, înseamnă că e un lucru bun.

De asemenea, U.N.T.A.R. a cerut stabilirea unei noi modalități de taxare, respectiv tarife pe mia de caractere ca în Austria, țară UE, o modalitate mult mai precisă decât taxarea pe pagina fizică sau virtuală cu nr. variabil de caractere; asta nu e în proiectul de lege, dar cine știe, poate va fi ori în regulamentul de aplicare, ori în OMJ/OMF cu tarife.

Deci proiectul e foarte bun și rezolvă cam toate problemele profesiei noastre. Toată agitația asta cu îngrădirea dreptului de exercitare a profesiei este tot o manipulare a "birourilor de traducere autorizate". Este evident că noul proiect de lege nici nu îngrădește dreptul la exercitarea profesiei - dimpotrivă, stabilește drepturi și obligații pentru noua profesie a traducătorilor și interpreților judiciari - și nici nu limitează dreptul de a face și alte tipuri de traduceri decât cele judiciare sau de a îndeplini altă activitate lucrativă.

Astfel, în expunerea de motive, chiar MJul, la punctul 2, subpunctul 5, chiar în ultimul paragraf, face următoarea precizare:

"Menționăm că persoana care a dobândit calitatea de traducător și interpret judiciar nu va fi împiedicată să presteze alte servicii de traducere și interpretare decât cele cu caracter judiciar, însă, acestea nu trebuie confundate cu activitatea reglementată de viitoarea lege privind traducătorii și interpreții judiciari. Sub acest aspect, este de remarcat că art. 37 alin. (7) prevede că „Este interzis biroului de traducere şi interpretare judiciară, individual sau societate profesională, să desfăşoare sau intermedieze de alte servicii decât cele prevăzute de prezenta lege.” "

Deci în sfârșit s-au separat merele de pere, ca să zic așa; adică vom putea face și alte traduceri pe lângă traducerile judiciare, dar separat de acestea. Adică acele alte traduceri nu se vor face în cadrul biroului de traducere și interpretare judiciară, după cum nu se fac nici în cadrul birourilor individuale și societăților profesionale notariale și nu poartă nici încheierea de certificare prevăzută de lege, nici ștampila traducătorului și interpretului judiciar sau a notarului public, nici nu se legalizează la notariat.

Asta înseamnă că persoana autorizată ca traducător și interpret judiciar este obligată să facă doar traducerile și interpretarea judiciară exclusiv printr-una din formele de exercitare a profesiei stabilite prin art. 37 din proiecrtul de lege, adică birou individual sau societate profesională de traducere și interpretare judiciară, pe care îl/ o va înregistra direct la ANAF în baza autorizației de la MJ și va primi un CIF pe biroul individual sau pe societatea profesională. Nimeni nu îi îngrădește dreptul acestei persoane să înființeze și alte entități, respectiv un PFA sau un SRL separat de biroul individual sau societatea profesională de traduceri și interpretare judiciară, prin Registrul Comerțului, cu alt cod fiscal, prin care să facă alte tipuri de traduceri și interpretare și/ sau meditații și cursuri.

De asemenea, nimeni nu îi îngrădește persoanei dreptul de a desfășura o activitate salarizată, alta decât cea de traducere și interpretare judiciară, de ex. în învățământ etc.

Cât despre formele actuale de exercitare a profesiei, tot MJul, în expunerea de motive, la punctul 2 - Schimbări preconizate, subpunctul 7, le menționează și argumentează că nu sunt ok:

"persoană fizică autorizată, societate comercială, angajat al unei societăţi comerciale, biroul notarial sau de avocatură etc."

Este evident că SRLrile de traduceri sunt neautorizate să desfășoare această activitate reglementată și fac asta cu de la sine putere și cu încălcarea legii, folosind abuziv traducători autorizați PFA și angajând la fel de abuziv traducători autorizați, încălcând atât Legea 178/1997, cât și Legea 36/1995 republicată. Deci ele au voie - și vor avea și în viitor voie - să facă/ intermedieze orice traduceri, dar nu cele care intră sub incidența legilor speciale de mai sus, respectiv în viitor cele care se vor face conform noii legi a traducătorilor și interpreților judiciari coroborată cu Legea 36/1995 republicată - Legea notarilor publici și a activității notariale.

Cu birourile de avocatură treaba e cu dus și întors: într-adevăr avocații pot angaja traducători autorizați conform actualei legi 178/1997, în scopul îndeplinirii profesiei. Pe de altă parte, conform Legii 51/1995 republicată, cu modificări și completări, avocatul nu are în competența sa efectuarea și legalizarea traducerilor, deci nici cabinetul sau societatea profesională de avocați nu poate efectua și cu atât mai puțin legaliza traduceri pt. publicul larg care nu au legătură cu activitatea de avocatură a cabinetului sau societății de avocați.

