| Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6] > | Alegere forma juridica - PFA, SRL... Thread poster: Mihaela Sima
|
|---|
lee roth wrote:
Sunt complet nedumerit:
Ovidiu insista pe ideea afilierii traducatorilor si interpretilor la uniunea notarilor, dar, tot pe internet am gasit "Asociatia Traducatorilor din Romania" care are ca misiune, citez,
"Promovarea si reprezentarea la nivel national si international a traducatorilor, interpretilor si terminologilor din România, apararea drepturilor si intereselor lor nepatrimoniale, promovarea unui standard de înalta calitate a traducerii în mediul profesional românesc."
Poate cineva sa-mi explice "diferenta"? ...
Nu inteleg de unde aceasta "necesitate" de afiliere cu notarii, iar agumentele prezentate de Ovidiu, personal, mi se par "subtiri".
Păi diferenţa este mare: ATR şi nu numai, ci toate celelalte organizaţii de traducători care există în România la ora actuală sunt ONGuri, deci organizaţii nonguvernamentale înfiinţate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile; ele nu sunt reprezentative pentru o întreagă profesie, în ele se înscrie numai cine vrea, nu te poate nimeni obliga să te înscrii; iar accesul la profesie nu este condiţionat de calitatea de membru. Asemenea uniuni, nefiind reprezentative pentru întreaga profesie, necuprinzând toţi membrii acelei profesii, nici nu au competenţa să reglementeze o profesie întreagă, să creeze standarde naţionale, să impună onorarii minimale etc.
De cealaltă parte sunt uniunile profesionale tip corp profesional. Acestea se înfiinţează numai prin lege specială care reglementează profesia respectivă: UNNPR este înfiinţată prin Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici şi a activităţii notariale; UNBR este înfiinţată prin Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat; UNEJ este înfiinţată prin Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti; Colegiul Medicilor s-a înfiinţat prin Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România etc. Deci asemenea uniuni profesionale sunt înfiinţate numai prin lege specială care le stabileşte modul de organizare şi funcţionare, atribuţiile etc. Asemenea uniuni profesionale cuprind obligatoriu pe toţi membrii profesiei respective, deci cine nu e în uniune, nu poate profesa. Nu există notar public în România care să nu fie membru al UNNPR, nu există avocat în România care să nu fie membru al unui barou legal constituit şi aparţinând de UNBR, nu există executor judecătoresc în România care să nu fie membru UNEJ, nu există medic să poată profesa în România fără să fie membru în Colegiul Medicilor etc. Uniunea profesinală este unică pe ţară, deci nu mai există altă uniune profesinală a notarilor publici alta decât UNNPR, nu mai există altă uniune a executorilor judecătoreşti alta decât UNEJ, nu mai există altă uniune profesională a medicilor în afarăî de Colegiul Medicilor etc. Chiar dacă mai sunt diverse organizaţii medicale, juridice etc., ele sunt ONGuri, nu corpuri profesionale.
Uniunea profesională este cea care stabileşte condiţiile de acces la examenul de admitere în profesie, organizează acest examen de admitere în profesie împreună cu ministerul de care ţine profesia respectivă, uniunea profesională stabileşte standarde unice de exercitare a profesiei la nivel naţional, uniunea profesională elaborează şi aprobă codul deontologic al profesiei respective, uniunea profesională stabileşte4 onorariile minimale - sau minimale şi maximale, ex. UNEJ - pe care toţi membrii profesiei sunt obligaţi să le respecte etc. O organizaţie de tip ONG nu poate face chestiile astea, deci nu este utilă pentru impunerea unor onorarii minimale la nivel naţional, obligatorii pt. toţi membrii profesiei, de asta este necesară uniunea profesională.
Cum o groază de lume din toate părţile şi de toate orientările este reticentă la înfiinţarea unei asemenea uniuni, respectiv la transformarea unei uniuni de tip ONG în uniune tip corp profesional, care să semene cu UNNPR, invocând tot felul de texte şi pretexte: că e greu de înfiinţat, de organizat, că e costisitoare, că îşi bagă statul nasul prea mult în ea etc. etc., ok, atunci hai să încercăm ceva mai simplu, în măsura în care acest lucru este posibil: să introducem întreaga profesie a traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi într-o uniune profesională deja existentă: UNNPR, cu care oricum avem atâtea afinităţi. Asta dacă UNNPR este de acord să ne primească şi pe noi în ea, bineînţeles. Asta nu numai că breslei noastre nu i-ar aduce absolut niciun dezavantaj, ci dimpotrivă, ne-ar aduce o grămadă de avantaje, exact ce ziceam, dinte care clar că aplicarea obligatorie a Anexei 4 la toţi membrii profesiei este cel mai mare; dar am mai avea multe alte avantaje, şi asta fără să facem nimic altceva decât să plătim nişte cotizaţii şi nişte taxe aferente calităţii de membru, fiindcă treaba mai toată ar face-o notarii publici, ca şi până acum, şi ar face-o bine.
| | | | Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 10:08
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Diferenţa este în fapte, nu în vorbe | Jan 24, 2009 |
OvidiuKatz wrote:
Păi diferenţa este mare: ATR şi nu numai, ci toate celelalte organizaţii de traducători care există în România la ora actuală sunt ONGuri, deci organizaţii nonguvernamentale înfiinţate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile;
Legea 26/2000 cu modificările ulterioare este baza legală pentru înfiinţarea oricărei asociaţii. Din primele articole ale acestei legi, se recunoaşte dreptul constituţional pe care îl au orice persoane care au obiective şi interese comune de a se organiza formal într-o asociaţie cu personalitate juridică. caracterul adociaţiei este dat de natura misiunii şi a obiectivelor ei: unele sunt sociale, altele sunt sportive, altele sunt profesionale, pentru că misiunea şi obiectivele lor gravitează în jurul unei profesii. Acesta este cazul ATR. ATR a urmat şi urmează modelul asociaţiilor mari din lume şi din Europa şi se bucură de tot sprijinul acestora în activitatea organizaţiei, sprijin ce ia multiple forme.
ele nu sunt reprezentative pentru o întreagă profesie, în ele se înscrie numai cine vrea, nu te poate nimeni obliga să te înscrii; iar accesul la profesie nu este condiţionat de calitatea de membru.
În ATR se înscrie cine îndeplineşte criteriile de admitere, care au rămas aceleaşi de la înfiinţare şi sunt publice şi transparente. Dat fiind că intrarea în profesie e condiţionată parţial de Legea 178/97, iar ATR nu consideră corecte crieriile din L 178, membrii fondatori ai ATR şi Adunarea Generală a ATR au decis să adope criterii de admitere în asociaţie care să reprezinte viziunea noastră asupra a ceea ce este sau nu un traducător. Din acest punct de vedere, considerăm că suntem reprezentantivi pentru traducătorii profesionişti activi din ţară. Faptul că ATR e membră a Federaţiei Internaţionale a Traducătorilor este o certificare a corectitudinii misiunii şi obiectivelor ATR, iar criteriile de aderare sunt extrem de importante în acest sens.
Asemenea uniuni, nefiind reprezentative pentru întreaga profesie, necuprinzând toţi membrii acelei profesii, nici nu au competenţa să reglementeze o profesie întreagă, să creeze standarde naţionale, să impună onorarii minimale etc.
Ăsta este punctul tău de vedere. Până una alta, faptele vorbesc, iar activitatea ATR nu mai are nevoie de prezentare. ATR are cei mai mulţi membri dintre toate asociaţiile de profil din ţară şi este membră a Federaţiei Internaţionale a Traducătorilor, este o asociaţie cu o activitate bogată, cu multe realizări într-un timp scurt, solidă şi stabilă, cu o viziune clară asupra profesiei. Anul trecut, ATR şi-a dublat numărul de membri, ceea ce indică, dincolo de orice îndoială, faptul că traducătorii români se identifică cu misiunea şi obiectivele ATR şi consideră că ceea ce facem este util pentru traducători. Noi ştim de ce aderă traducătorii la ATR şi nu aderă pentru că sunt obligaţi, ci aderă pentru că susţin principiile profesionale ale ATR.
Termenul de "uniune" nu mai există în legile actuale, el exista cred în legea asociaţiilor din 1924, acum a fost înlocuit cu "federaţie". Dacă ar fi să luăm acest "criteriu", fuziunea dintre ATR şi ARTT este, de asemenea, un semn că profesioniştii din România s-au unit într-o asociaţie.
Standardele (bănuiesc că aici confunzi de fapt cu ghidurile stilistice sau codurile deontologice, dar diferenţa e extrem de mare) se emit de către organismele de standardizare. ATR şi Asociaţia de Standardizare din România au lucrat împreună în Comitetul Tehnic 373 la versiunea în limba română a Standardului românesc EN 15038. În momentul de faţă, continuăm că colabărăm cu ASRO pentru perfectarea certificărilor în baza standardului.
Fixarea preţurilor într-o economie de piaţă în UE e ILEGALĂ.
ATR organizează conferinţe, seminarii de formare continuă pe diferite teme, elaborează studii şi publicaţii pe teme profesionale, dezvoltă proiecte şi programe pentru traducători. La conferinţele şi seminariile organizate de ATR au participat peste 900 de traducători din peste 30 de localităţi din ţară şi din străinătate în cei patru ani de activitate ai asociaţiei. Un sumar al activităţii ATR poate fi consultat aici: http://www.atr.org.ro/blog/index.php/about
Dacă este sau nu reprezentativ, rămâne să decidă fiecare. Ceea ce este cert este că ATR face lucruri concrete, cu rezultate vizibile, pentru traducătorii din România. Se putea face mai mult? În mod sigur, dar am făcut tot ce ne-a stat în puteri până acum şi vom continua şi în viitor. Faptul că ceea ce facem este bine e confirmat de poziţia ATR printre membrii FIT şi de recunoaşterea recentă primită la Adunarea Generală a FIT Europe de la Paris.
La intrarea în cel de-al cincilea an de activitate, ATR şi-a respectat misiunea şi viziunea şi a îndeplinit cu succes majoritatea obiectivelor din statut. În viitor, ATR va lucra pentru a îmbunătăţi activitatea profesională a traducătorilor, interpreţilor, terminologilor şi revizorilor din România şi pentru a-şi consolida poziţia.
Când nu faci nimic şi numai arunci mesaje inflamatoare pe diferite forumuri e uşor să nu greşeşti, dar e greu să fii luat în serios. Faptele vorbesc de la sine.
[Editat la 2009-01-24 16:33 GMT]
| | | |
Big Ben wrote:
Constat ca tu nu ai reusit sa te adaptezi economiei de piata, nu ai putut sa tii pasul cu evolutia activitatii de traduceri ca afacere si te-ai trezit brusc ca veniturile tale au scazut, cota ta de piata s-a diminuat, concurenta ti-a luat clientii si acum vrei, ca prin initiative legislative aberante ce nu se vor materializa niciodata, sa iti recapeti statutul pierdut. Eu ti-as sugera colegial sa te trezesti la realitatea lui 2009, sa incerci sa vezi care sint cauzele ce au determinat ca tu sa ajungi in acesta situatie si sa iei masuri imediate de redresare. Canalizeaza-ti energia spre solutii de revenire pe piata, nu spre "solutii" de a -ti elimina concurenta de pe piata.
Insist: este vorba de concurenţa neloială, pe care o voi combate mereu, oricând voi avea ocazia.
Inca un sfat, daca-mi dai voie. Mi-e teama ca prin postarile tale, tu iti faci singur rau. Iti atragi antipatia directa a colegilor ce lucreaza ca PFA la nivel national cu tot soiul de idei aberante care nu urmares decit eliminarea lor ca traducatori de pe piata. Mai nou soliciti limitarea la nivel local a dreptului PFA-urilor de a profesa!!! Pac-pac (cum ar zice cineva  ), ai scapat de PFA-urile concurente din alte orase. Ai fraze in care, cum bine spunea cineva, tu te cam joci cu soarta unor oameni.
Ceea ce pretind eu este ceea ce ar pretinde orice om de bun simţ: repsectarea prevederilor legale în exercitarea activităţii de traducere de înscrisuri: să se facă după original, iar copia înscrisului să fie vizată de traducătorul autorizat, ceea ce prin corespondenţă online nu văd cum se poate face; un scan nu e un original, iar aplicarea semnăturii şi ştampilei pe o încheiere de legalizare, sau şi mai rău, pe o foaie complet albă este ceva şi ilegal şi imoral. Prin firme de curierat rapid da, se poate exercita legal activitatea: traducătorul autorizat din altă localitate primeşte actele originale prin curier rapid, efectuează traducerea, o legalizează la un notariat din localitatea de domiciliu şi trimite apoi traducerile şi originalele clientului tot prin curier rapid. Firmele astea de curierat rapid asigură transport de documente, colete etc. în toată România, iar în 24 de ore trimiterea poate fi la celălalt capăt al ţării. Prin urmare, iată soluţia legală la practica ilegală a semnăturilor în alb.
Nu mai vorbesc de relatia ta "SRL-urile exploatatoare":)(ce-mi place expresia asta) pe care le-ai facut cu ou si cu otet (ma intreb eu, ai curajul sa faci aceste afirmatii public si nu la adapostul unui nick?). Cine vrei sa mai colaboreze cu tine in aceste conditii? Desi esti vehement la adresa acestor birouri/agenţii, eu am văzut cererile tale de colaborare trimise pe mail birourilor. Ce răspuns ai primit?! Identitatea ta este cunoscuta, ideile tale la fel. Tu vrei ca, după ce iti baţi joc de activitatea legala a unor oameni, sa colaborezi cu ei?! Si te mai miri de ce nu iti merge afacerea, de ce ai ajuns in aceasta situatie. Răspunsurile le ai mai sus.
Este grav, chiar foarte grav, că faceţi asemenea afirmaţii gratuite, care sunt total fără acoperire. Într-adevăr, am avut o perioadă cu ani în urmă, 2002-2003, cam aşa, în care am trimis aplicaţie la câteva SRLuri de traduceri, dar numai din Bucureşti, fiindcă la vremea aceea voiam să plec de acasă cu orice preţ, să scap de maică-mea şi de toate ticăloşiile pe care mi le făcea. Atunci nu ştiam prea multe despre asemenea SRLuri şi absolut nimic despre dedesubturile unei colaborări cu ele; mai mult decât atât, la vremea aceea nici măcar nu căutam colaborare, ci angajare ful teme, cu carte de muncă, deoarece în naivitatea mea de atunci nu ştiam că pt. un traducător şi interpret autorizat acest lucru nu se poate, abia mai apoi am aflat.
