"De-ar fi a noastra toata lumea, nemuritori fiind
Rezervarea-ti, Doamna mea, n-ar insemna pacatuind"

Coyness = fel de a fi pretentios, rezervat, cu nasul pe sus, respingator;
Crime = am tradus pacatuind intrucat "to be no crime" nu trebuie luat ad literam ca "a nu incalca legea," ci in functie de context - aici putand si insemna " a nu fi pacat."

Doua variante, care nu se abat decat minim de la metrica (pentametru vs. tetrametru, da' e cam inevitabil in romana...):

De ne-ar fi lumea, timpu-ndeajuns,
Sfiala-ti, doamna, n-ar fi-un neajuns.

De-ar fi lume destula, timp destul,
Sfioasa doamna, mic ti-ar fi pacatul.


Din cate cunosc eu, lui Lev si celorlalti din generatia de aur nu le placeau metafizicii, asa ca n-au prea tradus... Deci traduceri "incetatenite" ioc...

O idee... as se citi explicatia va rog

(varianta cu valoare de orientare d.p.d.v al interpretarii versurilor)
Aveau-am nu doar lumea, dar si timpu-i,
Sfiala asta, doamna, n-ar (mai) reprezenta o crima.

Cred ca e important de sesizat ca taria versurilor transpare din acest "but" foarte strategic asezat: eul liric deplange e-x-c-l-u-s-i-v absenta posesiei asupra timpului, ------- nu si asupra lumii -------, caci lumea a primit-o deja, prin aceasta "lady".
Toata lumea e a lor prin urmare, relateaza poetul, intr-o lume in care totul e permis, pana si sfiala, daca timpul insa nu ar fi singurul inamic, chipurile timpul nefiind capatat, permisibilitatea sau sentimentul ca totul e posibil specific erosului este supus unui act de sucombare, de moarte ce merita acuzata precum un act criminal.