Cu birourile notariale în schimb, este altceva, în cazul lor, totul este legal, deoarece notarii publici au în competența lor efectuarea și legalizarea traducerilor prin art. 12 lit. j din Legea 36/1995 republicată, care este o procedură notarială și se efectuează în cadrul și de către biroul notarial; de asemenea, notarii publici au dreptul legal și să fie traducători autorizați de MJ în condițiile legislației notariale, respectiv în cazul în care limba străină este limba lor maternă, sau în cazul în care solicită autorizarea ca traducători pe diverse limbi străine cf. Legii 178/1997; de asemenea, ei pot folosi traducători autorizați cf. art. 1 alin. 3 din actuala Lege 178/1997 și îi pot și angaja legal în cadrul birourilor notariale și chiar există notariate care lucrează astfel, Evident că prin noua lege, toți traducătorii autorizați actuali devin traducători și interpreți judiciari; deci implicit și notarii publici care sunt și traducători autorizați.

Prin urmare, activitatea de traducere și interpretare judiciară ar trebui să aibă ca formă de exercitare obligatoriu și biroul notarial. Adică art. 37 alin. (1) din proiect ar trebui completat cu o prevedere de genul:

Activitatea de traducere și interpretare judiciară poate fi desfășurată și în cadrul birourilor individuale notariale și a societăților profesionale notariale de către traducătorii și interpreții judiciari angajați ai acestora, precum și de către notarii publici autorizați ca traducători și interpreți judiciari conform legii.

Astfel, legea nouă ar asigura respectarea și aplicarea Legii 36/1995 republicată și regulamentul ei de aplicare. Eu cred că asta ar rezolva toate problemele legate de formele legale de exercitare a profesiei de traducător și interpret judiciar.

Într-adevăr, prevederile legate de organizarea și funcționarea Uniunii și Camerelor, astea sunt cam stufoase, dar dacă MJ așa a considerat că e bine și că noi ar trebui să fim în stare și mai ales dacă ne-o ajuta așa cum a promis, măcar la început, atunci lucrurile ar trebui să meargă.

În plus, din Uniune ar trebui să facă parte automat și notarii publici autorizați ca traducători și interpreți judiciari, care sunt juriști și știu mai multe decât noi, plus că au experiență de la cealaltă uniune a lor, UNNPR, care merge bine de exact 2 decenii, deci dacă se implică și ei și ocupă și funcții, doamne ajută, atunci sigur o merge și UNTIJR. Prezența și implicarea lor ne-ar apropia și mai mult de UNNPR; iar partea bună se vede în anexa la proiect: Camerele noastre vor fi exact în aceleași localități ca și Camerele Notarilor Publici, deci putem cere sprijin și în teritoriu, la nivel local.


Direct link Reply with quote
 
Georgiana_M
Local time: 02:18
English to Spanish
Proiect de lege controversat Jan 23, 2015

Schimbarile pe care le aduce noua lege sunt pozitive, dar pentru o anumita categorie de traducatori/interpreti. Initiativa desi laudabila scoate la lumina o serie de neajunsuri care reflecta o documentare relativ sumara privind complexitatea acestei profesii. Prin acest proiect de lege personal consider ca se intentioneaza separarea traducatorilor/interpretilor din Romania in 2 categorii. Este adevarat ca doleantele UNTAR sunt laudabile, dar in egala masura ma intreb oare de ce nu s-a dorit mai degraba sa se reglementeze mai bine modul de autorizare a traducatorilo/interpretilor, modul de plata sau crearea unor mecanisme prin care toti care lucram in breasla aceasta sa fim protejati din punct de vedere social, intrucat stim foarte bine ca majoritatea lucram intr-un sistem in care CM nu prea se aplica, iar pentru femei in special, acest lucru nu este intocmai benefic, mai ales ca PFA-urile, spre exemplu reprezinta rodul multor dileme legislative pentru traducatori (si nu numai). Exista o multitudine de doleante mai importante de solutionat, iar aceasta nascocire, pentru ca altceva nu mi se pare, pare mai degraba un mijloc de a stoarce clientul de mai multi bani (ceea ce nu este neaparat rau pentru traducator, dar...) din care foarte multi va da traducatorul pe taxe si impozite. Astfel, ma intreb oare unde este castigul mai exact? In plus, trebuie sa ne intrebam daca traducatorul de 50 de ani, care teoretic inca mai este apt de munca, va fi dispus sa participe la evaluarile acestea? si cine vor fi cei care stabilesc subiectele de examen si modul de evaluare? sau oare aceste evaluari vor costa sau nu? Multe intrebari, putine raspunsuri si ca in foarte multe alte cazuri se scoate un proiect de lege, in graba, fara studiu de piata in prealabil. Si sa fim seriosi, un studiu de piata este necesar, mai ales tinand cont de faptul ca foarte multi sunt autorizati drept traducatori (facand abstractie de modul in care sunt autorizati) si stau cu autorizatia in buzuar.