Mai mult decât atât: niciodată nu am stat să caut SRLuri pe net, să scot adresele lor de mail şi să trimit aplicaţii nesolicitate pe mail, cum trimit unii, de mă trezesc şi eu cu asemenea mailuri, deşi eu sunt PFA şi nu fac angajări, nici nu am voie să fac şi nici nu am dat niciunde vreun anunţ că aş face angajări sau că aş căuta colaboratori. Eu nu am făcut decât să răspund unor anunţuri pe care unele SRLuri le-au dat la vremea aceea pe anumite siteuri de recrutare forţe de muncă, iar răspunsurile mele au fost strict prin acele siteuri, deci nu pe mail. Atât. Cât despre răspunsuri, doar două SRLuri bucureştene au răspuns aplicaţiei mele şi m-au chemat la interviu şi m-am şi dus. Ambele nu au corespuns aşteptărilor mele; una din aceste firme nu avea în obiectul de activitate numai traducerile, ci şi altceva, iar jobul respectiv, deşi în anunţ era numit "traducător", am putut să aflu la interviu că de fapt mai avea şi alte sarcini care normal ar fi trebuit să corespundă altor posturi plătite separat; prin urmare, la cât ofereau, am considerat că este păgubos să accept jobul. Cât despre a doua firmă, aceea este numai de traduceri, mai nou are şi punct de lucru aici în C-ţa; la vremea aia încă nu avea. AM refuzat oferta de muncă, dacă ştiam despre ce este vorba, nu mai făceam deplasarea la Bucureşti pt. acel interviu. Am refuzat oferta din 2 motive: da, firma făcea angajare pe post de traducător, cu carte de muncă; numai că plăteau oficial salariul minim pe economie (la vremea aia 2.700.000 lei vechi) şi trebuia să munceşti 8 ore pe zi şi să traduci 10 pagini de dificultate medie, iar dacă te apuca hărnicia şi munceai mai mult, primeai 1,5 USD pe fiecare pagină în plus; deci la cât plăteau, nu îmi ieşea nici chiria, dacă era să mă mut în Bucureşti. Al doilea motiv pentru care nu aş fi acceptat jobul şi dacă era plătit bine: mi-au zis că au preponderent traduceri tehnice din şi în engleză, iar eu tehnice nu fac, fiindcă nu mă pricep. În anunţul online nu specificaseră acest lucru, fiindcă dacă ar fi specificat, nici nu aş fi aplicat pt. acel job.
Având în vedere că până la urmă mi-am rezolvat oarecum nişte probleme pe acasă şi că era nerentabil să mă mut în Bucureşti fără să am casă şi să plătesc chirie cât nu face, am rămas acasă, unde plătesc doar partea mea de întreţinere, internetul, telefoanele, curentul electric etc. Aşa că nu am mai căutat de lucru pe siteurile respective de joburi. Mi-am găsit de lucru fără să caut, colaborare cu SRLuri locale, în sensul că SRLurile respective m-au contactat pe mine, nu eu pe ele, ele au fost cele care mi-au făcut mie o ofertă de colaborare, iar eu am acceptat-o, deci nu invers. Unul singur a fost din Bucureşti, dar avea şi are 2 puncte de lucru în C-ţa şi iniţial am lucrat doar cu acelea, pe facturi, fiindcă, după ce au încercat să îmi facă un contract de muncă part-time, cu 2 ore pe zi, fictiv, ca să nu îi coste pe ei cheltuielile cu salariile prea mult, ITMul le-a zis că asemenea contract este ilegal şi că nu au cum să angajeze un PFA; aşa am aflat şi eu prima dată că una ca asta nu se poate. Ulterior, după treaba cu vecinii dumperi, o colaborare cu probleme pe care am terminat-o după numai 5 săptămâni, ca să câştig mai mult fără să lucrez cu vecinii sau cu alt birou care nu e al lor, tot ei mi-au propus mie să lucrez şi cu sediul lor din Bucureşti. La început am lucrat şi cu biroul lor din Bucureşti şi a fost ok, dar numai până mi-au cerut semnătură şi ştampilă pe foi albe, fără încheiere notarială, deşi la vremea aceea încă UNNPR nu emisese adresele respective legate de vizare; din câte îmi amintesc, chiar parcă am întrebat colegii din Bucureşti dacă e adevărat ce mi-a zis mie acest birou, cum că toate notariatele din Bucureşti cer copie xerox după original cu semnătura şi ştampila traducătorului. Mai mult, după ce am aflat că nu, au întors-o tot ei şi au zis că nu în tot Bucureştiul, numai în Drumul Taberei se cere aşa ceva; atunci am luat toate notariatele din sectorul 6 găsite în Pagini Aurii şi am sunat la ele şi doar unul singur mi-a zis că da, solicită aşa ceva, dar acea doamnă notar mi-a explicat că asta o face pt. binele traducătorului autorizat, asta după ce un colaborator al biroului ei a avut probleme cu un client de rea credinţă care a pretins că traducerea unui document nu ar fi fost bună şi exactă, iar la confruntare a arătat alt document; când traducătorul autorizat a zis că documentul nu este acelaşi cu cel pe care l-a avut la tradus, nu a putut face dovada spuselor sale şi a fost târât prin instanţe; aşa că doamna notar respectivă, Daniilescu Irina, a luat această iniţiativă cu vizarea, cu mult înainte ca domnul preşedinte Mănescu să emită adresele UNNPR din august şi septembrie 2008. Eu ştiu de ce voia biroul de traduceri semnătură şi ştampilă pe foaie albă: nu pentru vizare, ci pentru traduceri de înscrisuri fără legalizare la notariat, deşi eu le-am zis că aşa ceva este ilegal şi că art. 94 din Legea nr. 36/1995 nu prevede opţionalitatea legalizării, care, dacă ar fi la latitudinea părţii, e clar că nu şi-ar mai face-o nimeni. Eu nu aveam de unde să ştiu şi nici nu aveam cum să controlez pe ce ar folosi biroul foile alea albe semnate şi ştampilate de mine, aşa că le-am zis că le dau numai încheieri de legalizare, deci cu formula pt. notariat, nicidecum foi simple. Mea culpa, nu ar fi trebuit să dau nici din alea, niciunui birou. Aşa că am întrerupt colaborarea cu punctul de lucru din Bucureşti şi am lucrat în continuare numai cu cele locale, până am terminat-o şi cu alea, cum am arătat în postări anterioare.
În fine, după toate cele întâmplate şi după experienţa avută cu birouri de traduceri, eu nu mai caut colaborare cu SRLuri; categoric NU îmi doresc aşa ceva. Totuşi s-a întâmplat să mă mai contacteze unul în toamnă, tot local, de aici din C-ţa, de la 2 paşi de blocul meu, şi să îmi propună colaborare, iar eu am acceptat-o numai fiindcă mi s-a părut avantajoasă, şi să zicem că chiar şi este, asta trecând peste incidentul recent cu diploma de bac pe care voiau să le-o fac la 11 ron faţă-verso şi am refuzat, fiindcă era contrar înţelegerii noastre şi de asemenea contrar Anexei 4, care nu prevede că diplomele se taxează în regim de cazier sau certificate simple fără apostilă. Dar în principiu, eu nu caut nicio colaborare cu niciun SRL, deoarece prefer colaborarea cu notariatele, care este mult mai avantajoasă şi este 100% legală.
Cât despre probleme cu pierderea clienţilor şi alte cele, practic singura problemă o reprezintă concurenţa neloială pe care SRLurile o fac notariatelor prin preţurile de dumping, mult sub Anexa 4, pe care notariatele sunt obligate să o respecte, fapt pt. care notariatele pierd clienţi în faţa SRLurilor dumpere şi implicit şi traducătorii autorizaţi care lucrează cu notariatele pierd acei clienţi. Asta nu duce decât la scăderea veniturilor celor ce muncesc, deci nici vorbă de " evolutia activitatii de traduceri ca afacere" de care vorbiţi, ci este o involuţie clară. Şi este discutabil cât de afacere poate fi un serviciu de interes public, cum este activitatea de traducere de înscrisuri; aceasta ar trebui total ruptă de comercial, de comerţ, ce comercianţi, de societăţi comerciale şi adusă înapoi la notariate unde a fost ea întotdeauna şi unde suntem plătiţi cumsecade pe munca noastră. Eu nu vad unde e evoluţia, dacă notariatul pierde clienţi care se duc la SRLurile dumpere, iar eu îi pierd de la notariat şi dacă vreau să îi câştig, trebuie ori să colaborez cu SRLurile dumpere, de unde aş lua pe aceeaşi muncă mult mai puţin decât dacă lucrarea mi-ar veni prin notariat, ori ar trebui să scad eu preţurile, deci eu PFA să am preţuri şi mai joase decât SRLurile dumpere şi să îmi fac o publicitate agresivă să fur eu clientul de la SRLuri, pe care ele oricum l-au furat de la notariat. Chestia este că mie nu îmi convine nici una, nici alta, eu am fost, sunt şi voi încerca mereu să fiu corect şi să lucrez etic. Eu respect de bună voie Anexa 4, din solidaritate interprofesională; eu nu doresc să fac concurenţă neloială notariatelor, prin urmare, şi eu percep numai preţuri pe pagină conform Anexei 4. Chiar dacă Anexa 4 nu este obligatorie decât pentru notarii publici şi angajaţii birourilor notariale, nimeni nu îmi poate interzice mie, PFA, să o aplic şi să îmi stabilesc, ca orice prestator liber ce sunt, ce preţuri doresc eu, şi din moment ce eu doresc de bună voie să le cer pe cele din Anexa 4, nu văd care este problema. De asemenea, nu văd de ce ar trebui eu - sau oricare alt traducător autorizat PFA - să percep mai puţin pe aceeaşi muncă decât un notar public autorizat să facă el însuşi traduceri. Asta nu vor majoritatea SRLurilor să priceapă şi e clar că nu am cum să mă înţeleg cu ele, din moment ce din start refuză să plătească traducătorilor autorizaţi PFA preţurile corecte din Anexa 4, deşi, dacă ar fi să apeleze pentru efectuarea traducerii nu la un traducător autorizat PFA, ci la un notar public autorizat să facă el însuşi traduceri, SRLul nu i-ar zice că îi dă 7 lei pe pagină, ci i-ar da onorariile din Anexa 4, că notarul nu acceptă ţigăneală; de altfel, nici la legalizare nu e altfel: SRLul plăteşte fără să crâcnească atât cât cere notariatul. De ce să nu facă la fel şi la efectuarea traducerii, indiferent dacă persoana care o efectuează este notar public sau este traducător autorizat PFA? Asta nu vor majoritatea SRLurilor să bage la cap şi de asta sunt eu reticent la colaborarea cu SRLuri şi NU, categoric nu mi-o doresc. Deci nu ştiu de unde vi s-a năzărit că eu aş vrea şi aş căuta colaborare cu SRLuri de traduceri şi că ele nu mi-ar acorda-o, când de fapt este exact invers: eu nu vreau şi nu caut aşa ceva.
De fapt, nici nu ştiu de ce v-am dat toate aceste explicaţii, fiindcă eu nu mă simt dator la nimeni cu nicio explicaţie, dar un lucru trebuie să fie clar: eu eu niciodată nu am trimis vreun CV sau vreo aplicaţie pe mail la vreun SRL de traduceri; cu atât mai puţin SRLului dv. din Bacău. Afirmaţi că aţi văzut cereri de colaborare pe care eu le-aş fi trimis birourilor de traduceri. Ar fi bine să puteţi şi dovedi o asemenea afirmaţie.
Şi apropo de nick: prin faptul că prefer să folosesc un nick în locul numelui meu real, eu nu încalc absolut cu nimic politica acestui site, care permite folosirea de nickuri, atâta timp cât nu comiţi nicio fraudă şi nu îi înşeli cu nimic pe ceilalţi utilizatori ai acestui site. Nu se poate spune despre mine că aş face aşa ceva, întrucât identitatea mea este verificată, fapt vizibil şi în profilul meu, care este singurul meu profil pe acest site.
[Bearbeitet am 2009-01-25 19:56 GMT]
| | | | |
|
|
|
Big Ben
Local time: 10:08
Romanian to English
| Of .. viata mea ! :) | Jan 25, 2009 |
Ovidiu..
1. Esti amuzant!:) Faptul ca ai raspuns unor anunturi postate pe siteuri de joburi sau siteuri de profil (eu am primit cv-ul tau prin care iti ofereai serviciile) nu inseamna ca ai dorit o colaborare cu "SRL-urile exploatatoare"?! Sau le-ai trimis asa, la intimplare?! Era vorba de colaborare, nu angajare. Iti dai seama ca stiind despre cine e vorba, nu ai primit nici un raspuns. Probabil nu faceam legatura dar am retinut siteul tau web, cu un fundal sonor brrr, ceva in stil... See more Ovidiu..
1. Esti amuzant!:) Faptul ca ai raspuns unor anunturi postate pe siteuri de joburi sau siteuri de profil (eu am primit cv-ul tau prin care iti ofereai serviciile) nu inseamna ca ai dorit o colaborare cu "SRL-urile exploatatoare"?! Sau le-ai trimis asa, la intimplare?! Era vorba de colaborare, nu angajare. Iti dai seama ca stiind despre cine e vorba, nu ai primit nici un raspuns. Probabil nu faceam legatura dar am retinut siteul tau web, cu un fundal sonor brrr, ceva in stil gotic, cranii, oricum, foarte "emo":) Idee e, daca tot militezi public pentrui scoaterea lor de pe piata, ar fi de dorit sa incetezi chiar tu orice colaborare cu ele, avantajoasa sau nu.
2. Ce inseamna pentru tine "concurenta neloiala"? Faptul ca un PFA sau SRL ofera servicii la un tarif mult sub pretul tau, e concurenta neloiala?! Este economie de piata dragul meu. Spune "sarut mina" ca nu esti in orase cu centre universitare gen Iasi, Craiova, unde an de an ies promotii intregi de absolventi de folologie care in 2 luni devin traducatori autorizati. Sa vezi acolo preturi mici si mediu concurential. Stiu, esti dezamagit ca visul tau cu impunereea unor tarife s-a destramat dar cred ca te-ai lamurit ca stabilirea unui pret minim este ilegala.
3. Curieratul rapid este o solutie foarte convenabila si e utilizata de foarte multa lume in bransa. Daca ai volum si stii sa negociezi, poti obtine niste conditii de plata foarte avantajoase, termene de livrare prioritare si toate astea la un cost redus. Spre surprinderea ta, exista localitati si limbi la care chiar si platind curierat dus-intors, SRL-urile pot oferi preturi per document sub preturile unui PFA din aceeasi localitate pentru aceeasi lucrare. Explicatia e simpla: costul curieratului devine nesemnificativ, se reflecta f. putin in costul final datorita faptului ca nu trimiti documentul si plicul, ci mai multe documente in acelasi plic. E asa o mare filosofie?! In plus PFA-urile din localitatea unde activeaza SRL-urile sint adesea prea lacome, s-au obisnuit sa aiba un monopol local, sa practice preturi aberante si nu si-au dezvoltat o strategie de piata, marketing adecvat, etc. S-au multumit sa stea acasa si sa le vina clientii la usa.. S-au dus vremurile alea Ovidiu si tu asta nu intelegi..nu se mai intorc!
4. Nu stiu de ce nu iei tu in calcul un alt aspect. In orice localitate vor exista traducatori PFA noi intrati pe piata. Pentru a-si atrage clientela, ei vor lucra sub preturile unui PFA vechi chiar si in regim de colaborare. Te duci, lasi documentele seara si le ai dimineata vizate, stampilate, gata de dus la notar. Sau rogi traducatorul sa vina la birou si le face pe loc. Si ai eliminat factorul timp. Stiu, in viziunea ta ei sint "dumperi"! Ovidiu..ei s-au adaptat economiei de piata si sint multumiti cu ceea ce cistiga. Nu investesc in publicitate, stau acasa si muncesc cind au chef, daca au chef... Asta ai patit tu in Constanta.. dar nu vrei sa intelegi. Nu SRL-urile sint "vinovate" de scaderea preturilor ci economia de piata care le-a permis colegilor tai sa isi stabileasca singuri preturile in functie de cheltuieli si de nevoi. Stiu, tu nu vei lucra cu 15 lei /pag..tu vrei 25lei... uite ca altii insa sint foarte multumiti. Fa un calcul simplu: 1 traducator PFA sta acasa..lucreaza cu 15 lei/pag.. are colaborari cu 4 birouri si fiecare ii aduce in medie zilnic 5 pagini. Incasari zilnice 300 lei! Ti se pare putin?! Ce cheltuieli are un PFA acasa? Net, hirtie, curent electric, imprimanta, contract de munca si 16% impozit pe profit. Vorbim de 45 milioane venit brut pe luna Ovidiu!!!
