| Pages in topic: [1 2] > |
nicio, niciun Thread poster: Cristina Moldovan do Amaral
|
|---|
| |
Viorica Ban 
Romania
Local time: 17:06
English to Romanian
+ ...
Conform noului DOOM pronumele şi adjectivele pronominale negative se scriu într-un cuvânt.
Mie mi se duce destul de des mâna spre bara de spaţiu atunci când trebuie să le scriu, dar astea sunt regulile.
Numai bine,
Vio
| | | |
Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
Câteva dintre modificări au fost menţionate/dicutate în forumul Noul DOOM.
De asemenea, în nr. 12 din ATR Flash a fost publicat un articol - „DOOM, ediţia a II-a” - scris de prof. univ. dr. Ioana Vintilă-Rădulescu, coordonatoarea lucrării.
[Edited at 2006-02-15 13:00]
| | | |
lucca
Romania
Local time: 17:06
English to Romanian
| Totul e discutabil | Feb 15, 2006 |
La urma urmelor, e o chestiune de obişnuinţă. Şi eu am tendinţa de a le scrie în două cuvinte.
Într-un singur cuvânt e mai concis, mai lipsit de efort, însă ceva mai lipsit de accentuare ca în două cuvinte.
În română scrierea niciun / nici un sau nicio / nici o nu are o valoare de diferenţiere foarte mare, dar - totuşi - era disponibilă. Acum nu mai e...
Nicio lebădă / nici o [singură] lebădă.
| | |
|
|
|
lucca
Romania
Local time: 17:06
English to Romanian
| Discutabil, dar până la un punct | Feb 15, 2006 |
Mi-am recitit postarea şi mi-au venit şi alte idei:
Poţi să faci reforme cu grămada, dar nu e bine (e o prostie) să transformi în _orto_grafie ceea ce înainte era o greşeală clară. Mâine sau poimâine au să vină nişte guru ai limbii române şi au să decreteze că nu mai e nici o deosebire între s-au şi sau, v-aţi şi vaţi, ai şi a-i şi mai ştiu eu ce.
Cu ce deranja nici o sau nici un versus nicio sau niciun? Era una din marile probleme ale românei moderne? S... See more Mi-am recitit postarea şi mi-au venit şi alte idei:
Poţi să faci reforme cu grămada, dar nu e bine (e o prostie) să transformi în _orto_grafie ceea ce înainte era o greşeală clară. Mâine sau poimâine au să vină nişte guru ai limbii române şi au să decreteze că nu mai e nici o deosebire între s-au şi sau, v-aţi şi vaţi, ai şi a-i şi mai ştiu eu ce.
Cu ce deranja nici o sau nici un versus nicio sau niciun? Era una din marile probleme ale românei moderne? Sau facem reformă numai de dragul de a schimba?
Cine sunt cei mai loviţi în toată povestea asta? Profesorii de română, care încearcă toată viaţa să-i înveţe pe elevi să scrie corect, şi îşi văd eforturile reduse la zero de azi pe mâine, prin decizie "de sus". Acum orice elev Bulă (sper că nu va lua nimeni acest nume drept "atac la persoană", că am mai făcut odată - în sensul de "cândva" - aluzie nominală la un personaj ipotetic, de "banc", şi mi s-a respins postarea...); reiau: orice elev Bulă va putea spune "Ia mai slăbiţi-ne (slăbiţine?!) cu regulile astea, că oricum le schimbă academia, că ăia ştie mai bine să ţină cu poporul!
Pentru proiectele de legi se fac consultări (nu discut despre rezultatele acestor consultări; cel puţin din punct de vedere formal, se fac consultări); totuşi, pentru ortografia românească nu se transmit "hotărâri", de sus în jos, ca pe timpuri. Cei de la academie consideră că limba română nu-i interesază/priveşte decât pe dânşii...
S-o fi cerut vreo opinie de la învăţământ, cultură, cercetare? De la Uniunea Scriitorilor, Asociaţia Traducătorilor? De la "Alte părţi interesate"? De la reprezentanţii celor care folosesc româna în afara graniţelor ţării?