Aceasta este simpla mea parere si daca am jignit pe cineva (desi nu asta a fost intentia mea si nici nu am dorit acest lucru) imi cer scuze anticipat.


Direct link Reply with quote
 

Nicolae Zarna  Identity Verified
Romania
Local time: 02:18
Spanish to Romanian
+ ...
Punctul de vedere al unui traducător autorizat, relativ novice. Jan 23, 2015

Doar pentru a sublinia relativa relevanță a punctului meu de vedere, pentru început vreau să precizez că sunt traducător autorizat din 1996 (aproape 20 de ani) și lucrez de atunci full-time în domeniul traducerilor.

Foarte pe scurt, consider proiectul de lege ca fiind cel puțin înjositor și degradant pentru traducătorul autorizat.

Mă rezum aici la a prezenta două motive pentru care resimt un profund dezgust pentru acest proiect de lege și un puternic impuls de a pleca odată din țara asta:

1. Legarea de glie. Este greu de înțeles, cum la câteva sute de ani de la abolirea iobăgiei, în țara noastră cineva gândește să lege pe cineva de glie de facto, fără cel puțin a-i oferi compensații substanțiale.

Imposibilitatea de a mai efectua LEGAL, altfel de traduceri decât cele autorizate, în baza autorizării deja existente, este în sine o legare de glie care vine în contradicție prin efecte chiar cu expunerea de motive a proiectului. Nu pot să îmi propun sa am un corp de elită de traducători (era să zic iobagi) de înaltă calificare, care să îmi stea la dispoziție permanent când am eu un proces ceva, dar pe care să nu îi plătesc. Vreau doar să fie foarte buni, dar în rest pot să moară de foame.

Un traducător super profesionist și specializat pe juridic, dar pe o limbă relativ rară, dacă are noroc, ar putea câștiga chiar și 500 de lei pe lună, cumva din punctul de vedere al unei vieți normale, ar putea să câștige mult mai bine lucrând necalificat la o companie de salubrizare urbană (la mine în oraș firma se numește Rebu).

Sunt absolut convins că în practică, se vor găsi nenumărați funcționari care să considere că înființarea unui PFA pentru traduceri, altele decât cele judiciare, încalcă prezentul proiect de lege. Înființarea unei firme ... să fim serioși, sunt în stare să te caute să vadă dacă nu cumva e un tertip de a ocoli prezentul proiect, o să se consideră similar cu situația unui notar care își face o firmă de consultanță juridică. Plus că o firmă presupune un consum enorm de energie care ar putea să nu se reflecte în rezultate.

2. Evaluarea periodică.

Bun, înțeleg evaluarea periodică a piloților. Pot interveni aspecte de sănătate care să le diminueze abilitățile.

Dar care este ideea cu evaluarea traducătorilor? Eu personal nu știu altă profesie liberală în care să vină cineva la un anumit interval de timp și să zică: Ia să vedem, poate te prind de data asta ... și te scot pe tușă. Nu am auzit notarii să dea evaluări pentru a rămâne în branșă, nici avocați pentru a rămâne în barou și nici medici pentru a mai putea practica.

Oameni buni, chiar nu putem lua nimic bun din America? Tipul acesta de prevenție este complet contraproductiv. Dacă unul dintre acești profesioniști o zbârcește urât ... există un colegiu profesional care poate aprecia dacă mai poate sau nu să profeseze.

Dincolo de legi și de filozofii, există oameni care își proiectează un viitor.
Eu nu pot să mă apuc să îmi clădesc o carieră, cu gândul că peste 6 ani o să dau un examen și din 1000 de motive posibile (diferite de cel al competenței mele profesionale) ași putea să îl pic.

Cu alte cuvinte, eu legiuitor, vreau super profesioniști, pe care nu îi plătesc decât când am io nevoie de ei, care să îmi stea însă tot timpul la dispoziție, și cărora, pe deasupra, să le pot spune peste x ani ... fete/băieți gata, nu ați trecut examinarea, asta este 2 bani nu mai face specializarea voastră ... găsiți-vă și voi ceva de lucru.

Oameni buni ... un specialist are mare nevoie de siguranță, el se specializează pentru ceva de care este foarte convins că este al lui, nimeni nu depune eforturi și nici nu face sacrificii pentru ceva care este supus unui înalt factor de hazard.

Să ne înțelegem, hazardul joacă un rol foarte mare într-o examinare. Și hazardul poate interveni într-o mulțime de forme, .... am gripă la data examinării, ... m-am certat cu cel mai bun prieten, îmi pică un subiect dintr-un domeniu al dreptului despre care nu am nicio idee, cel care mă examinează nu are nicio idee despre jargonul specific textului respectiv, etc.