5. Mai lasa-ne pls cu BNP-urile astea ca am albit tot auzind teoriile tale. Ne tot fluturi ANEXA 4 si tarifele de acolo, foarte avantajoase in viziunea ta. AVANTAJOASE pentru cine? Pentru traducatorii angajati de notari?!! Cred ca nu stii ce vorbesti. Traducatorii iau salariu Ovidiu, nu pleaca acasa cu banii incasati de notar pe traduceri. Tarifele din anexa 4 le incaseaza notarul iar traducatorul autorizat ia un salariu modest. Aia nu e exploatarea omului de catre om?!!!! In activitatea mea eu am cunoscut 2 cazuri de traducatori aut. MJ angajati de birourile notariale. Faceau bietele fete de toate..si secretariat..si dactilografiere..si mers la banci, la cadastru. Din cind in cind si traduceri. Toate acestea pe un salariu de mizerie. Eu am o propunere pentru tine.. daca tot ti-s dragi notarii astia, de ce nu te duci sa te angajezi la un BNP ca traducator autorizat?!
6. Rferitor la identitatea mea.. ea e mai mult decit cunoscuta. Pe proz eu am 1 singur profil.. cel pe care il stie toata lumea BIG BEN (sa imi arati si mie al 2lea profil te rog si postarile respective). Multi dintre cei de pe acest forum ne cunoastem personal, ne vizitam, iesim impreuna, ba am mers si in concedii cu unii din ei. Dupa cum vezi, chiar si tu stii cine sint. Nu am facut niciodata un secret din asta, dind detalii despre locatie, forma sub care activez, etc.
[Edited at 2009-01-28 07:09 GMT] ▲ Collapse
| | | |
Sinceră să fiu şi mie mi se pare legea proastă, însă ideile lui Ovidiu nu mi se par în niciun caz bune.
Întreb din nou: de ce eu ca traducător trebuie să fiu legată de un notar ? Şi aşa mi se pare absurd că notarul trebuie să îmi autentifice semnătura şi că legea spune că trebuie să traduc numai după originale. Astea sunt prevederi care ne îngrădesc activitatea, nu ne ajută în niciun fel. Şi nu firmele de traduceri practică preţuri de dumping, ci traduc�... See more Sinceră să fiu şi mie mi se pare legea proastă, însă ideile lui Ovidiu nu mi se par în niciun caz bune.
Întreb din nou: de ce eu ca traducător trebuie să fiu legată de un notar ? Şi aşa mi se pare absurd că notarul trebuie să îmi autentifice semnătura şi că legea spune că trebuie să traduc numai după originale. Astea sunt prevederi care ne îngrădesc activitatea, nu ne ajută în niciun fel. Şi nu firmele de traduceri practică preţuri de dumping, ci traducătorii cărora le e frică să ceară mai mult. Bine că ne luăm de firme, dar mai puţin de traducători, deşi, până la urmă, vina este a traducătorilor. Nu prea înţeleg eu cum fură firmele de traduceri clienţii notarilor, că până la urmă notarii se ocupă cu una şi firmele de traduceri cu alta. Până acum n-am auzit de firme de traduceri care să legalizeze semnături. Şi sinceră să fiu, notarii îşi scot o grămadă de bani pe spinarea traducătorilor şi a firmelor de traduceri pentru că pun o simplă ştampilă, nu văd de ce ar trebui să îi laud sau să îmi doresc o colaborare mai strânsă cu ei. Singurul lucru pe care mi l-aş dori ar fi ca legea să îmi permită să mă asociez cu un alt traducător autorizat, aşa cum se pot asocia notarii sau avocaţii.
Da, nici mie nu îmi place că în momentul de faţă aproape oricine are acces la profesia de traducător, deşi sunt mulţi care nici româneşte nu ştiu să scrie corect. Nu ştiu ce s-ar rezolva dacă s-ar da examene mai grele sau mai altfel. Pentru moment ar fi mult mai simplu să se înăsprească puţin condiţiile de autorizare. Cei care primesc autorizaţia în baza diplomei de licenţă să aibă o anumită medie măcar la licenţă dacă nu pe toţi anii de studiu, că doar şi cei care au certificat de la Ministerul Culturii trebuie să ia o anumită notă pentru a primi certificatul. În plus, eliberarea autorizaţiei ar trebui condiţionată de nişte ani de experienţă dovedită în domeniu. Şi prezentarea unor recomandări ar fi utilă în acest caz. O recomandare de la un loc de muncă sau de la un profesor nu e greu să "produci" în momentul de faţă, dar dacă ţi se cer 3 e deja un pic mai greu. Cu astfel de condiţii nu cred că cei care au deja autorizaţiei şi lucrează în domeniu ar avea probleme să se reautorizeze, dacă s-ar ajunge la o reautorizare.
P.S. Nu prea înţeleg de ce pe cele mai multe topicuri se ajunge la aceeaşi discuţie şi la experienţele şi ideile lui Ovidiu. Deja începe să devină obositoare şi plictisitoare treaba asta. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 10:08
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Starea profesiilor liberale în România | Jan 27, 2009 |
Apropo de această discuţie, am dat peste această intervenţie în Parlament privind situaţia reglementării profesiilor liberale.
www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6302&idm=1,01&idl=1
Conţinutul relevant începe de la partea cu "Declaraţia politică se intitulează "Controlul totalitar asupra profesiilor liberale" (se... See more Apropo de această discuţie, am dat peste această intervenţie în Parlament privind situaţia reglementării profesiilor liberale.
www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6302&idm=1,01&idl=1
Conţinutul relevant începe de la partea cu "Declaraţia politică se intitulează "Controlul totalitar asupra profesiilor liberale" (se poate reda şi audio/video, ca să nu vă întrerupeţi din lucru) Titlul e cam bombastic, dar fiind un discurs, probabil e o licenţă oratorică
O altă stenogramă pe aceeaşi temă, "Propuneri pentru mai buna şi corecta reglementare a profesiilor liberale":
www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6361&idm=1,06&idl=1
Am descoperit indirect stenograma pe un blog pentru protecţia consumatorilor, dar am considerat că e mai bine să postez direct sursa. Sunt nişte afirmaţii care dau de gândit.
Aşadar mă întreb dacă nu cumva noi ne zbatem ca peştii pe uscat, arătăm cu degetul pe unii şi pe alţii (unii se grăbesc chiar să facă şi alte trăsnăi), în timp ce alţii, mai destupaţi la minte şi cu vreo 15 ani mai grăbiţi la împărţeală, rod ditamai ciolanele şi, evident, nu au niciun interes să le cedeze prin corecta reglementare a situaţii profesiilor liberale şi prin eliminarea unor aberaţii actuale.
Personal, nu cred că situaţia va persista prea mult după ce se începe aplicarea Directivei serviciilor, oricât de mult ar întârzia aceste grupuri de interese procesul. Sper să ajungem în viitorul apropiat pe o linie de normalitate şi în rând cu alte ţări europene în privinţa statutului profesiilor liberale. Poate atunci nu vom mai avea ample dezbateri off topic despre notari, avocaţi şi alţii "care trăiesc în puf" legislativ.
[Editat la 2009-01-27 23:52 GMT] ▲ Collapse
| | | | | Interese evidente contra profesiilor liberale | Jan 28, 2009 |
Cristiana Coblis wrote: Apropo de această discuţie, am dat peste această intervenţie în Parlament privind situaţia reglementării profesiilor liberale. www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6302&idm=1,01&idl=1 Aşadar mă întreb dacă nu cumva noi ne zbatem ca peştii pe uscat, arătăm cu degetul pe unii şi pe alţii (unii se grăbesc chiar să facă şi alte trăsnăi), în timp ce alţii, mai destupaţi la minte şi cu vreo 15 ani mai grăbiţi la împărţeală, rod ditamai ciolanele şi, evident, nu au niciun interes să le cedeze prin corecta reglementare a situaţii profesiilor liberale şi prin eliminarea unor aberaţii actuale. Personal, nu cred că situaţia va persista prea mult după ce se începe aplicarea Directivei serviciilor, oricât de mult ar întârzia aceste grupuri de interese procesul. Sper să ajungem în viitorul apropiat pe o linie de normalitate şi în rând cu alte ţări europene în privinţa statutului profesiilor liberale. Poate atunci nu vom mai avea ample dezbateri off topic despre notari, avocaţi şi alţii "care trăiesc în puf" legislativ. [Editat la 2009-01-27 23:52 GMT]
Asta cu Ioan Ghişe este veche. Pentru cine nu ştie, poate să consulte CVul acestui domn, de unde oricine poate vedea că dumnealui nu are nicio treabă cu profesiile liberale, nu este membru al niciuneia: nici în calitate de profesor de matematică, nici în calitate de antrenor de şah. Dumnealui se face coada de topor a unor grupuri de interese, a unor mari afacerişti care vor să subjuge profesiile liberale, iar intenţiile şi scopurile urmărite se văd care sunt: aservirea profesiilor liberale comerţului şi comercianţilor, ceea ce duce la dispariţia autonomiei, neutralităţii, imparţialităţii profesiei şi a serviciilor de interes public prestate de membrii acesteia; scăderea preţurilor pentru prestaţiile membrilor profesiilor liberale prin desfiinţarea onorariilor minimale, dar asta nu ar duce la creşterea calităţii, cum eronat spune Ghişe, ci la scăderea acesteia, fiindcă se ştie că un produs / serviciu cu cât este mai ieftin, cu atât este mai prost; pătrunderea cu uşurinţă în asemenea profesii a oricui, numai în baza unei diplome, ceea ce contravine taman prevederilor directivelor europene pe care chiar el le invocă; desfiinţarea unor condiţii ferme şi unitare la nivel naţional de admitere în profesie şi de reglementare a exercitării profesiei
Cazul Ghişe este mult mai grav: nu este vorba doar de o declaraţie în parlament, ci mai rău decât atât: dumnealui se numără printre iniţiatorii unei propuneri legislative privind profesiile liberale. Este vorba despre procesul legislativ Pl-x nr. 931/2006 - Propunere legislativă privind profesiile liberale. Mai jos este linkul acestui proces legislativ pe siteul Camerei Deputaţilor:
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=7361
Propunerea legislativă a fost iniţial avizată favorabil de Consiliul Legislativ, însa cu o groază de observaţii şi propuneri de modificare, cum se vede aici:
http://www.cdep.ro/proiecte/2006/900/30/1/cl931.pdf
În schimb, punctul de vedere al Guvernului nu a fost deloc favorabil, cum se vede aici:
http://www.cdep.ro/proiecte/2006/900/30/1/pvg931.pdf
Iar în final, Camera Deputaţilor a respins prin vot această propunere legislativă, pe bună dreptate, pentru că urmărea desfiinţarea atribuţiilor corpurilor profesionale, apoi, în mod inadmisibil, includea persoanele care exercită profesii liberale în rândul comercianţilor şi prevedea înscrierea obligatorie a liber-profesioniştilor în Registrul Comerţului; de asemenea, încălcând Directiva 2005/36/CE pe care chiar iniţiatorii acestui proiect legislativ o invocau, proiectul lor desfiinţa nişte cerinţe de calificare adecvată şi admitere în profesie, spunând că diploma este suficientă, când de fapt sunt profesii unde nu e aşa (medicul trebuie obligatoriu să se specializeze prin rezidenţiat, de pildă) etc. etc. Deci propunerea asta legislativă a lui Ghişe et comp pe bună dreptate a fost respinsă, fiindcă a fost proastă.
Cât despre "controlul totalitar asupra profesiilor liberale", sintagmă care apare în chiar titlul declaraţiei lui Ghişe, utilizarea ei este total nejustificată, ca şi faptul că dumnealui afirmă fără acoperire că în România ar exista reglementări mult mai restrictive decât în UE privind profesiile liberale. Nu este deloc aşa, domnul Ghişe ori este dezinformat el însuşi, ori încearcă deliberat să îi dezinformeze pe alţii. Categoric că şi în ţările europene există asemenea corpuri profesionale, ele sunt unice şi îi cuprind pe toţi membrii profesiei şi accesul în ele şi în profesie este foarte strict, mult mai dur decât la noi, deci exact invers decât afirmă fără acoperire domnul Ghişe. Cazul profesiilor de medic şi de asistent medical şi moaşă se ştie; peste tot profesioniştii noştri au luptat în UE şi nu numai, şi în SUA, cu tot felul de birocraţii şi cu exigenţe foarte mari şi cu mare greu au reuşit să fie primiţi în profesie, să li se recunoască studiile, calificarea, diplomele etc. Eu, care traduc acte, ştiu, că mi-au venit o grămadă de oameni, şi medici, dar mai ales asistente medicale dornice să plece la muncă în străinătate şi ştiu de la ele ce greu este. De curând am tradus acte pt. Irlanda, care are un corp profesional în care foarte greu se intră şi dacă nu eşti în el, nici nu poţi profesa ca asistent medical: An Bord Altranais, aşa se numeşte uniunea, care este unică pe ţară, este singura care reglementează profesia şi care ţine registrul asistenţilor medicali, exact ce nu pricepe Ghişe că e firesc cu registrul la corpul profesional:
http://www.nursingboard.ie/en/role_of_board.aspx
Cât despre notarii publici de la noi şi uniunea lor, iarăşi se leagă Ghişe nejustificat; iată siteul oficial al organizaţiei profesionale a notarilor din Germania, Bundesnotarkammer, care este unică exact ca UNNPR, cuprinde toţi membrii profesiei exact ca UNNPR, colaborează strâns cu Ministerul Justiţiei pt. numirea notarilor ca UNNPR, asigură educaţia profesională continuă ca UNNPR etc. Şi notarii germani au nr. limitat conform legii, deci nu cine vrea intră în profesie, deci la noi nu e nimic nou sub soare. Tot pe bază de onorarii stabilite prin lege lucrează şi notarii germani, deci nu piaţa le face preţuirile etc. etc. Iată o variantă în engleză a siteului oficial, care nu este la fel de cuprinzătoare ca în germană, dar zice destule:
http://www.bnotk.de/__English/info.english.html
La fel este şi cu Bundesärztekammer, care corespunde Colegiului Medicilor de la noi: calitatea de membru este obligatorie şi nu poţi profesa dacă nu faci parte din camera locală, în care te înscrii direct, iar din uniunea mare faci parte indirect, fiindcă toate camerele sunt reunite în uniunea mare:
http://www.baek.de/page.asp?his=4.3569
la fel este şi cu uniunea similară ANBRului de la noi: Die Bundesrechtsanwaltskammer, al cărei site este, din păcate doar în germană:
http://www.brak.de/seiten/02.php
Camera Federală a Avocaţilor – Independenţa profesiei de avocat prin autoadministrare
Camera Federală a Avocaţilor:
- s-a înfiinţat în 1959;
- este corpul profesional cu autoadministrare al avocaţilor din Germania. Îşi îndeplineşte independent şi pe propria răspundere atribuţiile date prin lege.