Nu cred. S-a publicat un DOOM (cu o erată enormă, inadmisibil de mare, denotând o improvizaţie, care nu este inclusă în volum!) şi cu un preţ care nu e mic.
În medicină, atunci când se publică recomandări (guidelines) generale pentru diagnosticul şi tratamentul unei anumite boli, o mare parte a lor se referă la procedura prin care au fost elaborate. Este adevărat că de agramatism nu prea se moare, dar cred că, dat fiind respectul pe care îl datorăm limbii pe care o vorbim sau scriem (că alta nu avem!), ar fi fost necesar să se publice, în mod asemănător, şi procedura de elaborare a DOOM.
Am fost naiv atunci când am crezut că Academia Română apără şi protejează limba română. Nici vorbă. Poate că şi la Academie e hăţiş de interese, cote parte, dividende, beneficii, comisioane şi altele asemenea, la fel ca în alte domenii. Ar fi de mirare să fie altfel. Dacă chiar nu e, Academia ar trebui să încerce să demonstreze acest lucru prin transparenţă. Cât despre limba română... Doom! After all, who cares? (vezi celebra replică a lui Clark Gable în "Pe aripile vântului").
Dacă Academia a reintrodus scrierea cu â din a, de ce nu a reintrodus şi apostroful (n'am în loc de n-am, pentru că a căzut o vocală, dar ne-am în loc de ne am, pentru că se pronunţă într'un [în întru un a căzut "u"] cuvânt? Mi se pare o diferenţiere mai în spiritul limbii române decât scrierea obligatorie cu â în interiorul cuvintelor (chiar şi în al celor de etimologie slavă evidentă; m-am săturat de "Cernobâl" şi de "Novâi Arbat"!). Este o diferenţiere care a fost eliminată cândva numai pentru că într-o anumită limbă nu există apostrof!
Şi să punem şi noi semnele de punctuaţie (în special !, ?) în interiorul ghilimelelor atunci când acest lucru este logic, sau să facem şi noi, ca în engleză, diferenţierea dintre liste (cu virgulă după fiecare termen, inclusiv înainte de ultimul termen care începe cu "şi") şi enumerări (fără virgulă înainte de "şi").
"La întâlnire au participat reprezentanţi ai firmelor W, X, Y şi Z" (enumerare). "Se vor lua măsurile A, B, C, şi D (listă)".
E, totuşi, logic!
Ce contează mai mult, logica sau simplificarea? Spiritul limbii sau mersul pe calea minimei rezistenţe (care, să fim optimişti! va fi în fiecare an mai joasă decât cea din anul trecut!).
Ce contează mai mult? Simplificarea ortografiei, respectarea tradiţiilor (care decurg, cele mai multe, din "spiritul limbii" - că înainte de al doilea război mondial i se dădea atenţie), cosmopolitismul (imitarea unei limbi de largă circulaţie - adică engleza)) sau "uzajul care se generalizează"? (aici încape orice - de la simplificări logice sau pragmatice la orice altceva - vezi trafIc, editOri, LA oră, semne de punctuaţie separate prin spaţiu de cuvântul precedent etc, etc).
Ce-am spus mai sus sunt opiniile mele, un fel de "descărcare" pe care nu am s-o mai repet. Am spus ce-aveam de spus. Dacă-i pasă cuiva, bine. Dacă nu - tot bine. La urma urmelor, nu am nici dreptul şi nici dorinţa de a mă erija în "apărătorul limbii române". Am, însă, dreptul, la nişte opinii. Sunt sigur că şi alţii le împărtăşesc şi că, de asemenea, şi alţii au (multe) alte obiecţii decât cele ale mele. Le doresc (ne dorim) tuturor mult succes!
Ce-ar fi fost dacă doom-ul ar fi avut şi nişte zeci/sute de pagini de justificare ştiinţifică a deciziilor pe care le-a luat (destinate "lecturării" numai de către cei interesaţi?). În definitiv, cei care "care about the DOOM" (îl cumpără, îi citesc materialele de însoţire, sunt capabili să emită opinii, în cele din urmă - _îl aplică_) nu sunt cei agramaţi. Dimpotrivă! Noi n-aveam dreptul la nişte lămuriri? Crede cineva că n-am fi fost în stare să înţelegem, dacă ni se explica _de ce_?