Să fim serioși, dacă dai o traducere la corectură, 10 specialiști vor returna 10 corecturi diferite. Traducerile nu sunt totuna cu matematica, subiectivismul este un factor atât de important încât orice examinare este de fapt un joc de noroc cu cariera examinatului.

Dacă hazardul intervine la început ... asta este ... fac altceva în viață, dar să îmi supun cariera hazardului la fiecare x ani .... scuze, la Las Vegas sunt oportunități mai bune.

Pentru a nu mă lungi pe următoarele 10 pagini închei aici cu o rugăminte:

Înțeleg perfect substratul financiar al problemei, înțeleg că se estimează că un traducător judiciar ar putea contribui cu circa 2000 de lei pe an la bunăstarea patriei în care accidental s-a născut, înțeleg că la fiecare x ani există o oportunitate de a-i mai stoarce niște mărunțiș, 1000-2000 de lei cu tot ce înseamnă un examen (bănuiesc că o să se inventeze și cursurile pentru examen, cu prezență obligatorie și taxă pe măsura unei profesii bănoase). Înțeleg că este necesar ca o mână de oameni să primească niște lefuri substanțiale de la stat, care cu înțelepciunea lor nemărginită și superioritatea funcționarului de stat dar nu chiar de stat o să ne coordoneze din banii pe care noi o să îi plătim pentru cotizație ... dar lăsați-ne măcar oameni buni să trăim, dacă ne exterminați cine o să vă mai plătească amărâtele alea de cotizații?

Sincer, mă așteptam să se vină cu o lege prin care să se descopere și la noi, după foarte mulți ani de obscurantism de sorginte răsăriteană, că nu este nevoie de un notar pentru a legaliza semnătura unui traducător, și că semnătura traducătorul în sine, prin investitura pe care a primit-o de la stat, este suficientă pentru ca un act să își producă efectele juridice.

Și finalmente cum s-ar zice într-una dintre țările cu ieșire la Atlantic, hai să încercăm să evităm sintagmele de acum 25 de ani. Limbajul de lemn al regimului anterior este învechit! Suntem traducători totuși, a venit vremea să stăpânim limbajul de lemn corporatist oameni buni!

Nicolae
(cu scuzele de rigoare pentru un mesaj atât de lung, dar nu am mai scris aici de cel puțin 4 ani așa că am speranța că voi fi iertat).


Direct link Reply with quote
 

Nicolae Zarna  Identity Verified
Romania
Local time: 02:18
Spanish to Romanian
+ ...
Alte frământări Jan 23, 2015

Oricât mi-ași dori, nu mă pot abține să nu mai umplu ceva spațiu de pe acest fir.

Promotorul legii insistă asupra obligației de a răspunde solicitărilor organelor atotputernice, refuzul eventual trebuind justificat, în caz contrar fiind pasibil de varii sancțiuni. Desigur promotorul are motive întemeiate să se teamă de refuzuri, dar asta este o altă poveste.

Ceea ce înseamnă justificat rămâne în aer, probabil o să se vină cu norme de aplicare ... cu toate că arbitrariul va rămâne ca mai peste tot ... literă de lege ... dar până atunci hai să facem un exercițiu de imaginație.

A dat norocul/ghinionul peste mine și un avocat îmi aduce 2000 de pagini ale unui dosar stufos.
Am un registru de traduceri în care îmi notez lucrarea (de mână, că un registru ținut pe calculator ar suna a secol XXI).

Acum, legea mă obligă să predau la timp lucrarea. Pentru că vorbim de timp trebuie să stabilim niște norme, altfel ... prinde sclavul și îl penalizează.
Cineva trebuie să stabilească o normare, de genul ... un traducător poate traduce 6 ore pe zi (sau câte or fi conform igienei muncii). Norma unui traducător este de xxx cuvinte pe oră. În linii generale se consideră că un serviciu prestat profesionist nu depășește 2000 de cuvinte pe zi, asta ar însemna circa 7 pagini de 300 de cuvinte / zi.
Bun, acum dosarul din poveste, de 2000 de pagini, înseamnă circa 285 de zile lucrătoare, ceva mai mult de un an.
OK, înseamnă că de acum încolo un an de zile, am un motiv justificat de a refuza orice altă solicitare?
Sau există unele instituții mai cu moț decât altele? Ceva de genul prin intersecție trece mai întâi salvarea sau pompierii?

Refuzul trebuie documentat, altfel ... biciuire, decimare, lapidare .... mă și văd mergând la procuratură cu un dosar de 2000 de pagini, cu registrul de traduceri să se vadă data când am lua lucrarea, și până când sunt ocupat

Este neclar pentru mine dacă iobăgia asta este cu drept de concediu sau ... Când ești în concediu, te anunți la cameră ... dar câte zile de concediu ai voie pe an (pe care nu ți-l plătește nimeni dar asta e mult prea abstract), ca să nu se considere că refuzi? Io personal stau în concediu 3 luni pe an vara și 1 lună iarna, o fi voie sau să îmi iau gândul încă de pe acum de la autorizare?