- reprezintă pe fiecare avocată şi fiecare avocat din Germania, deoarece aceştia sunt cu toţii prin lege membrii ai unei camere locale a avocaţilor şi astfel reprezintă interesele de politică profesională ale profesiei de avocat la nivel federal.
Şi avocaţii germani au onorarii stabilite prin lege, nu preţuri făcute de piaţa liberă. Deci iacătă că nu numai România are asemenea uniuni, corpuri profesionale care exercită "control totalitar asupra profesiilor liberale". E clar că Ghişe ori dezinformează intenţionat, ori e dezinformat rău de tot.
Cât priveşte faptul că se ia pe faţă de UPLR printr-un atac la persoană – afirmaţia că preşedintele acesteia ar fi cetăţean străin cu dublă cetăţenie printre care şi română, asta este o aberaţie; şi dacă ar fi aşa, din moment ce omul este şi cetăţean român, care este problema? Nu ştiu exact dacă se referă la actualul preşedinte ULPR, prof. univ. dr. Ion Anghel sau la altcineva, că s-au mai schimbat preşedinţii între timp; dar este oribil ce poate debita Ghişe. ULPR este o organizaţie liber constituită, din dorinţa comună şi unanimă a tuturor organizaţiilor profesionale care au fondat-o, dintre care amintim UNNPR, la iniţiativa căreia s-a şi constituit UPLR şi în sediul căreia este şi găzduită UPLR. Este o organizaţie care s-a constituit şi funcţionează pe principiul colaborării şi solidarităţii interprofesionale şi al susţinerii şi promovării reciproce a intereselor comune ale profesiilor liberale şi care, nu în ultimul rând, reuneşte elita intelectualităţii româneşti, fiindcă toate organizaţiile profesionale din ea cuprind numai profesii intelectuale: notari publici, avocaţi, executori judecătoreşti, medici, medici veterinari, asistenţi medicali şi moaşe (care mai nou au studii superioare, licenţă şi chiar master), farmacişti, psihologi, experţi contabili, contabili autorizaţi, auditori financiari, practicieni în insolvenţă, evaluatori financiari, arhitecţi, geodezi etc. Scopul UNTAR este să devină şi ea corp profesional, spre a putea adera şi ea la UPLR. Ambele deziderate, atât transformarea în corp profesional cât şi aderarea la UPLR sunt din propria noastră iniţiativă, noi vrem asta, de bună voie şi nesiliţi de nimeni, exact ca şi membrii celorlalte profesii din UPLR; Ghişe nu ştie ce zice sau vrea să dezinformeze când zice că membrii ar fi forţaţi, obligaţi etc. să adere la UPLR. Este şi trebuie să fie o mândrie, o onoare şi o cinste pentru oricine să facă parte dintr-un corp profesional, după cum este şi trebuie să fie o mândrie, o onoare şi o cinste să facă parte din UPLR.
Mai mult, nu ştiu de ce lui Ghişe i se pare anormală reunirea profesiilor liberale în UPLR, sau existenţa UPLR: aşa ceva nu este numai în România, ci şi în alte ţări din UE:
- Franţa are o astfel de uniune, UNAPL, Union Nationale des Professions Libérales:
http://www.unapl.org
- Germania are Bundesverband der Freien Berufe:
http://www.freie-berufe.de
- Marea Britanie are UKIPG – The UK Inter-Profesional Group:
http://www.ukipg.org.uk/membership/list_of_members
- Belgia are Union nationale des professions libérales et intellectuelles de Belgique (Unplib):
http://www.ucm.be/ucm/ewcm.nsf/_/F7641593BAC22F74C125701900439F94?opendocument
- Italia are Confprofessioni – Confederazione sindicale Italiana libere professioni:
http://www.confprofessioni.eu/page.jsp?idPagina=2528
Mai mult: există şi Consiliul European al profesiilor Liberale ca unică asociaţie interprofesională a profesiilor liberale la nivelul Comunităţii Europene:
http://www.ceplis.org/indexengl.htm
După cum există şi Uniunea Mondială a Profesiilor Liberale, cu sediul la Paris, nu prin cine ştie ce ţară slab dezvoltată, ci în mijlocul Europei, în Franţa, deci într-o ţară UE; iar UPLR din România este şi ea membru observator în asta şi vrea cu orice preţ să devină membru cu drepturi depline:
http://www.umpl.com
Oare domnul Ghişe crede şi despre aceste organizaţii din străinătate, din ţări UE, că sunt abuzive, că sunt înfiinţate forţat şi alte asemenea bălării, cum gratuit afirmă despre UPLR? O să-i scriu să-l întreb.
Revenind la declaraţia lui din parlament, domnul Ghişe pune în ea nişte "întrebări cheie", cum le numeşte dumnealui; hai să-i răspundem pe rând:
1. De ce trebuie ca, în mod forţat şi prin încălcarea drepturilor constituţionale de liberă asociere şi liberă practică a unei profesii liberale, să fie forţaţi să facă parte din aceeaşi (şi unica!) asociere, toţi profesioniştii unui domeniu sau unei profesii liberale?
Răspuns: pentru a avea egalitate de şanse, egalitate în drepturi şi obligaţii, egalitate în admiterea şi în practicarea aceleiaşi profesii în baza unor criterii şi standarde unice şa nivel naţional, aceleaşi pentru toţi, fără favorizări şi fără discriminări. Domnul Ghişe confundă dreptul de liberă asociere cu practicarea unei profesii, care nu se face prin libera asociere la o uniune, ci după nişte regulii bine şi corect stabilite. Chestia cu forţarea nu este adevărată. Nimeni nu este forţat să adere la organizaţia profesională, ci numai cine doreşte să practice o anumită profesie reglementată; iar aceia de bună voie şi nesiliţi de nimeni au înfiinţat organizaţiile profesionale şi ceilalţi noi aderă la ele tot de bună voie, cu condiţia să îndeplinească criteriile impuse de uniune, care sunt oricum aceleaşi pentru toţi, fără favorizări şi fără discriminări. Toţi membrii fac parte din asemenea organizaţii profesionale cu bucurie şi cu mândrie şi fiindcă de bună voie îşi doresc asta şi fiindcă ştiu că apartenenţa la organizaţia profesională este cu folos, în sensul că într-adevăr le apără drepturile şi interesele. Profesiile care nu au asemenea organizaţii profesionale nici bine nu o duc, exemplul cel mai clar este exact profesia noastră, a traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi, care încă nu avem asemenea organizaţie profesională, sau corp profesional, dar asta o resimţim ca pe ceva foarte rău, ne simţim foarte vulnerabili, exploataţi, discriminaţi etc., de asta ne şi dorim din toată inima aşa ceva şi ne facem luntre şi punte să înfiinţăm o astfel de organizaţie profesională care să semene cu UNNPR, să fie unică, din care să facă parte toţi membrii profesiei şi numai ei, spre binele nostru, al tuturor membrilor profesiei. Sau să aderăm la UNNPR dacă ne vrea, fiindcă ne apără drepturile şi interesele profesionale, care sunt aceleaşi cu ale lor, ale notarilor publici, prin natura activităţii noastre şi domeniul de activitate comun, cadrul legislativ comun care ni se aplică etc.
2. De ce nu se permite ca, în baza legii cadru a asociaţiilor (Legea 246 din 2005, care modifică şi aprobă OG 26 din 2000) să se asocieze cetăţenii în mod liber în asociaţii profesionale, oricâte, persoane juridice, fără scop patrimonial, apolitice etc.?
Răspuns: Aşa ceva este foarte grav: nu numai că s-ar distruge cadrul unic de admitere în profesie, de exercitare a profesiei pe principiul câte bordeie atâtea obiceie, dar asemenea ONGuri ar fi nereprezentative atât fiecare în parte cât şi toate la un loc pentru întreaga profesie; mereu ar exista rivalitate între ele, mereu ar exista riscul ca un profesionist mai puţin competent respins de un ONG cu criterii dure de aderare să fie bine mersi primit de alt ONG care nu vrea decât să adune membrii şi cotizaţii; şi mia e o problemă: dreptul la liberă asociere implică şi dreptul de a nu te asocia cu nimeni şi de a nu te înscrie niciunde, deci cei care nu ar fi niciunde nu ar ţine de nimeni, o şi mai mare sursă de arbitrarism.
3. De ce registrul persoanelor care practică profesii liberale este constituit şi ţinut de către Corpul profesional, asociaţie privată!? Şi nu de către stat, care, conform art. 116-117 din Constituţie, trebuie să aibă autorităţi publice de specialitate?
Răspuns: Ghişe răstălmăceşte art. 116 din Constituţie, care are următorul cuprins:
ARTICOLUL 116
(1) Ministerele se organizează numai în subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.
Nu reiese niciunde că este obligatoriu să se organizeze, ci doar că se pot organiza alte organe de specialitate în subordinea guvernului. Dacă nu se înfiinţează aşa ceva, atunci nu există. În altă ordine de idei: la câtă instabilitate politică şi legislativă există la noi în România, dispar şi apar ministere întregi, d-apoi alte instituţii mai mici din subordinea lor? Cum se schimbă un guvern după alegeri, se înmulţesc sau se împuţinează ministere, unele se reunesc, altele se scindează, altele se desfiinţează pur şi simplu, altele se înfiinţează tot aşa pur şi simplu, iar registrele alea s-ar tot plimba de colo-colo aiurea; pe când corpul profesional, ăla rămâne, dăinuieşte cincinale şi decenii întregi, ba chiar şi secole, în ţările cu tradiţie. Este firesc ca registrele de evidenţă a membrilor profesiilor liberale să fie la corpul profesional care reglementează profesia respectivă, cu atât mai mult cu cât apartenenţa la corp înseamnă apartenenţa la profesie; deci oricum corpul trebuie să aibă evidenţa membrilor lui, aşa că are automat evidenţa întregii profesii. Este foarte corect şi bine aşa.
4. Cui foloseşte şi pentru ce acest monopol privat asupra datelor despre prestatorii de servicii prin practicarea profesiilor liberale?
Răspuns: Nu este vorba de niciun monopol, aceasta este o afirmaţie total neadevărată, fiindcă datele sunt publice, sunt afişate pe siteurile corpurilor profesionale respective: pe siteul UNNPR este evidenţa tuturor notarilor publici din România, pe camere, pe localităţi, după nume etc.; pe siteul UNBR sunt linkuri către barourile individuale din fiecare judeţ, unde pe fiecare în parte există tabloul avocaţilor; pe siteul Colegiului Medicilor sunt toţi membrii Colegiului Medicilor din România, deci toţi medicii, cu nume, specialitate, loc de muncă etc.
5. De ce o mulţime de fruntaşi politici ai partidelor fac parte din conducerile pe ţară ale acestor Corpuri profesionale încă de la înfiinţarea lor?
Răspuns: Fiindcă corpul profesional este apolitic, dar asta nu interzice membrilor profesiei să facă politică individual şi fără a implica în vreun fel corpul profesional apolitic, a se vedea de ex. art. 35 din Legea nr. 36/1995, care spune clar că activitatea notarială nu este incompatibilă cu activitatea parlamentară şi din consiliile municipale şi judeţene etc. Dar Ghişe nu îşi pune aceeaşi întrebare şi despre politicienii fruntaşi ai diverselor ONGuri cu interese care mai de care mai obscure, care nu reprezintă profesiile, ci doar pe acele persoane care fac parte din ele, deci din ONGurile respective?
6. De ce tocmai aceşti politicieni sunt iniţiatorii şi susţinătorii legiferării unor asociaţii private care încalcă şi restrâng drepturi constituţionale?
Răspuns: Fiindcă ei sunt legiuitorii: în calitate de parlamentari aleşi fac asta, că doar n-o să facă asta persoane din afara parlamentului. Aceşti politicieni membri ai unor corpuri profesionale reprezintă acolo interesele întregii profesii: toţi colegii lor i-au votat cu încredere special ca să ajungă acolo în parlament şi să facă asta: să dea legi bune pentru breaslă, spre binele şi în folosul unanim al tuturor membrilor, al întregii profesii. Cine altcineva să facă asta, decât cei care lucrează în profesia respectivă şi o cunosc, ştiu ce probleme are şi care ar fi rezolvarea lor favorabilă breslei şi nu favorabilă altora şi în detrimentul breslei? Dacă nu ar fi aşa, nu ar fi bune legile acestor profesii reglementate, dar ele toate sunt bune, iar profesiile în cauză sunt foarte mulţumite şi de legile speciale, şi de corpurile profesionale şi de parlamentarii care sunt membrii ai corpurilor respective şi care au făcut totul în parlament pentru corpurile în cauză. Absolut nimeni nu e nemulţumit din cadrul corpurilor, ci numai cei din afara lor, adică aceia pt. care strugurii sunt prea acri.
Dimpotrivă, dovada de lege proastă este taman Legea nr. 178/1997, care tocmai de aia e proastă, fiindcă nu a fost făcută de membrii breslei traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi şi, cu atât mai mult după modificările aduse de Monica Macovei, este şi mai proastă decât era şi mai rău: categoric este contrară intereselor breslei şi favorabilă altora: comercianţilor, diverselor grupuri de interese financiare, deci în niciun caz nu este favorabilă celor ce muncesc în cadrul profesiei noastre, ci exploatatorilor acestora. Nu mai vrem aşa ceva: vrem legea noastră a traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi care să fie făcută de noi împreună cu profesia cu domeniul de activitate comun nouă: notarii publici şi care să apere şi să promoveze interesele şi drepturile profesiilor noastre şi nu ale altora din afara profesiilor noastre şi care vor răul şi aservirea profesiei intereselor comercianţilor şi deci pierderea independenţei şi a imparţialităţii profesiilor liberale şi exploatarea membrilor profesiilor noastre, exact cum e la noi acuma.
7. Câţi bani, cum se gestionează (nu cumva chiar prin evaziuni fiscală sume anule de ordinul zecilor de milioane de euro pe asociaţie profesională) şi în folosul cui?
Răspuns: Nici nu este treaba cuiva din afara profesiei, cum e Ghişe, care nu face parte din nicio profesie liberală, din niciun corp profesional, să ştie asta; numai membrii profesiei trebuie să ştie asta şi organele fiscale. Atât. Iar afirmaţia cu evaziunea ar trebui domnul Ghişe să o şi dovedească. Oricum precis banii sunt folosiţi numai spre binele şi în folosul profesiei.
8. De ce sunt obligaţi toţi profesioniştii domeniului să plătească cotizaţii şi taxe pentru cursuri obligatorii singurei asociaţii profesionale din care, dacă nu fac parte, nu pot profesa o profesie liberală pentru care s-au pregătit?