Evident că impozitele şi alte impuneri se aplică "de sus". Asta este, peste tot. Dar are cineva dreptul să "impună" asupra limbii române?!
[Edited at 2006-02-15 15:19] ▲ Collapse
| | | |
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 17:06
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| notarii limbii române | Feb 15, 2006 |
M-am gândit şi eu la aceste schimbări, cu multe nu sunt nici eu de acord, am mai scotocit şi pe Internet. Se pare că acolo unde există institute lingvistice acestea se ocupă cu constatatea şi "legalizarea" (decriminalizarea ) evoluţiilor limbii. Ele îşi asumă conştient acest rol constatator. Într-adevăr, se pare că există limite, însă uneori graniţele par să fie mai şterse sau inexistente.
[Edited at 2006-02-15 14:41]
| | | |
| Institutul de Lingvistică | Feb 15, 2006 |
Institutul este destul de deschis către comunicare, din câte mi s-a părut mie. Cred că cine doreşte explicaţii îi poate contacta oricând prin intermediul site-ului http://iordan.lingv.ro/
| | | |
lucca
Romania
Local time: 17:06
English to Romanian
| Ce-ar trebui să facă Institutul de Lingvistică | Feb 15, 2006 |
Îmi pare rău, dar asta nu sste o luptă între mine şi onor Inst. de Lingvistică. La urma urmelor, D-zeu cu mila şi cu ei.
Inst. de Lingvistică ar trebui":
1. Să-şi motiveze ştiinţific deciziile (cele majore, nu toate) pe care l-a luat în DOOM.
2. Să creeze un mecanism de comunicare cu utilizatorii interesaţi ai limbii române (cei care se confruntă şi/sau sunt deranjaţi cel mai intens de tendinţele/erorile lingvistice, indiferent de domeniu - ortografie, pronu... See more Îmi pare rău, dar asta nu sste o luptă între mine şi onor Inst. de Lingvistică. La urma urmelor, D-zeu cu mila şi cu ei.
Inst. de Lingvistică ar trebui":
1. Să-şi motiveze ştiinţific deciziile (cele majore, nu toate) pe care l-a luat în DOOM.
2. Să creeze un mecanism de comunicare cu utilizatorii interesaţi ai limbii române (cei care se confruntă şi/sau sunt deranjaţi cel mai intens de tendinţele/erorile lingvistice, indiferent de domeniu - ortografie, pronunţare/accent, sintaxă şi câte şi mai câte), să identifice acele aspecte care constituie sau încep să constituie probleme adevărate şi să propună (în nici un caz să _impună_) rezolvări adecvate, în condiţii de transparenţă ştiinţifică.
La urma urmelor, eu sunt medic. În facultate nu am beneficiat de nici un fel de pregătire lingvistică (nici nu ar fi fost cazul, făceam medicina, nu filologia!). Majoritatea celor de pe acest forum (chiar dacă nu toţi) sunt absolvenţi ai unor facultăţi cu profil lingvistic, dar tac! Chiar nu mai sunt filologi "cu acte în regulă" interesaţi de ceea ce se întâmplă acum cu limba română?
Dacă se cheamă "Institut de lingvistică", chiar deţine adevărul absolut despre ceea ce ne lăsat moştenire un cronicar al cărui nume (scuze!) l-am uitat? Acceptăm orice cu perfectă placiditate?
Nu-i păcat de timpul de toceală a atâtor reguli de către lingvişti, pentru ca ele să ajungă se schimbe de la o zi la alta, aproape arbitrar, după decizii luate undeva, "sus", "în spatele uşilor închise"?
Dragi colegi lingvişti, toată ştiinţa voastră imensă (sau, poate, pentru a fi "lingvist" nu e necesar decât bacalaureatul??? Doamne... Ce-am putut să spun...) chiar credeţi că nu vă îndreptăţeşte la opinii? Chiar nu vă îngrijorează faptul că cele de mai sus nu s-a găsit să le scrie decât un medic?