Apropo, dacă țața Maria din Constanța, care mi-a adus deunăzi un certificat să i-l traduc în engleză, vine în viitor să îi mai traduc un alt certificat, că are nevoie de el fata ei în Utah, io ce îi fac? O stuchesc? Bat mătănii și o rog să nu mă ispitească? O trimit cu certificatul la Ministerul Justiției sau la un avocat care să mi-l aducă mie (îi dau șpagă sau nu dacă mi-l aduce înapoi?)? Că sigur țața Maria nu'i avocat, nu'i notar și nici instanță. Să înțeleg că țața Maria îi dă 200 de lei unui avocat să îi rezolve treaba asta, care îmi dă mie 10 lei (că's puține cuvinte pe pagină), 40 de lei notarului să legalizeze și 150 de lei e onorariul lui? Să înțeleg că dintre toate profesiile participante la procesul ăsta, toată lumea își stabilește tarifele conform pieței cu excepția traducătorilor care sunt liberi să renunțe la autorizație dacă nu le place?
Prin normele de aplicare, legea urmează să stabilească nivelul șpăgii pentru a primi lucrări?

Că din câte bag seama așteptăm să primim lucrări de la autorități. Ori dacă 2 luni nu primesc nimic, trebuie ca să nu mor de foame să fac ceva. În condițiile în care tarifele sunt uniforme, nu prea mai există niciun criteriu transparent de repartizare al lucrărilor. În acest caz, fie există un sistem de listă de așteptare, în care traducătorii să primească lucrări în ordinea din listă și de volume asemănătoare, fie în mod oficial se organizează un sistem de cointeresare șpăgoasă cu conferirea traducătorului a unui fel de imunitate proșpagă.

Să ne înțelegem, prin faptul că traducătorul trebuie să răspundă "oricând" solicitărilor organelor, înseamnă că același traducător nu se poate angaja nicăieri. Nicio firmă privată nu o să te angajeze să livrezi pizza în condițiile în care tu periodic îi spui ... azi mă duc la Călărași că un derbedeu din Canada a spart geamul la primărie și îl anchetează la poliție. Niciun șef de la stat nu o să te agreeze prea mult în condițiile în care îți faci de treabă de 2 ori pe săptămână prin altă parte .... Altfel spus, în practică traducătorul judiciar, dacă vrea să își păstreze autorizația, nu se poate angaja nicăieri, trebuie să trăiască din ce îi trimite stăpânul, motiv pentru care stăpânul trebuie să se îngrijească să îi trimită de lucru .... Sună mai tare decât în regimul trecut.

Apropo, pentru cine nu știe, aviz fanilor de pe site ai regimului politic precedent, țăranii când strigau "noi vrem pământ" în timpul răscoalei de la 1907, nu cereau să primească pământ în proprietate, așa cum ne-au învățat în urmă cu 30 de ani, cereau să primească pământ în arendă, pentru a avea ce munci și a-și hrăni familiile. Norocul în situația actuală este că nu sunt tot atâți traducători câți țărani erau pe atunci și că furcile sunt acum în mare măsură obiecte de muzeu.

Ufff, am atâtea întrebări și nu e nimeni să îmi răspundă.

))

Cu drag același Nicolae,
cu multe frământări existențiale


Direct link Reply with quote
 

Annamaria Amik  Identity Verified
Local time: 02:18
Romanian to English
+ ...
Refuzul justificat Jan 23, 2015

Nicolae Zarna wrote:
Să ne înțelegem, prin faptul că traducătorul trebuie să răspundă "oricând" solicitărilor organelor, înseamnă că același traducător nu se poate angaja nicăieri.


Mda, pe mine disponibilitatea obligatorie mă seacă cel mai tare. Evident, din comenzile lor nu vom putea trăi, deci ori ne angajăm, ori prestăm alte activităţi independente (traduceri "non-judiciare") - dar oare în cazul unei solicitări, "nu pot lipsi de la locul de muncă" sau "am alte obligaţii contractuale" este un motiv întemeiat pentru refuz? Dacă da, înseamnă că practic aproape fiecare traducător judiciar va fi permanent indisponibil cu motiv întemeiat (pentru că trebuie să aibă alte surse de venit), mai puţin în afara programului de lucru, nu? Sau vom primi adeverinţe de la ei, că suntem solicitaţi şi angajatorul sau clientul e obligat să ne permită să lipsim de la locul de muncă sau să accepte că nu ne respectăm obligaţiile contractuale, similar cu jury duty?... Vai...