Răspuns: Cotizaţii se plătesc oriunde: şi la corpuri profesionale, dar la fel se plătesc şi la alte organizaţii, partide, asociaţii, inclusiv ONGuri. Apartenenţa obligatorie la corpul profesional este normală şi se justifică prin faptul că numai aşa profesia poate fi reglementată şi controlată unitar la nivelul întregii ţări, fără privilegii, fără discriminări; şi numai aşa se poate asigura o pregătire profesională continuă unitară pentru toţi membrii profesiei. Dacă te-ai pregătit pentru o profesie, nu înseamnă că eşti şi apt să o practici. Se ştie cum este învăţământul la noi, se ştie cum se obţin unele diplome de licenţă, se ştie că există universităţi foarte slabe la care notele sunt irelevante, fiindcă un absolvent cu medie generală de 9 si ceva de la o universitate slabă este categoric mai slab decât unul de 6 şi ceva la o universitate bună, unde notele se dau cu maximă exigenţă. Faptul că ai o diplomă de profil certifică doar că ai trecut printr-o facultate de profil, dar adevăratul nivel nu ţi-l arată. Prin urmare, singurul criteriu obiectiv de admitere în profesie este examenul cu subiecte unice pt. toată lumea, cu aceeaşi tematică şi bibliografie şi corectare după barem unic, toate aprobate de ministerul de profil, cum e la toate profesiile reglementate. Educaţia profesională continuă este normal să existe, nu te poţi plafona la nivelul din facultate, chiar dacă acesta era unul foarte bun; profesia evoluează în timp, ca de altfel toate în lumea asta; mereu apar chestii noi şi este obligatoriu necesar să participi la educaţie profesională continuă ca să fii la curent mereu cu cele mai noi chestii din domeniul tău. Este absolut normal ca educaţia profesională continuă să fie obligatorie, ca să ajungă toată profesia, toţi membrii ei, sau altfel zis fiecare dintre aceştia, la cam acelaşi nivel de pregătire profesională, deci să fie adevăraţi profesionişti pe domeniul lor, nu doar nişte posesori de diplome de licenţă, spre binele clienţilor, beneficiarilor muncii lor care dau bani să fie serviţi cât mai bine. La un ONG nu există această obligativitate, de aia ONGul nu rezolvă nimic: Cristiana zicea într-o postare anterioară de lucrurile bune pe care le face ATR, precum şi de recunoaşterea internaţională prin aderare la FIT etc. OK, Cristiana, nimeni nu a negat că ATR face lucruri bune, şi bravo ei că le face; nimeni nu se îndoieşte de asta. Nimeni nu zice că e rău ce face ATR, ci că este insuficient pentru nevoile unei întregi profesii, adică de fapt nu ATR, în particular, ci ONGul în general ca formă nu are cum să rezolve toate problemele profesiei; asta cu educaţia profesională continuă este doar un singur aspect, dar sunt atâtea. Să explic: Cristiana zicea de cursuri organizate de ATR, la care au participat peste 900 de persoane. Bun, dar câţi erau traducători şi interpreţi autorizaţi din cei 900? Iar invers problema este şi mai complicată: se zvoneşte că sunt între 15.000 şi 20.000 traducători şi interpreţi autorizaţi în România, cu diverse niveluri de pregătire, fiecare care cum. Să zicem 15.000; din ei 900 au venit la cursuri, dar grosul de 14.100 ba. Unii ar vrea poate, dar nu ştiu, nu sunt suficient informaţi, dar sunt şi destui pe care efectiv nu îi interesează, nu vor să dea bani, nu le pasă, nu vor să mai facă nimic după facultate / liceu etc. Cum faci să îi aduni pe toţi la cursuri, dacă nu eşti uniune din asta tip corp profesional ca să îi poţi obliga prin legea specială şi prin codul deontologic? Adică ONGul face nişte chestii bune, cei puţini care le fac sunt foarte mulţumiţi şi dau nişte bani să le facă, numai că apoi pe piaţă le fac concurenţă neloială ceilalţi, care nu au niciun interes să se perfecţioneze, adepţii lui las că merge şi aşa etc., care unii sunt foarte slabi, unii nici nu ar trebui să aibă autorizaţie de traducător. Problema este că ONGul nu-i poate opri pe aceia să nu profeseze, nu are puteri să-i excludă din breaslă, fiindcă nu reprezintă breasla. Nu-i păcat să faci o muncă bună şi să nu o poţi impune tuturor? Adică să aibă toată lumea folos de ea, întreaga profesie, plus clienţii? Adică nu ai impresia că te chinuieşti degeaba? Cât despre taxele de curs e normal să fie plătite, fiindcă acele cursuri de ţin prin munca unor persoane: profesorii universitari respectivi doar n-or face muncă patriotică neplătită?
9. De ce li s-a permis prin lege unor Corpuri profesionale (notarii de exemplu) să îşi fixeze ei tarife minime impuse pe piaţă?
Răspuns: Este absolut firesc să fie aşa, este vorba de profesiile juridice, care şi în alte ţări UE au onorarii conform legii; cel puţin în Germania şi Austria sigur aşa este.
Răspunsul l-a dat UNNPR de atâtea ori, dar nu numai: şi Bundesnotarkammer din Germania dă răspuns asemănător: fiindcă notarii publici sunt numiţi de stat, iar unii – cei din landul Baden-Württemberg, chiar sunt notari de stat; (şi aş adăuga eu: mai sunt ţări în UE unde notarii sunt de stat şi au statutul unor funcţionari ai statului: ex. Portugalia). Normele procedurale, normele de etică a profesiei şi onorariile sunt guvernate de legislaţia federală şi sunt la fel în întreaga Germanie. Totul este pentru a nu îi face pe notari să se mănânce între ei prin dumping şi concurenţă neloială, care ar pune în pericol independenţa justiţiei şi neutralitatea şi imparţialitatea notarului public. Şi la noi este la fel şi este firesc să fie aşa; la fel este în toate ţările notariatului latin, din aceleaşi motive. Este perfect legal, atât conform legislaţiei naţionale, cât şi conform legislaţiei europene, şi aici mă refer la mult-pomenita Directivă 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieţei interne: aceasta are o grămadă de excepţii şi derogări, merită citită:
http://www.dce.gov.ro/dmapl/dir123.pdf
Cert este că în ea scrie negru pe alb în art. 2 alin. 2 lit. l că activitatea notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti NU intră în sfera ei de aplicare:
Articolul 2
Sferă de aplicare
(1) Prezenta directivă se aplică serviciilor furnizate de prestatori stabiliţi într-un stat membru.
(2) Prezenta directivă nu se aplică pentru următoarele activităţi: [...]
(l) Servicii prestate de notari şi executori judecătoreşti numiţi de autorităţile publice.
Prin urmare: iată de ce este de dorit mutarea definitivă a traducerilor şi interpretariatului de înscrisuri exclusiv la notariate: la ele nu se aplică directiva asta samavolnică şi s-ar taxa la onorariile minimale ale UNNPRului, cele din Anexa 4 sau mai mult; deci nu traducătorul autorizat efectuează oficial traducerea, ci notariatul, traducătorul o face doar practic, dar oficial notariatul; partea acolo duce actele la tradus, la notariat, de acolo le ridică gata făcute şi tot de la notariat, nu de la traducătorul autorizat, partea primeşte chitanţă; traducătorul autorizat este doar forţa de muncă, el lucrează pentru notariat, nu pentru clientul direct; în felul acesta, nicio lege a concurenţei nu se mai aplică, nimeni în vechi, nici Consiliul Concurenţei şi nici nimeni în ţara şi în lumea asta nu se va mai lega de Anexa 4: se va aplica unitar în toată România şi nimeni, niciun notariat nu va percepe preţuri pe pagină mai mici decât cele din ea, ci mai mari, din ce în ce mai mari; şi preţul mare pe pagină, notarul public îl împarte cu traducătorul autorizat şi câştigă ambii mult şi sunt fericiţi cu simbioza asta. Asta ne scapă pentru totdeauna de SRLurile neautorizate si implicit de dumping, de concurenţă neloială şi de toate practicile ticăloase de care am tot pomenit. În sfârşit va fi bine şi pentru breasla noastră, dar numai împreună cu a lor, cu a notarilor.
Deci Cristiana, nimeni nu are nimic cu ATR, nimeni nu zice că nu-i bună sau că nu face lucruri bine; problema este că anumite chestii, din cauză că e ONG, nu le poate face, deşi ar trebui să le facă, pentru binele profesiei. Diferenţa între uniunea tip ONG şi uniunea astalaltă, tip corp profesional, sau organizaţie profesională, cum îi mai zice, este în putere: ONGul are puteri foarte limitate, pe când corpul profesional reprezintă întreaga profesie, din moment ce obligatoriu îi reuneşte pe toţi membrii ei prin lege, şi are puteri foarte mari, aproape depline, date de lege, regulament şi statut: putere de decizie să ia decizii cu caracter executoriu pentru toţi membrii profesiei (reglementarea accesului în profesie şi a practicării unitare a acesteia, stabilirea de onorarii, elaborarea de coduri de conduită profesională obligatorii pt. toţi membrii şi a căror nerespectare este abatere disciplinară şi se sancţionează; putere de control, putere de aplicare sancţiuni disciplinare etc. Deci aia e ideea: la un ONG nu aş cotiza şi nu m-aş înscrie, nu fiindcă înscrierea nu e obligatorie, ci fiindcă eu simt că e degeaba: ONGul e legat de mâini şi de picioare prin tocmai calitatea de ONG pe care o are, nu poate face o grămadă de chestii, deci nu îmi poate apăra interesele, nu mă poate proteja de practici neloiale, fiindcă eu degeaba mă înscriu în ONG şi cotizez şi împărtăşesc valorile ONGului, dacă ONGul nu îi include şi nu îi poate include pe toţi membrii profesiei, iar pe de lături, mulţi din cei neincluşi îşi văd tot înainte de mânării în continuare, iar ONGul nu le poate face nimic, fiindcă nici măcar nu sunt membrii lui. Deci aia e: de aia vreau corp profesional, deci o uniune de asta unică tip UNNPR, sau chiar aderare la UNNPR, fiindcă asta sigur-sigur mi-ar proteja interesele şi drepturile, asta ar proteja întreaga profesie: şi pe noi, membrii ei, unii de alţii, şi pe noi toţi contra celor din afară: de pildă comercianţii, SRLurile.
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 10:08
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Directiva serviciilor | Jan 28, 2009 |
Personal nu mă interesează deloc politica. Chiar dacă stenogramele respective sunt din 2007, între timp nu s-a schimbat nimic, ba chiar lucrurile au evoluat, trecându-se la aplicarea Directivei serviciilor, care e în vigoare din 2006.
Aşadar, Ovidiu, pot să fac cu tine nu un pariu, ci mai multe. Prietenii ştiu în ce împrejurări fac eu pariuri
Toate legile care reglementează corpurile profe... See more Personal nu mă interesează deloc politica. Chiar dacă stenogramele respective sunt din 2007, între timp nu s-a schimbat nimic, ba chiar lucrurile au evoluat, trecându-se la aplicarea Directivei serviciilor, care e în vigoare din 2006.
Aşadar, Ovidiu, pot să fac cu tine nu un pariu, ci mai multe. Prietenii ştiu în ce împrejurări fac eu pariuri
Toate legile care reglementează corpurile profesionale şi profesiile reglementate vor suferi modificări, unele semnificative, până în 2011. Hai să lăsăm notarii, executorii judecătoreşti, avocaţii (pe unele servicii) şi profesiile medicale în plata Domnului. E o cu totul altă mâncare de peşte. Când dau exemple, eu încerc să le cunosc suficient. Ei sunt exceptaţi (în anumite privinţe) de la principiile impuse de Directiva serviciilor, dar restul tot trebuie să li se aplice, că vor, că nu vor. Faptul că aceste profesii au monopolul asupra unor servicii într-un stat e recunoscut în primele articole ale Directivei serviciilor. Cum să invoci că nu ar avea monopol pe respectivele servicii?
Directiva serviciilor face practic imposibilă înfiinţarea de noi corpuri profesionale (deja constituţionalitatea unora dintre cele recent înfiinţate e pusă la îndoială în România după intrarea în vigoare a directivei 123/2006). Ai cumva soluţii pentru a eluda Directiva serviciilor?
Dimpotrivă, dovada de lege proastă este taman Legea nr. 178/1997, care tocmai de aia e proastă, fiindcă nu a fost făcută de membrii breslei traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi
Fără a politiza discuţia şi limitând-o la aspectele strict profesionale de interes pentru traducători, nu pentru alţii, hai mai bine să plecăm capul cu ruşine la chestia asta şi să nu mai invocăm acest argument. Unde erau traducătorii autorizaţi şi punctele lor de vedere profesionale în 1997 şi în 2004? Dacă unii se trezesc cu un deceniu după al 12-lea ceas, hai măcar să nu mai invocăm astfel de argumente. Şi Dumnezeu a făcut lumea în şapte zile, după accea s-a limitat la retuşuri şi corecţii, nu s-a apucat s-o dărâme şi s-o reconstruiască după 15 ani. Din experienţa mea, legiuitorul e deschis să te asculte, dacă eşti organizat şi ai un punct de vedere care vădeşte competenţă profesională, nu altceva.
Hai să ridic şi mănuşa.
Educaţia profesională continuă este normal să existe, nu te poţi plafona la nivelul din facultate, chiar dacă acesta era unul foarte bun; profesia evoluează în timp, ca de altfel toate în lumea asta; mereu apar chestii noi şi este obligatoriu necesar să participi la educaţie profesională continuă ca să fii la curent mereu cu cele mai noi chestii din domeniul tău. Este absolut normal ca educaţia profesională continuă să fie obligatorie, ca să ajungă toată profesia, toţi membrii ei, sau altfel zis fiecare dintre aceştia, la cam acelaşi nivel de pregătire profesională, deci să fie adevăraţi profesionişti pe domeniul lor, nu doar nişte posesori de diplome de licenţă, spre binele clienţilor, beneficiarilor muncii lor care dau bani să fie serviţi cât mai bine.
Am învăţat din primele mele zile ca manager că nu poţi forţa pe nimeni să progreseze dacă nu vrea. Asta îi diferenţiază pe cei care investesc în propria carieră de cei care nu o fac. Egalitatea în acest context e utopică şi diferenţierea ce ceilalţi este cheia succesului.
La un ONG nu există această obligativitate, de aia ONGul nu rezolvă nimic:
Eu aş zice că există nenumărate cazuri şi dovezi contra acestei afirmaţii. Apatia şi nepăsarea nu rezolvă nimic. În rest, pentru toate problemele există soluţii, cu condiţia să existe bunăvoinţă şi interes.
Cristiana zicea într-o postare anterioară de lucrurile bune pe care le face ATR, precum şi de recunoaşterea internaţională prin aderare la FIT etc. OK, Cristiana, nimeni nu a negat că ATR face lucruri bune, şi bravo ei că le face; nimeni nu se îndoieşte de asta. Nimeni nu zice că e rău ce face ATR, ci că este insuficient pentru nevoile unei întregi profesii, adică de fapt nu ATR, în particular, ci ONGul în general ca formă nu are cum să rezolve toate problemele profesiei; asta cu educaţia profesională continuă este doar un singur aspect, dar sunt atâtea.
Chestia cu obligativitatea e un pretext transparent. Oricine doreşte să facă ceva poate să încerce şi rezultatele vor vorbi de la sine. Cred că e evident că ATR poate şi a făcut destule lucruri pentru profesiile pe care le reprezintă. Sigur că este insuficient, dar suntem doar la început Acelaşi pretext al neobligativităţii se invocă de unii şi în cazul Codului deontologic al ATR, care, în accepţiunea noastră, este un decalog al oricărui traducător profesionist. Întrebarea este ce fel de traducător ar putea invocă faptul că acest Cod deontologic al ATR nu este obligatoriu, având în vedere conţinutul acestui document? Răspunsul e valabil şi în alte privinţe în care se ridică argumentul "neobligativităţii"... sau, cum se întreba Lucian, într-un alt fir "sunt oare strugurii prea acri?"