Vă daţi seama prin ce chinuri trecem zilnic noi, nelingviştii pe care îi preocupă soarta limbii române, atunci când suntem nevoiţi să-i ascultăm pe cei care mutilează româna fără să-şi dea măcar seama de acest lucru? De la cine să aşteptăm ajutor? De la marii afacerişti (nu dau nume, fiecare ştim exemple)? De la marii oameni politici (idem)? De la marile "personalităţi" TV? Ha!
Peste vreo zece ani, cei care vorbim acum româneşte corect ne vom diferiţia clar de restul populaţiei. Mai mult sau mai puţin, vom deveni un fel de paria, pe care îl va putea identifica (şi discrimina!) oricine. (E vorba de altceva, dar, totuşi, orice locuitor din Texas poate să identifice un originar din Boston, şi orice nord-american identifică fără greş un britanic; orice "român mijlociu" va putea identifica un "român cult", şi, poate, va lua măsuri...). Traducerile în română corecte lingvistic nu vor mai fi bune, pentru că limba va "evolua" (în conformitate cu noile trouvailles ale savanţilor lingvişti), mai repede decât sărmana noastră practică. Poate că acest proces nu poate fi stăvilit. Totuşi, "Institutul de Lingvistică" ar trebui măcar să caute să îl semnaleze celor în stare să înţeleagă.
Este diferenţa dintre "a reacţiona" şi "a acţiona". ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Marcela MF
Italy
Local time: 16:06
English to Romanian
+ ...
Salve,
citind “ Cuvant – inainte “ ( DOOM, Academia Romana,
Bucuresti, 2005) scris de catre Eugen Simion, mi-am
adus aminte de aceste mesajele si citez un
paragraf pe care eu l-am considerat foarte interesant.
“...DOOM-ul actual cuprinde 62.000 de cuvinte, cu 2500
mai mult decat prima editie (1982)...
Romanii sunt, in privinta ortografiei, mai
refractari. Au trecut zece ani de cand s-a votat
aceasta regula si e... See more Salve,
citind “ Cuvant – inainte “ ( DOOM, Academia Romana,
Bucuresti, 2005) scris de catre Eugen Simion, mi-am
adus aminte de aceste mesajele si citez un
paragraf pe care eu l-am considerat foarte interesant.
“...DOOM-ul actual cuprinde 62.000 de cuvinte, cu 2500
mai mult decat prima editie (1982)...
Romanii sunt, in privinta ortografiei, mai
refractari. Au trecut zece ani de cand s-a votat
aceasta regula si ei continua sa scrie cu i si sint pe
motiv ca schimbarea lor ar fi o masura politica
abuziva…O discutie fara sfarsit.”
Numai bine,
Marcela
[Edited at 2006-02-15 20:07] ▲ Collapse
| | | |
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 17:06
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| respectarea drepturilor de autor | Feb 15, 2006 |
Nu credeam că ar fi necesar să subliniez distincţia evidentă dintre respectarea drepturilor de autor şi cenzură... Pentru citarea unor fragmente mai lungi de 15 rânduri este necesar cf. legislaţiei acordul autorului.
Se recomandă să selectăm exact pasajele relevante în limita acestor 15 rânduri şi să furnizăm eventual un link pentru restul conţinutului (când este posibil).
Mulţumesc pentru înţelegerea acestei diferenţe.
[Edited at 2006-02-15 18:49]
| | | |
Ivona Tillett
United Kingdom
Local time: 15:06
English to Romanian
+ ...