Direct link Reply with quote
 

Nicolae Zarna  Identity Verified
Romania
Local time: 02:18
Spanish to Romanian
+ ...
Angajat Jan 23, 2015

Annamaria Amik wrote:
Sau vom primi adeverinţe de la ei, că suntem solicitaţi şi angajatorul sau clientul e obligat să ne permită să lipsim de la locul de muncă sau să accepte că nu ne respectăm obligaţiile contractuale, similar cu jury duty?... Vai...


Hai să vedem cum cineva care pleacă de la firmă când vrea mușchiul autorității poare să promoveze în firmă și cum evită pe termen lung să zboare de acolo la cea mai mică mișcare în front.

În viața reală lucrurile sunt clare, la privat angajatorul te vrea acolo permanent pentru a folosi timpul pe care ți-l plătește în folosul firmei, la stat toți colegii o să cârcotească că i stau cu șeful pe cap în timp ce tu sine știe prin ce mall îți bei cafeluța pe banii statului.

Singura alternativă este propria afacere ... dar qui prodest, ai deja una, ori traduceri juridice și nejuridice, cu observația că nu sunt mulți traducători care pot câștiga decent pe termen lung astfel încât să își permită să trăiască doar din traduceri (decent).

Plus că apare un conflict de interese al tău, știm cu toții cât de greu e să îți fidelizezi un client extern serios, dacă apare o suprapunere între o interpretare în instanță și însoțirea unui grup al clientului, mă tem că pagubele pot fi serioase pentru tine.


Direct link Reply with quote
 

liviu roth
United States
Local time: 19:18
Romanian to English
+ ...
no, că io mi-s de la țară, Jan 24, 2015

nu prea înțeleg cum vine asta cu U.N.T.I.J.R.

Dacă este asociație/uniune profesională (după cum zâce la articolu 6), atunci ea ar trebui să fie neguvernamentală, înscrierea benevolă și nu obligatorie, iar statutul ei ar trebui să fie întocmit și adoptat de membrii ei, nu impus de Măria Sa, Ministerul de Justiție, cu binecuvântarea Sfântului Senat.

A propos de refuz: orice traducător sau interpret are dreptul să refuze pe motive de conștiință (religioase, opinie etc.) orice caz; nu poți obliga și nici nu este recomandat, ca o interpretă să lucreze într-un caz de viol sau violență domestică.

Dacă persoanele care au întocmit proiectul se dau așa „dă deștepte”, de ce nu specifică la examinarea interpreților toate categoriile/modurile de interpretare - consecutivă, simultană și traducerea unor documente în curte.

Se pare că în RO încă nu s-a aflat că interpretariatul judiciar și traducerea judiciară sunt două meserii diferite

Cerința ca un interpret din străinătate să prezinte certificare este o altă aberație; să zicem că o echipă de la FBI se deplasează la București pentru anchetarea unui suspect reținut de DIICOT și vor să mă ia ca interpret; deși lucrez ca interpret judiciar în SUA de peste 15 ani, nu am nicio „patalama” la mână, recte, certificare ... deci nu am voie să interpretez !!!

O altă aberație! De ce trebuie să-mi deschid un birou? Dacă vreau să traduc documente acasă, în pijama, de ce trebuie să deschid un birou??? Știu că interpretarea judiciară telefonică nu se practică încă în RO, așa că nu mă leg și de acest aspect.

Am comparat acest proiect de 30 de pagini plin de aberații și abuzuri legislative cu „legea interpreților judiciari” din Statul Pennsylvania (unde locuiesc) pt. că Departamentul de Justiție al SUA are alte treburi și nu a propus vreo astfel de lege și totul se rezumă la 3(trei pagini); scurt și cuprinzător! Nu am intenția de a jigni pe colegii mei care muncesc din greu, dar se pare că în RO dinozaurii au murit abia acum câteva luni ...


Direct link Reply with quote
 
cameliaim  Identity Verified
Spain
Local time: 01:18
Member (2005)
Spanish to Romanian
+ ...
obligație? Jan 24, 2015

Nicolae Zarna wrote:

Promotorul legii insistă asupra obligației de a răspunde solicitărilor organelor atotputernice, refuzul eventual trebuind justificat, în caz contrar fiind pasibil de varii sancțiuni. Desigur promotorul are motive întemeiate să se teamă de refuzuri, dar asta este o altă poveste.


Bineînțeles că nu cunosc în amănunt situația, dar zic eu că dacă sunt PFA asta înseamnă că am ales să-mi duc singură de grijă, adică să nu dorm nopțile rugându-mă să-mi pice comanda lui Nicolae (aia de 285 de zile lucrătoare), dar în schimb să lucrez când am chef, fără să trebuiască să fiu la ordinele nimanui. Prin alte părți chestia asta are diferite nume, dar o bază comună: dacă tu vrei să fiu mereu disponibil și să săr când îmi ceri, atunci îmi plătești un "salariu" care să asigure asemenea disponibilitate. Dar dacă nu-mi asiguri nici un salariu, nici macar servicii de x lei/lună, scuze, atunci ma apuc de altceva mai rentabil. Iar dacă mai mulți își fac aceeași socoteală, atunci traducătorul juridic sau cum s-o numi o să fie un specimen din ce în ce mai rar de găsit și probabil nu foarte bine pregătit.