Cristiana zicea de cursuri organizate de ATR, la care au participat peste 900 de persoane. Bun, dar câţi erau traducători şi interpreţi autorizaţi din cei 900?
Peste 80%. Având în vedere că nu ai participat decât la un singur seminar de formare continuă organizat de ATR prin aprilie 2005, dacă nu mă înşel, cred că e greu să faci presupuneri. Chiar lăsând la o parte faptul că de la seminarul la care ai participat tu la Bucureşti au trecut foarte mulţi ani şi formula seminariilor organizate de noi a evoluat considerabil, câţi erau traducători autorizaţi la seminarul la care ai participat tu? Ce se înţelege prin traducător autorizat? Un traducător care traduce exclusiv traduceri notariale, pentru că nu sunt foarte mulţi cei care fac exclusiv traduceri notariale? În accepţiunea legii, se înţelege posesor al autorizaţiei de traducător emise de MJ. Aşadar, peste 80%. În ATR, cam 75% din membri sunt traducători autorizaţi, dar nu toţi îşi fac iluzii în privinţa valorii ştampilei respective şi nu pe toţi îi defineşte această ştampilă ca traducători
Adică ONGul face nişte chestii bune, cei puţini care le fac sunt foarte mulţumiţi şi dau nişte bani să le facă, numai că apoi pe piaţă le fac concurenţă neloială ceilalţi, care nu au niciun interes să se perfecţioneze, adepţii lui las că merge şi aşa etc., care unii sunt foarte slabi, unii nici nu ar trebui să aibă autorizaţie de traducător.
Asta e o cu totul altă discuţie, cine ar trebui sau nu să profeseze. Punctul de vedere al ATR e definit de criteriile de aderare la asociaţie. Bănuiesc că prin concurenţă neloială te referi la tarife. În accepţiunea mea, mai devreme sau mai târziu, cei care lucrează ieftin şi prost vor ieşi de pe piaţă sau vor trece în rândul profesioniştilor adevăraţi. Concurenţa neloială nu se referă exclusiv la tarife, banii nu sunt totul. Altfel, concurenţa neloială e o problemă generală pe o piaţă liberă.
Problema este că ONGul nu-i poate opri pe aceia să nu profeseze, nu are puteri să-i excludă din breaslă, fiindcă nu reprezintă breasla.
Nu, nu îi poate exclude din breaslă pentru că acest lucru nu e de competenţa ONG-ului, îi depăşeşte Statutul. Pentru asta există suficiente organisme ale statului. Asociaţia se ocupă şi are putere de decizei asupra membrilor ei, nu face poliţie generală. Se cam vede cum înţeleg unii aceste lucruri. De la aşa ceva până la epurare pe criterii discriminatorii (a se vedea campania unora contra inginerilor - remember?) şi terorism prin diferite mijloace pentru unii nu e decât un pas. Unde e limita? Dacă se poate ajunge la astfel de abuzuri când nici măcar nu există dreptul de a-i exclude de unii colegi din breaslă, mă îngrozesc la ce s-ar putea întâmpla dacă, prin absurd, ar exista acest drept. Un ONG poate să facă curăţenie în propria ogradă, nu să terorizeze oameni asupra cărora nu are nici influenţă.
Nu-i păcat să faci o muncă bună şi să nu o poţi impune tuturor?
Ah, the buzz word: a impune. Nu ne propunem să ne impunem decât prin competenţă profesională, nu prin coerciţie şi alte tehnici. A funcţionat până acum şi va funcţiona în continuare.
Adică nu ai impresia că te chinuieşti degeaba?
În ceea ce mă priveşte, şi sper că şi colegii care participă voluntar la toate activităţile ATR sunt de acord, pot să spun că nu mă chinuiesc deloc şi chiar îmi place, am învăţat foarte multe şi din greşeli şi din succese. Vine un moment în viaţa profesională, după câţiva ani de experienţă, când simţi şi poţi face mai mult, când trebuie să alegi dacă vrei să te implici sau să stai cu mâinile în sân. E dificil şi mult de muncă, trebuie să îţi rupi din propriul timp, trebuie să suporţi multe (de exemplu polemici ca aceasta ), dar merită. Dacă simţi că e un chin când încă nici nu ai făcut nimic concret, nu ştiu ce să zic. Lucrurile care merită făcute nu sunt uşoare.
[Editat la 2009-01-28 14:19 GMT] ▲ Collapse
| | | | | Cîteva consideraţii privind profesiile liberale | Jan 30, 2009 |
Dat fiind că sînt adeptul dictonului latin multum in parvo, recunosc că mi-a fost greu să citesc părerile privind această problemă, chiar dacă sînt foarte interesat de această chestiune.
De dragul coerenţei discuţiei aş vrea să fac anumite consideraţii.
a) Profesii liberale - am observat că noţiunea de "profesie liberală" nu este prea clar înţeleasă de toată lumea.
Este profesie liberal... See more Dat fiind că sînt adeptul dictonului latin multum in parvo, recunosc că mi-a fost greu să citesc părerile privind această problemă, chiar dacă sînt foarte interesat de această chestiune.
De dragul coerenţei discuţiei aş vrea să fac anumite consideraţii.
a) Profesii liberale - am observat că noţiunea de "profesie liberală" nu este prea clar înţeleasă de toată lumea.
Este profesie liberală acel tip de activitate realizată de către un profesionist liber, deci nesubordonat ierarhic (nici ca angajat, nici într-o altă formă), pe care o realizează direct sau, mai rar, indirect, folosind preponderent cunoştinţele şi abilităţile proprii.
Din această definiţie se vede că şi traducătorii pot fi liber profesionişti, atîta timp cît nu prestează activitatea de traduceri ca angajaţi (ca activitate principală în cadrul unui contract de muncă).
Profesiile liberale pot fi împărţite după două criterii: profesii liberale cu caracter preponderent vocaţional (meşteşugăresc) şi profesii liberale cu caracter preponderent intelectual.
Evident că activitatea traducătorilor este preoponderent intelectuală.
b) În Europa, în mod tradiţional, o parte din profesiile liberale este reglementată, restul fiind nereglementat.
Profesii de tipul celor juridice (avocaţi, notari), medicale, arhitectură sînt strict reglementate de lege, dat fiind importanţa acestor activităţi pentru societate.
Alte profesii sînt, ca să spun aşa, semi-reglementate (de exemplu, profesia de traducător), iar altele de-reglementate (cele mai multe meşteşuguri şi activităţi similare).
În momentul de faţă există o tendinţă extrem de puternică (şi de îngrijorătoare) de de-reglementare a tuturor profesiilor liberale. Cred că demersul domnului Ghişe se înscrie pe această direcţie.
Părerea mea personală este următoarea: dat fiind că cele mai multe state europene practică reglmentarea unor profesii liberale, chiar dacă aceasta înseamnă un anume protecţionism, nu văd nici un motiv ca noi în România să dereglementăm, mai pe şleau spus, să deschidem complet această piaţă, înainte să o facă ceilalţi. Ideal ar fi să deschidă toţi deodată. Dacă nu se face aşa, cei care vor deschide primii pieţele lor vor fi net dezavantajaţi.
În ceea ce priveşte activitatea traducătorilor, mi se pare o idee bună să fie reglementată - concret, să existe o procedură de selecţie serioasă, astfel încît caracterul protecţionist să fie atenuat de calitatea ridicată a serviciilor oferite. ▲ Collapse
| | | | | Concurenţa neloială | Feb 6, 2009 |
Big Ben wrote:
Ce inseamna pentru tine "concurenta neloiala"? Faptul ca un PFA sau SRL ofera servicii la un tarif mult sub pretul tau, e concurenta neloiala?!
Concurenţă neloială este cea care li se face birourilor notarilor publici, care sunt obligaţi prin legea specială care le reglementează activitatea şi prin codul deontologic al profesiei să lucreze numai la preţuri pe pagină mai mari sau egale cu onorariile minime din Anexa 4. Ele nu au voie să scadă preţurile, prin urmare, ele nu se pot apăra în faţa dumpingului practicat de SRLurile de traduceri. Bineînţeles că aceasta este categoric concurenţă neloială, fiindcă e ca şi cum vrei să ai un meci de box cu cineva legat de mâini şi de picioare.
Prevederi despre concurenţa neloială se găsesc în art. 27 şi 28 din actualul Cod Deotologic al Notarilor Publici din România şi de asemenea în mod sigur vor fi conţinute prevederi similare şi în noul Cod Deontologic al Traducătorilor şi Interpreţilor Autorizaţi din România, care bineînţeles că va fi croit după codurile deontologice ale notarilor publici, executorilor judecătoreşti, avocaţilor şi al altor profesii reglementate din România.
Curieratul rapid este o solutie foarte convenabila si e utilizata de foarte multa lume in bransa.
Curieratul rapid nu este nicio problemă, este perfect legal. Numai că majoritatea SRLurilor de traduceri autorizate adesea apelează nu la curierat rapid, ci la practici ilegale, cum ar fi trimiterea via e-mail a documentelor scanate, deci ca fişiere ataşate, ceea ce înseamnă că traducătorul autorizat nu vede originalul, nu îl poate viza şi nici nu are cum să traducă după el, ceea ce contravine legislaţiei în vigoare, cu precădere OMJ 233/C/1996. Faptul că multă lume procedează astfel nu înseamnă că acest lucru este legal, fiindcă e clar că nu e.
Nu stiu de ce nu iei tu in calcul un alt aspect. In orice localitate vor exista traducatori PFA noi intrati pe piata. Pentru a-si atrage clientela, ei vor lucra sub preturile unui PFA vechi chiar si in regim de colaborare. ... Nu SRL-urile sint "vinovate" de scaderea preturilor ci economia de piata care le-a permis colegilor tai sa isi stabileasca singuri preturile in functie de cheltuieli si de nevoi.
Tocmai aici este problema: foarte mulţi nu îşi stabilesc tarifele singuri, ci le sunt impuse de SRLurile de traduceri; altfel, nu văd de ce un traducător autorizat care poate câştiga mai mult pe munca lui ar opta să ceară de bună voie un preţ mult mai mic. Foarte multe SRLuri obţin preţuri mici de la traducătorii autorizaţi prin înşelăciune şi şantaj: adică traducătorul cere suma X ron pe pagină, iar biroul îi zice că are mai mulţi traducători autorizaţi cu care mai colaborează pe aceleaşi limbi şi care iau X – n pe pagină. Poate e adevărat, poate într-adevăr are, sau poate nu e, poate biroul de traduceri face asemenea afirmaţii ca să îl facă pe PFAul în cauză să scadă la preţ. Altă metodă este ca SRLul să se vaite că are chirie mare, că are de plătit secretarele, în condiţiile în care ia puţin pe pagină de la clientul final, chiar mult mai puţin decât cere traducătorul autorizat şi că pretenţia acestuia ar fi categoric prea mare şi imposibil de satisfăcut etc. Dar întrebarea se pune: de ce nu face invers biroul? Adică să îi dea traducătorului autorizat cât cere şi în funcţie de asta şi de alte cheltuieli să stabilească preţul la clientul final? SRLurile care fac dumping sunt păguboase nu numai pentru traducătorul autorizat PFA cu care colaborează, căruia îi dau mult mai puţin pe pagină faţă de cât ar trebui, ci, paradoxal, SRLurile dumpere sunt păguboase inclusiv pentru ele însele, fiindcă deşi ar putea fără probleme să obţină preţ mai mare pe pagină de la clientul final, ele se întrec între ele care mai de care să scadă preţul, în condiţiile în care clientul final categoric are de unde să dea mai mult.
Stiu, tu nu vei lucra cu 15 lei /pag..tu vrei 25lei... uite ca altii insa sint foarte multumiti. Fa un calcul simplu: 1 traducator PFA sta acasa..lucreaza cu 15 lei/pag.. are colaborari cu 4 birouri si fiecare ii aduce in medie zilnic 5 pagini. Incasari zilnice 300 lei! Ti se pare putin?! Ce cheltuieli are un PFA acasa? Net, hirtie, curent electric, imprimanta, contract de munca si 16% impozit pe profit. Vorbim de 45 milioane venit brut pe luna Ovidiu!!!
Bineînţeles că nu accept sub 25 ron de la client persoană juridică şi sub 20 ron de la client persoană fizică, pe de o parte din solidaritate interprofesională cu notarii publici, pentru a nu le face concurenţă neloială şi, pe de altă parte, fiindcă din moment ce şi eu fac aceeaşi muncă pe care o face şi notarul public autorizat să facă traduceri, produsul muncii mele are aceeaşi calitate şi valoare juridică exact ca şi produsul muncii lui, tocmai de aia este firesc să aplic principul "la muncă egală plată egală" şi să cer exact cât notarul public autorizat să facă el însuşi traduceri. Am vreun motiv să cer mai puţin decât el? Fiindcă am conştiinţa valorii de sine şi a valorii muncii mele, nu pot să nu mă întreb: merit eu mai puţin decât notarul public pe aceeaşi muncă? Şi nu pot decât să îmi răspund că nu merit eu mai puţin decât el. Aşa că respect sumele din Anexa 4 cu toată convingerea.
În rest, nu pot decât să apreciez ca fiind un progres faptul că aţi crescut preţurile pe pagină pe care le daţi traducătorilor autorizaţi de la cei 7 ron de care vorbeaţi în alte postări, nu foarte vechi, la 15 ron pe pagină. Rămân însă nişte probleme:
- suma lunară vehiculată, 45 milioane vechi pe lună, cred că este pur teoretică; sincer, nu am auzit pe nimeni din colegii care lucrează exclusiv cu birouri de traduceri din România care să ia măcar jumătate din suma asta.
- exploatarea omului de către om, având în vedere că vorbiţi de 20 de pagini pe zi; norma obişnuită este de 8 pagini pe zi de dificultate medie, iar unii traducători fac chiar mai puţin; de ex. Cristiana zicea că ea face vreo 6 pagini pe zi la 1500 caractere fără spaţii. Iar la texte foarte grele e mare minune dacă traduci şi 3 pagini pe zi, având în vedere câtă muncă de documentare presupune o traducere foarte pretenţioasă. Sau mă înşel?
- pretenţia de exclusivitate pe care o au birourile de traduceri faţă de colaboratorii lor PFA, fără ca aceasta să fie reciprocă. Un birou de traduceri are mai mulţi colaboratori PFA pe aceeaşi pereche de limbi, deci nici măcar de la un singur birou nu primeşti toate lucrările, ci le împarţi cu alţii. Aici nu e nimic incorect, fiecare PFA are dreptul să muncească, să primească lucrări de la cine poate, atâta timp cât acestea sunt OK şi nu contravin legii etc. Deci nu e incorect, doar că un asemenea câştig este insuficient pentru fiecare PFA în parte dintre cel la care biroul de traduceri împarte comenzile. Prin urmare, fiecare ar trebui să lucreze şi cu alte birouri de traduceri, ceea ce patronii biroului în cauză de cele mai multe ori nu acceptă nici în ruptul capului, ba încă şantajează traducătorii că dacă sunt prinşi lucrând şi cu alt birou, primul birou nu mai lucrează cu ei etc..