| ‘Costul’ reformei DOOM | Feb 15, 2006 |
Dacă luăm în considerare faptul că suntem plătiţi la numărul de cuvinte, putem observa că aceste ‘noutăţi’ ne dezavantajează: niciun, nicio (din două cuvinte – unul), viţadevie (din trei cuvinte – unul), întradevăr (din două cuvinte – unul) etc. Dacă la 100 de cuvinte pierdem doar unul, la 10 000 de cuvinte pierdem 100. Se poate calcula foarte uşor gaura din bugetul personal, în funcţie de câte cuvinte traducem şi preţurile pe care le practicăm…De exemplu, la ... See more Dacă luăm în considerare faptul că suntem plătiţi la numărul de cuvinte, putem observa că aceste ‘noutăţi’ ne dezavantajează: niciun, nicio (din două cuvinte – unul), viţadevie (din trei cuvinte – unul), întradevăr (din două cuvinte – unul) etc. Dacă la 100 de cuvinte pierdem doar unul, la 10 000 de cuvinte pierdem 100. Se poate calcula foarte uşor gaura din bugetul personal, în funcţie de câte cuvinte traducem şi preţurile pe care le practicăm…De exemplu, la 100 000 de cuvinte traduse şi o rată de 80 Euro/1000 cuvinte pierdem 8000 euro. Sunt economist, nu am putut să mă abţin…
[Edited at 2006-02-15 20:52] ▲ Collapse
| | | |
Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
| Preţul reformei ortografice | Feb 15, 2006 |
Ivona Iftimie Hau wrote: Dacă luăm în considerare faptul că suntem plătiţi la numărul de cuvinte, putem observa că aceste ‘noutăţi’ ne dezavantajează: niciun, nicio (din două cuvinte – unul), viţadevie (din trei cuvinte – unul), întradevăr (din două cuvinte – unul) etc. Dacă la 100 de cuvinte pierdem doar unul, la 10 000 de cuvinte pierdem 100. Se poate calcula foarte uşor gaura din bugetul personal, în funcţie de câte cuvinte traducem şi preţurile pe care le practicăm…De exemplu, la 100 000 de cuvinte traduse şi o rată de 80 Euro/1000 cuvinte pierdem 8000 euro. Sunt economist, nu am putut să mă abţin… [Edited at 2006-02-15 20:52]
80 de euro, ca să fim precişi.
Mihai, masterand la contabilitate şi audit
[Edited at 2006-02-15 21:03]
| | |
|
|
|
Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
În legătură cu viţădevie şi întradevăr bănuiesc că glumeai. Chiar şi conform noului DOOM se scriu viţă-de-vie şi într-adevăr. În cazul lui niciun şi nicio însă, e pe bune, chiar aşa se scriu.
Oricum, interesantă această abordare monetară.
[Edited at 2006-02-15 21:14]
| | | |
| source language text | Feb 15, 2006 |
Ivona Iftimie Hau wrote: Dacă luăm în considerare faptul că suntem plătiţi la numărul de cuvinte, putem observa că aceste ‘noutăţi’ ne dezavantajează: niciun, nicio (din două cuvinte – unul), viţadevie (din trei cuvinte – unul), întradevăr (din două cuvinte – unul) etc. Dacă la 100 de cuvinte pierdem doar unul, la 10 000 de cuvinte pierdem 100. Se poate calcula foarte uşor gaura din bugetul personal, în funcţie de câte cuvinte traducem şi preţurile pe care le practicăm…De exemplu, la 100 000 de cuvinte traduse şi o rată de 80 Euro/1000 cuvinte pierdem 8000 euro. Sunt economist, nu am putut să mă abţin… [Edited at 2006-02-15 20:52]
De aceea este recomandabil sa taxezi pe numarul de cuvinte din source language text.
| | | |
Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
| Numărătoarea pe textul sursă versus numărătoarea pe textul ţintă | Feb 15, 2006 |
Cristina M. Zali wrote: De aceea este recomandabil sa taxezi pe numarul de cuvinte din source language text .
Mie un text tradus din engleză în română îmi iese cu 5-10% mai mare decât originalul. Chiar şi cu mica ciupeală cauzată de modificările ortografice, cred că tot ar fi mai convenabil ca numărătoarea să se facă pe textul ţintă. Din păcate, marea majoritate a agenţiilor preferă să numărăm pe textul sursă.
Apropo de mărimea textului rezultat, atunci când traduceţi din engleză în română, vouă cu cât vă ies textele mai lungi. Să nu-mi spuneţi că vă ies mai scurte, că nu vă cred.
[Edited at 2006-02-15 22:23]
| | | |
| Pages in topic: [1 2] > |
Login to reply/comment 