Direct link Reply with quote
 

Nicolae Zarna  Identity Verified
Romania
Local time: 02:18
Spanish to Romanian
+ ...
Imperialismul american își scoate colții Jan 24, 2015

lee roth wrote:

Am comparat acest proiect de 30 de pagini plin de aberații și abuzuri legislative cu „legea interpreților judiciari” din Statul Pennsylvania (unde locuiesc) pt. că Departamentul de Justiție al SUA are alte treburi și nu a propus vreo astfel de lege și totul se rezumă la 3(trei pagini); scurt și cuprinzător! Nu am intenția de a jigni pe colegii mei care muncesc din greu, dar se pare că în RO dinozaurii au murit abia acum câteva luni ...


Dragă Lee,

Cu mânie proletară trebuie să înfierez postarea ta prin care încerci să corupi mintea noastră cu propagandă specifică imperialismului american.

Unde am ajunge dacă nu s-ar reglementa prin lege fiecare detaliu al vieții noastre? Îți imaginezi cum ar fi viața dacă nu am ști cine trebuie mai întâi să meargă la toaletă spre exemplu? și pe ce parte trebuie așteptat la ușă? și cum ar mai putea să te amendeze cineva că nu ai procedat corect dacă nu e reglementată suficient treaba asta?

Îți dai seama că scopul legii este de a crea locuri de muncă bine plătite pentru 100-200 de oameni, dintre care câțiva vor avea salarii de 3-4 ori venitul mediu pe economie? Nu interesează pe absolut pe nimeni ca lucrurile să meargă bine, cum în mod perfid încerci să insinuezi, tot ce interesează este cum să mai câștigăm niște bani, vrei să decodezi scopul? atunci "follow the money"!

Tu te gândești dintr-o perspectivă care nu are nicio legătură cu scopul creării acestei noi himere. Tu, cu gândirea afectată de imperialism, te gândești cum ar trebui să fie ca lucrurile să meargă uns. Te gândești că piața alege, ești bun, te mai cheamă și mâine FBI-ul, o dai în bară de câteva ori, nu te mai cheamă, pare simplu pentru tine.

Dar scopul legii nu este de a face lucrurile să meargă (n-ar trebui o lege nouă pentru asta), scopul legii este de a crea o agenție centrală de traduceri, prin care să se canalizeze majoritatea traducerilor respectiv a veniturilor în mâinile unui număr restrâns de persoane. Un alt scop important este de a se mai pune un nou bir pe spatele unei categorii de iobagi insuficient exploatată până acum. Se poate estima că iobagii vor plăti în medie 300 USD pe an ca să li se dea dreptul să aștepte la poarta stăpânului ca să primească ceva de muncă, la o medie de 8 USD/pagină tarif fix stabilit de stăpân, înseamnă undeva la 37 de pagini pe an dijma la stăpân. După care, dacă stăpânul este mărinimos, iobagul poate să muncească și pentru familia lui, câștiguri din care stăpânul îi mai ia încă 20-30% sub forma altor dări.

După cum vezi, scopurile sunt atât de diferite, încât orice paralelă între cele două sisteme este lipsită de suport logic. Am putea avea o discuție pornind de la aceleași baze doar atunci când FBI-ul și-ar propune nu să utilizeze serviciile tale pentru a-și îndeplini funcțiile proprii, ci să câștige niște bani din activitatea ta

Cu drag, Nicolae


Direct link Reply with quote
 

Nicolae Zarna  Identity Verified
Romania
Local time: 02:18
Spanish to Romanian
+ ...
Nimic nou sub soare Jan 24, 2015

Dragă Lee,

Pentru că poate nu înțelegi bine cum funcționează treburile astea, încerc să îți explic.

Interesează aici proiectele mari de la stat din care se pot câștiga bani mulți, plătind iobagii cu cât mai puțin, suficient cât să supraviețuiască, și dacă nu supraviețuiesc, e suficientă plebe care să ia locul celor fugiți de pe plantație. Oricum statul a avut grijă să stabilească tainul fix pentru iobagi, ca să nu fie vorbe mai apoi.

Vine un proiect substanțial de la stat. Statul organizează "concurs" și o casă de avocatură X "câștigă" licitația. Proiectele mari trebuie împărțite între mai mulți traducători, cu managementul de proiect corespunzător.