- ca să nu mai zic de faptul că sunt atâţia traducători autorizaţi care – spre deosebire de mine, care, repet, NU vreau aşa ceva – chiar doresc colaborare cu birourile de traduceri, le trimit CVuri şi cereri de colaborare şi primesc răspuns la paştele cailor, sau primesc o lucrare după un an de zile, precum în cazul prezentat de doamna Astrid Costea pe un alt fir cu ceva vreme în urmă. Sau dacă nu o lucrare pe an, poate primesc cel mult o lucrare pe lună şi tot nu este suficient, deci faptul că ai o colaborare cu un birou de traduceri nu înseamnă neapărat şi că ai garantat lucrări non-stop de la el.
- referitor la câştigul pe zi, la 20 de pagini – asta doar dacă face cineva atâtea – s-ar obţine un câştig de 3.000.000 vechi pe zi prin SRL; OK, dar lucrând fără SRL şi traducând pe zi doar jumătate, deci 10 pagini, deci nu 20, de la client persoană fizică se obţin 4.000.000 vechi, iar de la client persoană juridică s-ar obţine 5.000.000 vechi pe zi, la o taxare conform Anexei 4; bineînţeles că este vorba de o taxare în regim de urgenţă, din moment ce faci traducerile în aceeaşi zi. De pe o zi pe alta s-ar obţine 3.000.000 vechi de la client persoană fizică şi respectiv 3.750.000 de la client persoană juridică. Deci cred că e clar pentru toată lumea că se câştigă mult mai bine fără SRL şi munca este mult mai puţină; pe aceeaşi bani munceşti doar pe jumătate sau chiar mai puţin, deci ai mai mult timp liber pt. tine, familie, odihnă, distracţie etc., sau altfel zis: pe aceeaşi muncă poţi câştiga cel puţin dublu, dacă nu chiar mai mult.
Exemplu concret, deci practic, nu pur teoretic: cea mai recentă lucrare, pe care tocmai mi-am luat banii: un draft de contract de superficie de 10 pagini, tradus din RO în EN, pt. client persoană juridică – societate civilă de avocaţi cu care am mai colaborat şi în trecut şi o să mai colaborez ori de câte ori îmi vor cere; taxare în regim de urgenţă 24-48 ore, cf. Anexei 4. Deci le-am facturat traducerea la 25 ron / pagina de Times New Roman de 12 la 1 rând + 50% taxa de urgenţă, deci total 375 RON; am primit 400 ron şi nu au vrut nici în ruptul capului să le dau şi rest 25 ron, au zis că sunt foarte mulţumiţi etc. Dacă aveam această lucrare printr-unul din SRLurile păguboase cu care am lucrat până în toamna anului trecut, primeam pe munca mea doar 120 ron, pt. că mai mult de 12 ron pe pagină nu vor să dea, şi şi aşa se vaită că e prea mult; deci eu luam doar 120 ron, iar restul lua SRLul, deşi nu făcea nimic, dădea clientului lucrarea exact cum o primea de la mine.
Deci iată diferenţa dintre intermediarul păgubos şi intermediarul avantajos: societatea civilă de avocaţi, din moment ce am dat factură pe ea, poate bine mersi să refactureze lucrarea pe sumă mult mai mare, să ia peste mine şi să dea ea la rându-i altă factură la clientul final, care oricum nu ştie, sau îi poate băga costurile astea pt. traducere laolaltă cu alte costuri într-o factură etc. Mă interesează pe mine chestia asta? Categoric că nu, din moment ce eu cât am cerut, am primit, Anexa 4 este respectată, deci nu e nicio problemă. Societatea civilă de avocaţi gândeşte firesc: ştie că nu trebuie s-o intereseze cât costă lucrarea, fiindcă până la urmă nu ea plăteşte, ci clientul final, care n-are încotro şi plăteşte la societatea de avocaţi cât îi cere. SRLurile păguboase nu înţeleg asta, nu gândesc că trebuie să plătească traducătorului autorizat PFA atât cât cere, fiindcă nu ele plătesc, ci clientul final, de la care ele oricum scot banii ăştia daţi traducătorului autorizat, plus pe deasupra, că doar nu le pune nimeni să lucreze în pagubă. Dar taman asta este diferenţa între o societate civilă profesională cum e cea de avocaţi, care nu este comercială şi se supune uniunii profesionale, în cazul acesta UNBR, şi respectă cu stricteţe onorariile minimale stabilite de aceasta, şi SRLul de traduceri, care, ca societate comercială ce este, invocă piaţa liberă să pună ce preţ vrea şi, în loc să profite de asta să crească acest preţ, nu, îl scade cât poate, pe spinarea omului muncii, adică a traducătorului autorizat PFA pe care îl foloseşte.
Ar mai fi un aspect negativ al colaborării cu SRLurile: conflictul de interese şi munca în pierdere. Să exemplific şi asta, că am păţit-o şi eu, nu de puţine ori, pe vremea când lucram cu SRLurile păguboase: uite acuma, cum ar veni, primeam comandă de la SRL, o acceptam, era în regim de urgenţă ca mai toate, dar plătită la preţ normal pe pagină, adică la preţ scăzut, ca de la SRL, fără vreun spor de urgenţă; după ceva vreme, primeam comandă de la notariat, tot în regim de urgenţă, pe care aş fi luat de 3 ori şi ceva mai mult decât pe cea de la SRL, dar eram nevoit să o refuz, fiindcă deja aveam lucrarea de la SRL, iar eu eram cu bun simţ, că nu îi sunam să le zic că nu le-o mai fac pe a lor că mi-a venit mie altă comandă mai avantajoasă decât cea de la ei. Uneori reuşeam să le amân pe ale mele, în cazuri de astea, dar şi aşa ieşeam în pagubă, fiindcă la lucrare predată a doua zi taxam cu mai puţin decât la lucrare predată în aceeaşi zi.
Deci oricum am întoarce problema, colaborarea cu SRLurile este până la urmă mai mult păguboasă decât avantajoasă, fiindcă este la preţ foarte scăzut pe pagină şi de multe ori volumul insuficient pe care îl trimit SRLurile nu justifică preţul scăzut; oricum iei mult mai puţin pe pagină de la SRLuri decât de la avocaţi, BNPuri, BEJuri şi clienţi finali direcţi. Nu ştiu pe cine tot încercaţi să convingeţi că a lucra în pierdere înseamnă mare câştig, când tot omul ştie să deosebească între cele două şi ştie că pierderea este întotdeauna pierdere şi nu are cum să fie câştig.
Mai lasa-ne pls cu BNP-urile astea ca am albit tot auzind teoriile tale. Ne tot fluturi ANEXA 4 si tarifele de acolo, foarte avantajoase in viziunea ta. AVANTAJOASE pentru cine? Pentru traducatorii angajati de notari?!! Cred ca nu stii ce vorbesti. Traducatorii iau salariu Ovidiu, nu pleaca acasa cu banii incasati de notar pe traduceri. Tarifele din anexa 4 le incaseaza notarul iar traducatorul autorizat ia un salariu modest. Aia nu e exploatarea omului de catre om?!!!! In activitatea mea eu am cunoscut 2 cazuri de traducatori aut. MJ angajati de birourile notariale. Faceau bietele fete de toate..si secretariat..si dactilografiere..si mers la banci, la cadastru. Din cind in cind si traduceri. Toate acestea pe un salariu de mizerie. Eu am o propunere pentru tine.. daca tot ti-s dragi notarii astia, de ce nu te duci sa te angajezi la un BNP ca traducator autorizat?!
Exact asta mi-aş dori să fac. Problema este că BNPurile nu se omoară să angajeze traducători autorizaţi cu carte de muncă, având în vedere că nu au traduceri tot timpul, din cauza faptului că pierd clienţii datorită dumpingului practicat de SRLuri. Plus că ar fi mult mai birocratic, în sensul că ar trebui să ţină un registru în plus: registrul de traduceri, pe când dacă nu au traducători autorizaţi angajaţi, notarii trec traducerile în registrul mare, laolaltă cu celelalte acte notariale. La noi în C-ţa nu ştiu să existe vreun notariat care să aibă traducători autorizaţi angajaţi cu carte de muncă. Toate notariatele de la noi lucrează cu traducători externi, iar colaborarea şi aşa este bună, şi ar fi mai mult decât bună, ar fi perfectă dacă nu ar fi SRLurile care să fure clienţii notariatelor.
Cât despre munca de secretar notarial, este şi ea foarte frumoasă, curată, decentă, e într-un birou în care te simţi foarte bine, iarna la căldură, vara la răcoare la aer condiţionat; cât despre activităţi, păi exact asta presupune postul să faci, adică secretariat, tehnoredactare documente, mers la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – care nu-i departe, tot în centrul oraşului e, nu în mijlocul câmpului - şi peste tot unde trebuie; iar sarcinile sunt împărţite, nu există notariat să aibă un singur secretar, toate au mai multe persoane angajate pe postul de secretar. Nimeni nu face şi traduceri, poate acasă, în afara orelor de birou, ca PFA, fiindcă în timpul programului nu ai timp; la notariate e foarte aglomerat, e mereu coadă, puhoi de lume, abia faci munca de secretar, aşa că efectiv nu ai când să faci şi traduceri. Salariul unui secretar notarial nu este nasol, dimpotrivă, este mai bun decât la SRLurile de traduceri care fac dumping şi care îţi plătesc secretarele cu salariul minim pe economie; la notariat e cam 15 milioane vechi pe luna; ştiu pe cineva care ia 16 mil. vechi net, în mână, dar lucrează de vreo 6 ani la notariatul respectiv. O dovadă e şi aici:
http://www.bestjobs.ro/?1=1&bj_nl_m=job_detail&idoferta=69619&idcluster=2&sjs=1
Să lucrezi într-un notariat e un dreamjob, de fapt nici nu e o muncă, e o plăcere; mergi la serviciu şi munceşti cu drag şi nici nu ştii când trece ziua, nici nu îţi vine să mai mergi acasă! Toată lumea care lucrează pe post de secretar notarial pe care o cunosc e nu mulţumită, ci foarte mulţumită. Este o alegere excelentă pentru cine iubeşte munca de birou. Plus că decât să faci traduceri la preţ mic pt. dumperi, mai bine faci tehnoredactare la notariat cam la acelaşi preţ.
| | | | Big Ben
Local time: 10:08
Romanian to English
| Dragul meu Ovidiu...!:) | Feb 6, 2009 |
Ovidiu.. !
Eu stau uneori si ma intreb, citind postarile tale, daca tu dezinformezi intentionat sau din necunoastere.
1. Concurenta neloiala SRL-uri vs notariate?!! Noi vorbeam de concurenta neloiala SRL vs PFA sau PFA vs PFA.
Vreau sa-ti reamintesc ca tarifele din celebra Anexa 4 sint stabilite chiar de UNIUNEA NOTARILOR si vizeaza exclusiv activitatea lor si a angajatilor lor! Ei singuri au stabilit care le sint tarifele minime, nu i-a obligat nimeni sa ... See more Ovidiu.. !
Eu stau uneori si ma intreb, citind postarile tale, daca tu dezinformezi intentionat sau din necunoastere.
1. Concurenta neloiala SRL-uri vs notariate?!! Noi vorbeam de concurenta neloiala SRL vs PFA sau PFA vs PFA.
Vreau sa-ti reamintesc ca tarifele din celebra Anexa 4 sint stabilite chiar de UNIUNEA NOTARILOR si vizeaza exclusiv activitatea lor si a angajatilor lor! Ei singuri au stabilit care le sint tarifele minime, nu i-a obligat nimeni sa le majoreze. Si din acest motiv ceilalti traducatori PFA sau SRL care nu au legatura cu uniunea notarilor si care isi stabilesc preturile pe o piata libera in functie de cerere si oferta, sint in opinia ta concurenti neloiali?!! Esti simpatic!:) Adica daca tu miine decizi sa iti majorezi tarifele, noi restul PFA sau SRL, care nu le majoram, iti facem concurenta neloiala?! Sa nu mai spun ca impunerea de tarife minime intr-un domeniu de activitate e combatuta de legislatia europeana.
Vreau sa semnalez un aspect. Vezi ca s-ar putea sa le dai idei prietenilor tai notarii sa reglementeze in folosul lor activitatea de traduceri legalizare. Notarii se confrunta cu probleme financiare grave in aceasta perioada, inregistrind o scadere dramatica a veniturilor. Nu e exclus sa le vina o idee sa isi mai rotunjeasca veniturile si sa hotarasca ca traducerile legalizate pot fi efectuate numai de notari sau traducatori autorizati MJ angajati ai birourilor notariale. Poate tu te vezi vara la racoare, iarna la caldurica, noi insa nu. Probabil faptul ca notarul va tarifa conform Anexei 4 te va umple de bucurie. In mod sigur ceea ce vei primi tu ca salariu nu iti va umple buzunarele.
2. Ovidiu.. tu de negociere ai auzit? De economie de piata ai auzit? De cerere si oderta ai auzit?!! Eu cred ca tu nu cunosti notiunile de "santaj", "inselaciune". Sper ca nu le folosesti cu acelasi sens atunci cind te lovesti de ele in traduceri. Un sfat prietenesc: incearca sa vii cu argumente serioase, altfel risti sa iti pierzi credibilitatea si asa afectata de postarile care se invirt in jurul aceluisi subiect.
3. Daca tie suma de 45 mil/luna din traduceri ti se pare de neatins din colaborari, atunci iti inteleg frustrarile care rabufnesc regulat pe forum. Eu ti-am mai spus ca tu ai ramas in urma cu evolutia pietei. Cred ca ai ceva probleme la partea de marketing, ai vrut sa iti impui pct de vedere, sa nu iti aliniezi preturile in functie de cerintele pietii, te-ai opus sistemului si acum suporti consecintele. Inca ceva... eu nu am afirmat ca imi platesct colaboratorii cu 7 lei/pag. Din nou manipulezi.
4. Norma pe zi e la latitudinea traducatorului. Cred ca tu nu te astepti sa cistigi 45 mil/luna muncind 8 ore/zi. In discutie sint traducerile legalizate, adica in mare parte in cazul tau certificate nastere, casatorie, caziere, facturi auto, carti identitate auto, diplome studii, etc. Sa fim seriosi, genul asta de acte sint pentru un profesionist o joaca .. Nu vorbim aici de documentare prealabila. Acum da, e posibil, am intilnit si eu traducatori de germana care incercau sa ma convinga ca o banala factura auto de import care continea termenii "serie sasiu" si "serie motor" e o traducere tehnica!!! de o deosebita dificultate!!! care necesita timp si documentare!!! Mai sa fie.. !:)
5. Iar vorbesti de exploatarea omului de catre om. Nu mi-ai raspuns cum e cind lucrezi ca angajat al unui birou notarial si primesti un salariu ca simplu angajat. Iar invoci Anexa 4 care, iti repet, nu reprezinta cistigul traducatorului ci banul care se duce in buzunarul notarului. Daca tot zici ca se cistiga asa bine ca "secretar notarial", eu zic sa nu mai stai pe ginduri.. mergi si angajeaza-te!:) ▲ Collapse
| | |
|
|
|
| Despre Directiva 2006/123/CE şi organizaţiile profesionale | Feb 7, 2009 |
Cristiana Cobliş wrote:
Aşadar, Ovidiu, pot să fac cu tine nu un pariu, ci mai multe. Prietenii ştiu în ce împrejurări fac eu pariuri. Toate legile care reglementează corpurile profesionale şi profesiile reglementate vor suferi modificări, unele semnificative, până în 2011. ....
Directiva serviciilor face practic imposibilă înfiinţarea de noi corpuri profesionale (deja constituţionalitatea unora dintre cele recent înfiinţate e pusă la îndoială în România după intrarea în vigoare a directivei 123/2006). Ai cumva soluţii pentru a eluda Directiva serviciilor?
Nu văd de ce; dovadă că la noi în 2007, deci _după_ Directiva 2006/123/CE, s-a înfiinţat Ordinul Geodezilor din România, o organizaţie profesională excelent organizată, de la care avem o grămadă de învăţat şi noi; nu constituţionalitatea faptului că s-a înfiinţat Ordinul Geodezilor din România a fost pusă la îndoială, ci faptul că el a fost înfiinţat prin lege organică; deci ideea era că trebuia înfiinţat prin lege ordinară, cum s-au înfiinţat şi alte organizaţii profesionale. Dar până acuma iaca, funcţionează OGRul bine mersi, nimeni nu l-a scos în afara legii.
Înfiinţarea unor asemenea organizaţii profesionale este reglementată de Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale. Iar din punctul (31) din introducere, aflăm despre Directiva 2006/123/CE că nu o afectează:
"(31) Prezenta directivă este compatibilă cu Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale2 şi nu o
afectează."
Iar din art. 3 din Directiva 2006/123/CE aflăm că chiar are întâietate de aplicare:
"Articolul 3
Relaţia cu alte dispoziţii ale dreptului comunitar
(1) În cazul în care dispoziţiile prezentei directive sunt în conflict cu o dispoziţie a unui alt act
comunitar care reglementează aspecte specifice ale accesului la o activitate de servicii sau la
exercitarea acesteia în sectoare specifice sau pentru profesii specifice, dispoziţia celuilalt act comunitar prevalează şi se aplică acestor sectoare sau profesii specifice. Acestea includ:
...
(d) Directiva 2005/36/CE."
Art. 4 alin. (11) din Directiva 2006/123/CE defineşte profesia reglementată după cum urmează:
"Art. 4
Definiţii
...
(11) „profesie reglementată”: orice activitate profesională sau ansamblu de activităţi
profesionale, astfel cum se menţionează la articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Directiva
2005/36/CE;"
Iar art. 3 din Directiva 2005/36/CE defineşte clar noţiunea de profesie reglementată la alin. 1 lit. a:
"Articolul 3
Definiţii
(1) În sensul prezentei directive, se înţelege prin:
(a) „profesie reglementată”: o activitate sau un ansamblu de activităţi profesionale al căror acces, exercitare sau una dintre modalităţile de exercitare este condiţionată, direct sau indirect,
în temeiul unor acte cu putere de lege şi acte administrative, de posesia anumitor calificări profesionale; utilizarea unui titlu profesional limitată prin acte cu putere de lege şi acte
administrative la titularii unei anumite calificări profesionale constituie în special o modalitate de exercitare. Atunci când prima teză nu se aplică, o profesie menţionată la alineatul (2)
este considerată profesie reglementată;
Iar alin. 2 prevede:
"(2) O profesie exercitată de membrii unei asociaţii sau ai unei organizaţii menţionate la anexa I este considerată profesie reglementată.
Asociaţiile sau organizaţiile menţionate la primul paragraf au ca obiect, în special, promovarea şi menţinerea unui nivel ridicat în domeniul profesional în cauză. În acest scop, beneficiază de o recunoaştere sub o anumită formă din partea unui stat membru şi eliberează membrilor lor un titlu de calificare, asigură respectarea deontologiei pe care o stabilesc şi le conferă dreptul de a utiliza un titlu, o abreviere sau un statut corespunzător titlului de calificare respectiv.
De fiecare dată când recunoaşte o asociaţie sau o organizaţie menţionată la primul paragraf, statul membru informează în acest sens Comisia, care publică o comunicare adecvată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene."
Deci iacătă că se pot înfiinţa organizaţii profesionale noi, cu informarea – deci nu cu acordul, ci doar simpla informare – a Comisiei, care publică o comunicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Este şi firesc să se poată înfiinţa organizaţii profesionale noi, atâta timp cât apar profesii reglementate noi. O dovadă în acest sens constituie Anexa 3 la Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, privită comparativ cu Anexa 3 la OUG 109/2007 pentru modificarea Legii privind recunoaşterea calificărilor profesionale pentru profesiile din România: în nici 3 ani, au apărut o mulţime de profesii reglementate noi care apar în Anexa 3 de la OUG 109/2007. Acestea, încet-încet, rând pe rând, or să îşi înfiinţeze, mai devreme sau mai târziu, organizaţii profesionale.
Legat de cum trebuie să fie aceste organizaţii profesionale şi ce atribuţii au, Directiva 2006/123/CE nu este nici pe departe chiar atât de draconică precum pare; Art. 15 din ea cuprinde anumite cerinţe care urmează a fi supuse evaluării statului membru:
"Articolul 15
Cerinţe care trebuie evaluate
(1) Statele membre examinează dacă în cadrul sistemului lor juridic se impune oricare dintre
cerinţele menţionate la alineatul (2) şi se asigură că oricare astfel de cerinţe sunt compatibile cu condiţiile stabilite la alineatul (3). Statele membre îşi adaptează actele cu putere de lege şi actele administrative în aşa fel încât acestea să fie compatibile cu aceste condiţii.
(2) Statele membre examinează dacă sistemul lor juridic impune ca accesul la o activitate de servicii sau exercitarea acesteia să fie în conformitate cu următoarele cerinţe nediscriminatorii:
(b) obligaţia unui prestator de a adopta o formă juridică specifică; - deci putem interzice exercitarea profesiei noastre prin şi de către societăţi comerciale prin legea nouă; deci scăpăm de SRLurile neautorizate care se baga acuma pe munca noastră şi a notarilor publici, nu păţim nimic dacă le interzicem prin legea specială;
(d) altele cerinţe decât cele care privesc domenii reglementate de Directiva 2005/36/CE sau prevăzute in alte instrumente comunitare, care rezervă accesul la activitatea de servicii în cauză pentru anumiţi prestatori în temeiul specificului activităţii; şi asta pare bine, putem reglementa accesul în profesie, stabili criterii de examen de admitere în ea etc. etc.
(e) interdicţia de a avea mai mult de un loc de stabilire pe teritoriul aceluiaşi stat; ne avantajează, în sensul că putem "lega de glie" traducătorii autorizaţi, adică de jurisdicţia tribunalului la care ei sunt înscrişi conform legii, astfel încât să eliminam mafia transjudeţeană a actualelor SRLuri neautorizate, care folosesc traducători de la capătul celălalt al ţării şi lucrează cu semnături în alb; astfel, o sa se lucreze doar în localităţile de pe raza tribunalului la care este înscris traducătorul autorizat în cauză şi notarii publici să nu legalizeze semnătura unui traducător autorizat care nu are pe verso la autorizaţie menţiunea înscrierii la acel tribunal.
(g) tarife obligatorii minime şi/sau maxime pe care trebuie să le respecte prestatorul; deci putem prevedea in lega noua a traducătorilor si interpreţilor autorizaţi pe care o facem ca uniunea profesionala are competenta de a impune onorarii minimale, exact cum fac si alte uniuni profesionale: UNNPR si UNEJ, modelele noastre pe care este de dorit si trebuie sa le urmam, fiindcă dezideratul nostru este sa ne creăm o uniune profesionala tip corp profesional, care sa reunească toţi membrii profesiei noastre si care sa fie organizata si sa funcţioneze după modelul UNNPR, care este cel mai adecvat noua, cel mai benefic pentru profesia noastră.
Deci cele de mai sus din art. 15 nu sunt cerinţe interzise prevăzute de Directivă, cerinţele interzise fiind în art. 14; ele sunt cerinţe ce trebuie evaluate, iar cel care face evaluarea şi care decide dacă şi în ce condiţii se vor aplica asemenea cerinţe este statul membru.
Am învăţat din primele mele zile ca manager că nu poţi forţa pe nimeni să progreseze dacă nu vrea. Asta îi diferenţiază pe cei care investesc în propria carieră de cei care nu o fac. Egalitatea în acest context e utopică şi diferenţierea ce ceilalţi este cheia succesului. ... Nu ne propunem să ne impunem decât prin competenţă profesională, nu prin coerciţie şi alte tehnici. A funcţionat până acum şi va funcţiona în continuare.
În ce priveşte traducerile autorizate şi interpretariatul autorizat, acesta este un punct de vedere foarte periculos, deoarece este vorba de traduceri de înscrisuri folosite oficial, traduceri care ele însele sunt acte de autoritate publică şi produc efecte juridice; la fel şi interpretariatul la instanţe, la poliţie etc. este foarte important. Clienţii au dreptul şi trebuie să beneficieze numai de servicii de calitate, nu să aibă de suferit din cauza incompetenţei şi neprofesionalismului unora. De aceea, este clar că nu trebuie să existe riscul ca asemenea activitate să fie exercitată de un neprofesionist, chiar şi dacă acesta are autorizaţie de la Ministerul Justiţiei şi tocmai de aceea nu trebuie lăsată nicio portiţă în acest sens. Adică exact în sensul celor spuse de Bogdan:
Bogdan Burghelea wrote:
În ceea ce priveşte activitatea traducătorilor, mi se pare o idee bună să fie reglementată - concret, să existe o procedură de selecţie serioasă, astfel încât caracterul protecţionist să fie atenuat de calitatea ridicată a serviciilor oferite.
Tocmai de aceea este absolut necesară înfiinţarea corpului profesional, singurul care poate şi trebuie să garanteze înalta calitate a prestaţiei tuturor membrilor profesiei, nu doar a unora, şi anume atât prin organizarea unui examen corect de admitere în profesie, obligatoriu pentru toţi, precum şi printr-un program de educaţie profesională continuă, de asemenea obligatoriu pentru toţi membrii profesiei, astfel încât iniţial să se ajungă la şi ulterior să se menţină continuu un nivel relativ egal de calificare profesională; deci să se asigure o uniformizare a nivelului de pregătire profesională, cum este şi la mai toate celelalte profesii reglementate: notari, avocaţi, executori judecătoreşti, medici, asistenţi medicali, contabili autorizaţi şi experţi contabili etc.
Dacă simţi că e un chin când încă nici nu ai făcut nimic concret, nu ştiu ce să zic. Lucrurile care merită făcute nu sunt uşoare.
Păi corpul profesional, ca să poată să facă în sfârşit ceva, întâi e musai să se înfiinţeze. Deci până nu se înfiinţează, nici nu are cum să facă atâtea şi atâtea lucruri bune care sunt absolut necesare pentru întreaga profesie a traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi.
[Bearbeitet am 2009-02-07 01:33 GMT]
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 10:08
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| armonizarea reglementărilor la nivelul UE | Feb 8, 2009 |
Tind să fiu de acord cu Bogdan Burghelea. O dereglementare completă ar fi păguboasă. La fel ar fi, în accepţiunea mea, şi o reglementare excesivă. Directiva serviciilor este o altă modalitate de a asigura condiţii similare de prestare a unor servicii pentru prestatori şi pentru consumatori în interiorul graniţelor UE. Acest lucru cred că este dezirabil şi pozitiv. Nu e deloc bine pentru noi să facem notă discordantă nici în sensul dereglementării, nici în cel al supraregleme... See more Tind să fiu de acord cu Bogdan Burghelea. O dereglementare completă ar fi păguboasă. La fel ar fi, în accepţiunea mea, şi o reglementare excesivă. Directiva serviciilor este o altă modalitate de a asigura condiţii similare de prestare a unor servicii pentru prestatori şi pentru consumatori în interiorul graniţelor UE. Acest lucru cred că este dezirabil şi pozitiv. Nu e deloc bine pentru noi să facem notă discordantă nici în sensul dereglementării, nici în cel al suprareglementării, deoarece acest lucru ar defavoriza net traducătorii români (şi pe clienţii noştri) în ambele situaţii. E un moment destul de dificil şi trebuie procedat cu mare grijă pentru a alege nivelul corect de reglementare pentru traducători.
Aşa cum tot repet de vreo 2-3 ani, tendinţa este, inclusiv în domeniul prestării de servicii de traducere, în special a serviciilor care au legătură cu justiţia şi cu drepturile omului (de exemplu, dreptul la interpretare în instanţă etc.), de armonizare a reglementărilor din cadrul UE. Aşadar, tot ce se va face în viitor, va fi în această direcţie, care mi se pare normală. Se vor prefera în mod cert iniţiativele de armonizare celor care fac notă discordantă sau merg împotriva curentului general la nivel european.
Chiar dacă e mai puţin cunoscut, UE a finanţat mai multe proiecte vizând studierea serviciilor de traducere şi interpretare în procesul de justiţie, unele dintre obiectivele acestor programe fiind de studiere a modalităţii de armonizare a reglementărilor pentru a se asigura condiţii similare şi echitaile în orice stat al UE. ATR a participat la ultimul astfel de proiect. Cred că e o chestiune de timp până când concluziile acestor proiecte vor fi puse în practică, deoarece roţile au fost puse în mişcare la cererea expresă a UE. ▲ Collapse
| | | |
Buna ziua!
Am si eu o intrebare si sper ca ma puteti ajuta: am primit la inceputul lunii decembrie autorizatia de traducator pentru limbile franceza si engleza, eliberata de Ministerul Justitiei, impreuna cu o instiintare ca aceasta autorizatie va trebui depusa la tribunal, in termen de 60 de zile de la primire. N-am reusit sa fac acest lucru insa, deoarece am fost plecata din tara in aceasta perioada, si abia acum intentionez sa ma apuc de toata procedura de inregistrare ca PFA la ... See more Buna ziua!
Am si eu o intrebare si sper ca ma puteti ajuta: am primit la inceputul lunii decembrie autorizatia de traducator pentru limbile franceza si engleza, eliberata de Ministerul Justitiei, impreuna cu o instiintare ca aceasta autorizatie va trebui depusa la tribunal, in termen de 60 de zile de la primire. N-am reusit sa fac acest lucru insa, deoarece am fost plecata din tara in aceasta perioada, si abia acum intentionez sa ma apuc de toata procedura de inregistrare ca PFA la Administratia Financiara, Tribunal etc. Din cate stiti dumneavoastra, as putea intampina probleme din cauza acestei intarzieri, pentru faptul ca au trecut cele 60 de zile fara ca autorizatia mea sa fie depusa la tribunal? Iar in cazul in care raspunsul este afirmativ, care ar fi aceste probleme si cum ar putea fi rezolvate?
Va multumesc! ▲ Collapse
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Alegere forma juridica - PFA, SRL... | CafeTran Espresso | You've never met a CAT tool this clever!
Translate faster & easier, using a sophisticated CAT tool built by a translator / developer.
Accept jobs from clients who use Trados, MemoQ, Wordfast & major CAT tools.
Download and start using CafeTran Espresso -- for free
Buy now! » |
| | Wordfast Pro | Translation Memory Software for Any Platform
Exclusive discount for ProZ.com users!
Save over 13% when purchasing Wordfast Pro through ProZ.com. Wordfast is the world's #1 provider of platform-independent Translation Memory software. Consistently ranked the most user-friendly and highest value
Buy now! » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