Casa de avocatură împarte proiectul către mai mulți traducători, pe care îi plătește conform legii. Poți estima că la un proiect complex statul plătește 100.000 USD din care cu puțin noroc la traducători ajung 10.000 USD. Astfel ai un management de 90.000 și o muncă pentru iobagi de 10.000. Cum să pierzi așa o găină cu ouă de aur? Nu vreau desigur să comentez unde ajung 30% din cei 90.000USD aferenți managementului de proiect.

Sistemul ăsta deja funcționează de ceva timp sub umbrela uniunii naționale a unei alte profesii liberale, în care președintele uniunii are firmă care câștigă licitațiile cu statul și cu corporațiile, prin care canalizează toate proiectele importante. So, nimic neașteptat sub soare.

Calitatea nu interesează pe nimeni cum în mod demagogic se face vorbire în expunerea de motive. Proiectul are ca efect secundar eliminarea completă a oricărei calități, tot ce interesează este ca stăpânul plantației să câștige cât mai mult. Când se epuizează ogorul ăsta se mută pe altă tarla.

Același, Nicolae


Direct link Reply with quote
 
Olga Popa
Local time: 02:18
English to Romanian
+ ...
Traducătorul oficial Jan 24, 2015

Dragi colegi,

Mai există încă un proiect de lege privitor la activitatea noastră (s-ar părea că brusc am devenit extrem de importanţi pentru măria sa, legiuitorul), proiect care se află deja în lucru la comisiile permanente ale Senatului.
Detalii, aici: http://www.senat.ro/legis/lista.aspx?cod=18458 (L675/2014).

Acum, dacă trec ambele proiecte (sigur, depinde aici şi de forma finală care se va publica în MO), cred că moşierul ar cam rămâne fără iobagi. Eu am autorizaţia din 2003, şi trăiesc exclusiv din traduceri din 2005, timp în care am primit de la instanţe lucrări în valoare de aproximativ 800 lei, cu tot cu o lucrare de vreo 60 lei neplătită de prin 2007 (chiar, ar fi neplata motiv suficient de bun pentru a refuza alte solicitări?). E adevărat că în mărinimia lui, Statul m-a mai solicitat de vreo 3 ori pentru interpretariat în instanţă, oferindu-mi cu generozitate vreo 17 lei/oră, dar ghinion, eram în concediu. În aceste condiţii, eu personal mă lipsesc de titulatura de traducător judiciar. Voi?


Direct link Reply with quote
 

liviu roth
United States
Local time: 19:18
Romanian to English
+ ...
Superb, Jan 24, 2015

Mulțumesc, Nicolae,

Acu m-am dumirit.

Și aici sunt proiecte mari de stat, respectiv traducerea dosarelor de extrădare (10-15 mii cuvinte), cereri de comisie rogatorie( 6-8 mii) etc. mulțumită faptului că unii compatrioți sunt foarte „creativi” în modul lor de a obține mulți bani etc. și cinci agenții de traduceri judiciare au obținut contractul cu DOJ (Dep.of Justice). Contractul este valabil 5 ani. La rândul ei, fiecare agenție are o listă de traducători testați, cu care lucrează. În aceste cazuri, agenția plătește traducătorul 60% din ce încasează de la guvern (totul este transparent și poate fi găsit pe internet).Rata este la nivelul superior (15 cenți/cuv.) Mulți proletcultiști ar fi foarte revoltați de această cumplită asuprire. (de ce să nu iau io 100%). Răspunsul este simplu: ar fi un coșmar ca DOJ să lucreze direct cu mii de traducători, să organizeze cine traduce, cine editează, controlul calității etc.

Referitor la interpretariatul judiciar (am mai scris despre asta de nenumărate ori): am dat niște examene și numele meu a fost pus pe o listă națională cu interpreți judiciari. Dacă un tribunal are nevoie de un interpret de RO, contactează pe unul din cei 4-5 interpreți români, discută disponibilitatea și prețul și totul este aranjat.

Mă opresc aici,

Liviu

[Edited at 2015-01-24 11:21 GMT]


Direct link Reply with quote
 
Pages in topic:   [1 2 3] >


To report site rules violations or get help, contact a site moderator:

Moderator(s) of this forum
Lucica Abil[Call to this topic]

You can also contact site staff by submitting a support request »

Legea privind traducătorii și interpreții judiciari

Advanced search






CafeTran Espresso
You've never met a CAT tool this clever!

Translate faster & easier, using a sophisticated CAT tool built by a translator / developer. Accept jobs from clients who use SDL Trados, MemoQ, Wordfast & major CAT tools. Download and start using CafeTran Espresso -- for free

More info »
BaccS – Business Accounting Software
Modern desktop project management for freelance translators

BaccS makes it easy for translators to manage their projects, schedule tasks, create invoices, and view highly customizable reports. User-friendly, ProZ.com integration, community-driven development – a few reasons BaccS is trusted by translators!

More info »



Forums
  • All of ProZ.com
  • Term search
  • Jobs
  • Forums
  • Multiple search